202 matches
-
lui vine de la italienii aduși de regele Carol I pentru a construi șoseaua. Drumul, cunoscut sub indicativul DJ209B, leagă comună Malini (situată pe DJ209A care duce spre zona orașului Fălticeni), de Borca (situată pe DN17B de pe valea Bistriței), prin Pasul Stânișoara. De la cumpăna apelor (Crucea Talienilor) spre est pînă la DN 2E (Cornu Luncii - spre Fălticeni) sunt aproximativ 41 km (din care aproximativ 7 km ai DJ209A), din care asfaltați sunt majoritatea. Restul, de o calitate relativ rezonabilă, reprezintă porțiunea montană
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
km porțiunea montană și 12 km pe Valea Sabasei), relativ greu abordabila cu o mașină mică. Drumul oferă acces la: Recunoscuți pentru intensă viața monahala și pentru numărul mare de pustnici ce trăiesc solitari de secole prin aceste păduri, Munții Stânișoarei sunt astăzi suportul unor mari centre monahale și spirituale. Mănăstiri cu nume sonore (unele aflate în patrimoniul UNESCO), sunt centre de gravitație pentru complexe religioase care includ situri secundare, schituri și mănăstiri mai mici și mai puțin cunoscute. Siturile religioase
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
centre monahale și spirituale. Mănăstiri cu nume sonore (unele aflate în patrimoniul UNESCO), sunt centre de gravitație pentru complexe religioase care includ situri secundare, schituri și mănăstiri mai mici și mai puțin cunoscute. Siturile religioase ortodoxe principale aflate în Munții Stânișoarei sunt (în sens orar): Cetatea Neamț este construită în perioada consolidării statului medieval românesc moldovenesc în vârful Culmii Pleșului pentru a controla valea Ozanei (ce reprezenta una dintre rutele comerciale între Moldova și Transilvania), este o construcție remarcabilă. Perioadă de
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
scurgere permanentă și debite relativ constante. Cei mai importanți sînt: Rusaia, Gîndacu, Diaca (cel mai mare = 10 km lungime), Humoru, Scorușu, Pîrîu Rece și Ciotina. La aceștia se adaugă o serie de mici pîrîiașe, și anume: Rotunda, Zada, Măgura, Fundoaia, Stînișoara, Puiu Mare, Suhărzelu Mic, Suhărzelu Mare, Tisa, Runcu și Haju. Dorna este cel mai mare afluent din întregul curs al Bistriței, avînd, la vărsare, un debit mediu de circa 6,5 mc/s. Aportul său, împreună cu cel al Negrii Șarului
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN (parc natural), situată în nord-estul României în nordul județului Neamț spre limita cu județul Suceava. Este localizat atât pe versantul estic al Munților Stânișoarei în zona subdiviziunii acestora intitulată „Munții Neamțului” cât și în zona Subcarpaților Neamțului (parte a Subcarpaților Moldovei), în raza comunelor Crăcăoani, Agapia, Vânători Neamț, a orașului Tg. Neamț, și a stațiunilor Bălțătești și Oglinzi. Parcul natural Vânători-Neamț (30.818 ha
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
să planteze 125 de pomi în Parcul Izvor, deci, în medie, cam cinci copaci la unul tăiat.. La inaugurare au fost prezenți președintele României Traian Băsescu, ambasadorul SUA Mark Gitenstein, ministrul culturii Theodor Paleologu, Roberta Anastase, actrița Maia Morgenstern, Mihai Stânișoara, Vasile Blaga, ambasadorul Germaniei, Andreas von Mettenheim, al Norvegiei, Oystein Hovdkinn și al Suediei, Mats Aberg. Au mai fost prezenți la eveniment Marele Rabin al Comunităților Evreiești din România Menachem Hacohen, Primul Rabin Shlomo Sorin Rosen, președintele Asociației Evreilor Români
Memorialul Holocaustului (București) () [Corola-website/Science/323014_a_324343]
-
lacului. După ce revine le malul drept - trecând peste viaductul de la Poiana Largului, se intersectează cu DN17B care vine de La Vatra Dornei. De aici se îndreaptă mai întâi spre sud, apoi pe valea Bistricioarei spre Pasul Creanga. Deoarece în zona Munților Stânișoarei sunt foarte active procesele de modelare a versanților - prăbușiri, eroziune torențială și mai ales alunecări de teren, întreținerea și exploatarea șoselei Bicaz - Largu prezintă dificultăți semnificative. În Bicaz ajunge și DN12C care coboară din Pasul Pângărați dinspre Transilvania. În zona
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
Masivul Ceahlău, culmile bistrițene desfășurându-se pe aproape 50 km spre est. Limită nord-estică este ferm marcată de firul Bistriței, peste care se învecinează, până la Holda, cu masivele Rarău — Giumalău și mai apoi, până la vărsarea Bistricioarei în Bistrița, cu Munții Stânișoarei . La vest, sunt despărțiți în partea sudică tot de Bistricioara, până la Bilbor, de Grupa nordică a Munților Giurgeului - Munții Borsecului și ulterior, până la Pasul Bursucăriei inclusiv de Depresiunea Bilbor, de grupa sudică a Munților Călimani - Munții Bilborului. Dincolo de izvoarele Bistricioarei
