1,294 matches
-
goală și insul își caută loc la masa lui! Aproape că s-a înecat. În colțul buzelor i-a rămas un firișor de aluat care atîrna caraghios, fluturînd o dată cu respirația greoaie a lui Bîlbîie. S-a ridicat cu un gest stîngaci, gata să răstoarne masa, a mugit din gîtlej un "mmm" și l-a prins de umeri pe Popianu. "Bătrîne, bătrîne, ce naiba faci aici, cum ai dat de mine?!" Adjutantul s-a lăsat pupat, Bîlbîie mirosea bine, a lavandă ori a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
altul Caruzis ori Petrescu dacă Mihail n-avea chef, era același lucru. Profesorul Schmeltzer era cu totul dăruit experiențelor sale, poate că damful de alcool venea nu de la țoiurile pe care le mai răsturna cu o mișcare scurtă de om stîngaci și preocupat de cu totul altceva decît de cîrciumă, ci de la îmbălsămările cu care își pierdea nopțile în laboratorul de științe ale naturii din spatele liceului, chiar pe malul Dunării. Schmeltzer era fondatorul acestui laborator, e drept că banii îi primise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
la plimbare. Îl găseau pe Radu așezat pe gărduțul de la intrare și de fiecare dată prezența acestui năpăstuit le umbrea distracția. La început, deși prostesc și lipsit de o soluție viabilă, gestul făcuse o oarecare impresie. Luana apreciase intenția lui, stângace și neghioabă, de a-și ispăși păcatele. Mai târziu însă, obsesia de a sta, la nesfârșit, "spânzurat" pe lemnul rece, autocondamnându-se la o pedeapsă din cea mai ciudată, devenise o reprezentație total nereușită. Într-una din zile, Ștefan încercă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
și blând. Te ascult. — Cred că am un frate. — Asta-i formidabil, Îl Încurajă Din. Ești sigur? Adam Își auzea respirația, egală, liniștită. — Da, am un frate, a Încuviințat el. De data asta vorbele lui nu mai păreau atât de stângace, tonul Îi era hotărât, liniștitor. Ați fost despărțiți când erați foarte mici, nu-i așa? Groaznic! — Așa e, l-a aprobat Adam. Începea să se simtă oarecum zăpă cit și amețit, fără să-și dea seama din ce pricină. — Trebuie
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
carouri, ca de cowboy, avea ochelari fumurii, dar nu chiar ca cei de soare. Ochii abia i se Întrezăreau. — Da, a răspuns el. Avea o voce bogată, prea educată și cam Îmbătrânită, nepotrivită cu trupul lui deșirat și cu ținuta stângace. — Suntem În căutarea, ăăăă, căutăm un pacient pe care poate că l-ați văzut de puțină vreme, a explicat Margaret. În timp ce vorbea, doctorul s-a apropiat și a trecut În spatele ghișeului de parcă și-ar fi căutat un adăpost. A tras
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Nu trebuie. I-a căutat privirea, dar ea avea capul Întors și nici nu era des tulă lumină, nu putea să-i vadă tristețea din ochi. Era mulțumit că n-o vede. Johan! El i-a simțit degetele În căutarea stângace prin beznă a mâinii lui, pulpa, apoi brațul, În cele din urmă Încheietura mâinii. și-a lăsat blând mâna peste a lui. Johan, te rog, vorbește-mi și mie despre viața ta. Am crescut Împreună. Îmi cunoști viața. Nu, vreau
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ofițerii eleganți și onorabili aparținând unei puteri străine. Mai uitați vă Însă Încă o dată! Parcă e ceva ciudat la occidentalii ăștia. Sunt capetele lor prea mari față de corpuri? Aproape sigur. Iar acum, după ce ați observat asta, nu vi se par stângaci și stânjeniți? Iar asta nu poate să fie urmarea lipsei de meșteșug a artistului, pentru că javanezii sunt bine Înfățișați, plini de umanitate, de grație și de mândrie. Ei nu pun În Încurcătură privitorul, așa cum o fac olandezii cu capete mari
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
în stațiune. Dorea neapărat să îmbrace rochia carmin. Citise undeva că într-o țară, departe, aiurea, miresele se îmbracă în roșu. Ori, ea urma să fie mireasă pentru o seară, urma să-și petreacă noaptea nunții. Parcă se vedea înaltă, stângace, șovăind în pragul restaurantului. Și-au găsit cu greu două locuri la masă. Acum bărbatul se simțea în elementul lui. Îi plăcea gălăgia, aglomerația, foiala chelnerilor. Va fi o seară faină, a asigurat-o, când i-a observat la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
frustrată de bucuria simplă de a fi pe un ring de dans, în brațele unui bărbat, apărată de lumina difuză din jur. Larma, semiobscurul, senzația plăcută de a se simți alături de un om, toate o toropeau, mișcările îi erau greoaie, stângace, parcă abia acum începea să trăiască, să facă primii pași. Un timp crezuse că i se consumaseră toate bateriile pe care o inimă de femeie le poate încărca, că nu mai are dreptul la speranță. Alcoolul îi ocupa celulă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
vom continua la mine. Deși aici... e altfel... Când Încă mai venea sus, așezată În balansoar, lângă geamul mare al mansardei, distinsa septuagenară Își depăna amintirile Într-o franceză curioasă, când fluentă și plină de savoare, ca vorbitorii nativi, când stângace, școlărească, precum Începătorii sau autodidacții. Era un truc la mijloc. Dacă lucrul acesta ținea de domeniul evidenței, sensul său rămânea parțial ascuns inteligenței lui Întrutotul obișnuită. Ca și al Întrebării: Și ce limbi se mai vorbesc În oraș, domnule profesor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Și de la geam, cred, zise Flavius-Tiberius, zâmbind timid În fața unei avalanșe de vorbe din care nu lipseau mici accente patetice, nepotrivite după părerea lui cu o ființă dezinhibată și voluntară. Înclina să creadă Însă că tirada Iolandei era o Încercare stângace de a-și ascunde iritarea pe care i-o provocase apariția lui nedorită. Se ridică gata să plece. Cuierul e În hol, zise Iolanda. Cu el am venit, cu el plec, replică Flavius-Tiberius. Tot așa gândesc și eu. Un palton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
tutun și de nuci verzi a lui Radu Slăvoacă. 34. Găsise plicul În zăpadă Înainte ca poștașul să treacă pe strada lor. Căzuse din cer, de bună seamă. Plicul avea culoarea hârtiei de sac și părea confecționat acasă, de mâini stângace. Destule semne pentru un mesaj neobișnuit. Era momentul să-l deschidă. Vremea urărilor de Anul Nou trecuse. Coriolan era În sufragerie. Moțăia sau se uita la televizor, iar Flavius-Tiberius odată plecat de acasă putea lipsi oricât: minute, ore sau zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
m-a făcut să mă întorc și să văd ce nu era de văzut. Zăcea trăsnită de lovitura în greabăn. O doborîseră. Cu pămîntul rotindu-se în globii căscați. Mi s-a părut că eu și Rusalin, adolescenți puri și stîngaci, ne reflectam în centrul globilor, în umezeala lor caldă încă. Și vocea bunicii: "Doamne, sînteți lișcă de apă, intrați repede să vă uscați la foc, fîstîcliilor". "Ce faci, Iordana? Analizezi fundul de ochi al vacii? Hai de-aici". Întorc repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
că uneori colegii dumitale sunt nepoliticoși, le înțeleg nevoia de a nu vorbi. Însă de când ești aici, simt că exist. -Îmi închipui că și în prezența lui Olaf ai acest sentiment. -Mai puțin decât cu dumneata. Sper că nu sunt stângace spunând asta. Olaf m-a salvat, se ocupă mult de mine. Dar dumneata te interesezi de mine. Sau cel puțin, lași impresia asta. -Mă interesez de dumneata, îți confirm. -Ești amabil. Ai o viață pasionantă ale cărei mize sunt imense
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
o clipă să îi privesc pe cei doi parteneri, cu oarecare sfială și admirație, și atunci, prinzând de veste, bărbatul a ieșit din femeia lui și m-a poftit și pe mine să pătrund în ea.“ (Remarcăm, în treacăt, utilizarea stângace - ca și de către alți autori de literatură erotică - a verbelor „a pătrunde“ și „a ieși“ pentru descrierea actului sexual. În realitate un bărbat nu pătrunde sau iese din femeie, ci ceva din el pătrunde sau iese din ea.) Autorul evocă
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Ce cobora din ceruri pe pământ, / Pe coama razelor solare. /... / Ajuns trudit pe creastă, / M-a-ntâmpinat crăiasa munților, / Cu ochii mari, puțin speriată, / C-un zâmbet cald și-un tainic dor, / Mi-a dat o floare-nmiresmată.“ (Idilă alpină) Și mai stângace sunt poemele satirice. Ele aduc aminte de textele brigăzilor artistice de agitație care evoluau pe vremuri pe scenele căminelor culturale sătești: „Când nu vrea să muncească, / Găsește un sfânt să-l prăznuiască; / De i se pare munca grea / O lasă
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
rămână de neînțeles, fiindcă dacă devin inteligibile dăunează grav prestigiului poetului. Iată un exemplu: „Din piept îmi răsar / tulpinile studiilor / petalele poeziei / și fructele gândurilor / Dar sus / în azurul uimitor / plutește încă / nestinsă / floarea secretă / a înțelepciunii.“ (Arc de cer) Stângace exprimare - „Din piept îmi răsar / tulpinile studiilor / petalele poeziei / și fructele gândurilor“. Numai în puerilele filme horror americane mai vezi tulpini ieșind din pieptul cuiva. Noi înțelegem unde bate poetul, dar chestia cu tulpinile tot ne oripilează. Cultura ca odaliscA