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
de departe cel mai cunoscut obiectiv, este defileul parcurs de apă Bistriței care separă abrupturile Pietrosului Bistriței de Masivul Giumalău - Rarău . Oferă acces la Vârful Pietrosul Bistriței, precum și la frumoase perspective asupra Văii Bistriței , Depresiunii Dornelor , Masivului Giumalău - Rarău , Munților Stânișoarei în zona nordică, Masivului Ceahlău , a zonei de nord a Masivului Hășmaș și asupra Munților Călimani. Un aven puțin cunoscut și spectaculos, se află în imediata vecinătate a satului Hăleasa situat pe malul drept al Bistriței (administrativ pe raza Orașului
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
este o depresiune subcarpatică ce aparține Subcarpaților Moldovei, situată între Munții Stânișoarei și Culmea Pleșului, pe valea râurilor Ozana și Topolița. Târgu Neamț este cea mai mare așezare umană din . Depresiunea Neamțului este situată la extremitatea nordică a Subcarpaților Moldovei, fiind mărginită în vest de Carpații Orientali, mai exact de Munții Stânișoarei
Depresiunea Neamțului () [Corola-website/Science/316133_a_317462]
-
Stânișoarei și Culmea Pleșului, pe valea râurilor Ozana și Topolița. Târgu Neamț este cea mai mare așezare umană din . Depresiunea Neamțului este situată la extremitatea nordică a Subcarpaților Moldovei, fiind mărginită în vest de Carpații Orientali, mai exact de Munții Stânișoarei, iar spre nord-est și est fiind închisă de Culmea Pleșului. Teritoriul depresiunii este încadrat de paralelele de 47° 17' lat. N în nord și de cea de 47°06' lat. N în sud și de meridianele de 26°09' long
Depresiunea Neamțului () [Corola-website/Science/316133_a_317462]
-
(denumit și "Lacul Crucii"), este unul dintre cele mai mari lacuri de baraj natural din România și este situat în Munții Stânișoarei în arealul comunei Gârcina, lângă Piatra Neamț. Reprezintă o arie naturală de protecție specială ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip acavtic). Rezervația este situată în bazinul hidrografic superior al Cuiejdiului - afluent pe stânga al Bistriței - respectiv
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
avifaunistică ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip acvatic) situată în județul Neamț, pe teritoriul administrativ al comunei Alexandru cel Bun. Arealul se află în partea central-sud-vestică a județului Neamț pe cursul râului Bistrița, între Munții Stânișoarei - aflați la nord și Culmea Goșmanu-Geamăna din Munții Tarcău - aflată la sud, fiind încadrat de către satele Pângărați, Preluca, Vaduri, Vădurele și Scăricica, lîngă porțiunea Bicaz - Piatra Neamț a drumului național DN15, la sud de aceasta. Rezervația naturală (cu o suprafață de
Lacul Vaduri () [Corola-website/Science/327499_a_328828]
-
protecție specială avifaunistică ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip acvatic), situată în județul Neamț pe teritoriul administrativ al comunei Pângărați. Arealul se află în partea central-sud-vestică a județului Neamț pe cursul râului Bistrița, între Munții Stânișoarei - aflați la nord și Culmea Goșmanu-Geamăna din Munții Tarcău - aflată la sud, la est de satul Pângărați, lîngă porțiunea Bicaz - Piatra Neamț a drumului național DN15. Rezervația naturală (cu o suprafață de 135 hectare), a fost declarată arie protejată prin "Hotărârea
Lacul Pângărați () [Corola-website/Science/327486_a_328815]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic) situată în județul Neamț, pe teritoriul administrativ al orașului Piatra Neamț. Aria naturală se află la nivelul terminației sudice a Munților Stânișoarei pe culmea Cozla (679 m), în partea nord-vestică a orașului Piatra Neamț în spațiul format de unghiul dintre DN15 și DN15C. Rezervația naturală cu o suprafață de 10 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie
Locul fosilifer Cozla () [Corola-website/Science/327582_a_328911]
-
arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic, paleontologic și peisagistic), situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ al orașului Gura Humorului. Aria naturală este situată la limita nordică a Munților Stânișoarei la nivelul zonei de contact dintre Obcina Voronețului și partea din dreapta a râului Moldova, aproape de drumului european E58, în partea central-sudică a județului Suceava și cea sudică a localității Gura Humorului Accesul se face din E58 pornind de la Gura Humorului
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]
-
IUCN (rezervație naturală de tip faunistic) situată în județul Neamț, pe teritoriul administrativ al comunei Vânători-Neamț. Arealul se întinde pe o suprafață de 11.500 hectare, aflându-se se află în partea sudică a Munților Sabasei (diviziunea centrală a Munților Stânișoarei) și cea nordică a județului Neamț. Zona se află la nord de porțiunea din DN15B, ce leagă localitățile Vânători-Neamț și Pipirig . Rezervația reprezintă o zonă de protecție pentru mai multe specii faunistice rare, în principal: zimbrul ("Bison bonasus"). Se mai
Rezervația de Zimbri - Neamț () [Corola-website/Science/327392_a_328721]
-
sau DJ209B (numit și "Drumul Vitoriei Lipan") este un drum județean din România care unește comunele Mălini din județul Suceava și Comuna Borca din județul Neamț prin Pasul Stânișoara. Denumirea lui vine de la drumarii italienii aduși de regele Carol I pentru a construi șoseaua. DJ209B este situat în Munții Stânișoarei pe văile Suhăi Mari - spre est și Sabasei - spre vest, care delimitează grupa nordică a Munților Stânișoarei numită "Munții
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
drum județean din România care unește comunele Mălini din județul Suceava și Comuna Borca din județul Neamț prin Pasul Stânișoara. Denumirea lui vine de la drumarii italienii aduși de regele Carol I pentru a construi șoseaua. DJ209B este situat în Munții Stânișoarei pe văile Suhăi Mari - spre est și Sabasei - spre vest, care delimitează grupa nordică a Munților Stânișoarei numită "Munții Suhăi" și cea sudică intitulată "Munții Sabasei". Prin acest drum se realizează peste "Obcina Stânișoarei" o legătură suplimentară între văile Moldovei
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
prin Pasul Stânișoara. Denumirea lui vine de la drumarii italienii aduși de regele Carol I pentru a construi șoseaua. DJ209B este situat în Munții Stânișoarei pe văile Suhăi Mari - spre est și Sabasei - spre vest, care delimitează grupa nordică a Munților Stânișoarei numită "Munții Suhăi" și cea sudică intitulată "Munții Sabasei". Prin acest drum se realizează peste "Obcina Stânișoarei" o legătură suplimentară între văile Moldovei și zona Fălticeniului situate la est și, valea Bistriței moldovene situată la vest - în amonte de Lacul
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
șoseaua. DJ209B este situat în Munții Stânișoarei pe văile Suhăi Mari - spre est și Sabasei - spre vest, care delimitează grupa nordică a Munților Stânișoarei numită "Munții Suhăi" și cea sudică intitulată "Munții Sabasei". Prin acest drum se realizează peste "Obcina Stânișoarei" o legătură suplimentară între văile Moldovei și zona Fălticeniului situate la est și, valea Bistriței moldovene situată la vest - în amonte de Lacul Izvorul Muntelui. Spre sud-vest "" se intersectează la Borca cu DN17B (Vatra Dornei - viaduct Poiana Teiului), iar spre
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
Humorului) și cu arealul limitrof orașului Fălticeni. Lungimea lui este de 55,22 km, din care 33,6 km sunt pe teritoriul județului Suceava și 21,62 km pe cel al județului Neamț. Cel mai înalt punct este în Pasul Stânișoara la 1235 m, unde cumpăna apelor separă cele două județe. Șoseaua a fost construită între anii 1902 - 1914, într-o zonă care în acea vreme făcea parte din Domeniile Coroanei. Amenajarea drumului s-a făcut pe fondul dorinței Regelui Carol
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
fiecare parte a muntelui, din care astăzi se mai păstrează doar două în punctele "Valea Colibei" și "Ciungi". Acestea erau normate ca locuințe pentru câte 2 familii în vederea susținerii personalului care îngrijea șoseaua. La final, drumarii au ridicat în "Pasul Stânișoara" o cruce mare din piatră După Lovitura de stat de la 23 august 1944, porțiunea montană a șoselei a fost teatrul unor lupte grele. Din imediata proximitate a "Pasului Stânișoara" - unde fuseseră construite cazemate, armata germană a executat tiruri de artilerie
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
personalului care îngrijea șoseaua. La final, drumarii au ridicat în "Pasul Stânișoara" o cruce mare din piatră După Lovitura de stat de la 23 august 1944, porțiunea montană a șoselei a fost teatrul unor lupte grele. Din imediata proximitate a "Pasului Stânișoara" - unde fuseseră construite cazemate, armata germană a executat tiruri de artilerie până la aliniamentul văii Moldovei. În timpul luptelor, Crucea Talienilor a fost distrusă de bombardamente. Au mai rămas doar treptele de piatră pe unde se ajunge la soclul pe care s-
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
se speră finalizarea asfaltării până la limita cu județul Neamț în intervalul 2013-2016. Deasemeni s-a realizat includerea șoselei în Programul Național de Dezvoltare Locală. În același timp, Asociația Italienilor din România, încearcă unele demersuri pentru a reconstrui crucea de pe culmea Stânișoarei. Este menționat în literatură de către Mihail Sadoveanu ca element cheie în drama romanului Baltagul și, se suprapune peste calea pe care a străbătut-o Vitoria Lipan pentru a-și căuta bărbatul. Și în epoca actuală pe ambii versanți ai muntelui
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]