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Tiparul din Bârlad, oferă numeroase exemple de supraevaluare. Despre Petruța Chiriac, autoarea unui roman de un sentimentalism naiv, Pescărușii de la malul mării, Gruia Novac crede că „și-a dobândit dreptul de a se pierde în lumea vitalistă eternă“. În versurile stângace ale lui Nicolae Pandelaș, din volumul Superlativul vulnerabil, descifrează „o muzicalitate canonică, cu o incantație sugerând nesfârșirea“. Pe Dumitru D. Palade, autorul unui volum de versuri artificioase, Atât cât se poate, îl consideră „un cerebral care cerne totul prin sita
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de dedesubt, poezia țâșnește ca un jet de țiței. Jetul e amestecat cu noroi, cu moloz, cu oase și cataroaie. Dar e țiței“ etc. Tot acest ceremonial al eroizării creației nu este susținut de versurile propriu-zise, caracterizate printr-un declarativism stângaci și printr-o lipsă de grație care le proiectează în afara literaturii. Iat-o pe Anca Pedvis adresându-se lui Dumnezeu: „M-ai reînvățat mersul în patru labe // Ca să m-ajuți m-ai îmbrâncit constant // Am mai multă stabilitate / e adevărat
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
sunt pur și simplu ininteligibile și nu pot fi clasificate: „Atunci când ansamblurile suflet-om vor putea accesa liber / la memoria tuturor rădăcinilor de suflet cu suporți decedați / se va produce ÎNVIEREA MORȚILOR.“ (Așa fi-va) Dar toate ilustrează un mod stângaci, involuntar amuzant, de a filozofa. Autorul crede că poate să rezolve, cu un hocus-pocus ‹ al gândirii lui naive, neexersate, probleme care frământă omenirea de mii de ani. Dar, bineînțeles, nu rezolvă nimic și nici măcar nu izbutește să relanseze discuția, întrucât
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ovală! / O bilă turtită și țuguiată la capete / În felul ăsta zona ecuatorială a iubirii / poate rămâne mereu caldă / Poate că de asta iubirea / trebuie să rămână mereu așa ovală.“ Cititorul care are o anumită bunăvoință ghicește, dincolo de toată această stângace punere în scenă, o sensibilitate poetică neexprimată. Din nefericire însă, în literatură ceea ce rămâne neexprimat nu există. Închidem la loc cutia de carton și așteptăm să se umple cu ceva. Eventual cu un conținut pe care să îl poarte... în
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
comandă: Hai, trage un șut! Unde? Înspre clădire! Clădirea era la vreo 40 de metri. Să sparg vreun geam? Cei prezenți încep să rîdă. Un subordonat grăsuliu intervine: Apăr eu șutul! Se rîde cu poftă și grăsuțul face cîteva figuri stîngace de portar. Nu trag, spune ferm copilul. Un zelos îl prinde de urechi și întreabă: Așa-i că n-ai fost tu? Unde? Cu șutul acela de la școală! Ba da. Atunci de ce nu tragi, mă, odată? Mi-i frică! De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
nesațul, gurguiul reliefau disponibilitatea, limba ca o ademenire de șarpe în scorbură. Domnișoara și-a trecut mâna printre șuvițele rebele. Fruntea înrourată, ochii a ploaie, buzele a fulgere. Domnișoara a zâmbit sfioasă ca un copil, timidă ca o fată mare, stângace ca o adolescentă. Ei, părinte, cum nu știm să primim ceea ce Dumnezeu ne îngăduie. Am fost și eu ca matale, stâncă când era vorba de adevăr, stejar în furtună, apă limpede pe vreme de secetă. Degeaba, părinte, degeaba, nesătule sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
el prea multă ținere de minte, chiar crede, cu toată tăria, că străbate oceane! Destul de multă vreme, recunosc, am făcut eforturi să-mi concentrez toate forțele mele spirituale, pentru a nu-l asculta, lăsând impresia că jignirile sale supărătoare și stângace nu-mi aduc atingere deloc. Să dai atenție unui prost este ca și cum ai ademeni cu mâncare animalul fioros nemâncat de multă vreme. În scurt timp, acesta își va scoate colții la iveală și te va sili să i-o dai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
nesănătoase fericirii 93 trebui să încerci să fii mai optimistă!, îi răspunse tânărul cu o voce calmă, liniștitoare și care îmbărbăta. - Te rog, Victor, nu mă amăgi, nu trebuie. Chiar dacă vrei să mă alini, asta este o născocire mult prea stângace, pentru a putea privi cu încredere la ea. Să nu uiți vreodată că, în ochii mei, praful nu intră niciodată ușor! Cu toate că el era sănătos, atât trupește, cât și mintal, sănătos și încă puternic în vigoarea vârstei sale, Victor suferea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]