768 matches
-
el se dusese să ia lemnele pentru celălalt; tandem Giovanni Machiavelli intră în vorbă la mijloc și ne făcu să ne împăcăm. Batista Guicciardini, Filippo Ginori, Tommaso del Bene și alți câțiva de la oraș mi-au cerut fiecare câte un stânjen tocmai când bătea vântul acela de la miazănoapte. Eu le-am făgăduit la toți; trimisei unul lui Tommaso, care a ajuns însă la Florența pe jumătate, pentru că de încărcat l-au încărcat și el, și nevasta, și slujnicele, și copiii, de parcă
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
fiecare an. ― După patru ani doar, adică în 1733 iunie 8, Constantin Nicolae Mavrocordat voievod dăruiește Sfântului Mormânt câte 250 de lei anual din venitul vămii din Iași”. ― La data de mai sus, același voievod dăruiește Sfântului Mormânt 150 de stânjeni de sare “Și această sare să aibă a o lua egumenul de Galata sau oricare va fi epitrop”. ― Cam câtă sare intra într-un stâjen, părinte? ― Din câte știu eu, un stânjen ar echivala cu un ster. Adică un metru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
sus, același voievod dăruiește Sfântului Mormânt 150 de stânjeni de sare “Și această sare să aibă a o lua egumenul de Galata sau oricare va fi epitrop”. ― Cam câtă sare intra într-un stâjen, părinte? ― Din câte știu eu, un stânjen ar echivala cu un ster. Adică un metru cub. Așa că sfințiile lor nu se puteau plânge de lipsa sării. ― În popor e o vorbă, părinte. ― S-o auzim. ― Dacă mănânci sărat, umbli noaptea prin sat... ― Cred că primeau sarea cu zgârcenie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Stînca: Repararea pareților, lipit și văruit Acoperirea cu stuh, căci e numai cu rogoz și trece ploaia Ogradă Ogeagurile ruinate Firma Ornic (oprit 16 fr. și n-au reparat) Harta Europei de legat Traian de încadrat A se da 2 stânjeni lemne în regulă [PROCES-VERBAL DE INSPECȚIE. ȘCOALA TABĂRA] [29 noiembrie 1875] Inspectând astăzi școala din Tabăra, am găsit prezenți: [... ] După spusa d-lui învățătoriu, frecuentația e peste tot foarte neregulată. De-aceea amenzile vor trebui aplicate cu asprime, spre a
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
pentru Sfântul Mormânt al Domnului și din cărțile de milă ce au avut și de la alți domni,...dat-am și am întărit și am înoit Sfântului Mormânt...ca să aibă obroc de sare din ocna noastră pe an câte 150 de stânjeni de sare.” Când am sfârșit de citit, călugărul s-a întrebat cu glas tare: „O fi mult...O fi puțin...Nu știu să-ți spun .” Apoi s-o luăm și noi pe departe, precum vodă, și poate vom afla. Uite
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
s-o luăm și noi pe departe, precum vodă, și poate vom afla. Uite cam cum ar trebui să socotim, părinte: Dacă luăm ca măsură sterul de lemne, care este egal cu un metru cub, și dacă știm că un stânjen are opt steri, atunci socoata îi gata. Ar cam fi vreo 1200 de steri (metri cubi) de sare. Ce spui de asta, părinte? Este oleacă de sare acolo. Și unde mai pui că era de pomană... „Cum văd eu, lesne
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
personaj, Statu-Palmă-Barba-Cot fantastic, din cei mai originali, un pitic monstruos, având satura mică de o palmă și barba lungă de un cot. Uriașii sunt figuri de mitologie sau basm, cu chip de om, mari, vânjoși, voinici, înalți de mai mulți stânjeni, cu pasul de o poștă, cu capul cât trei ocale domnești sau mare cât o baniță. Ei pot sta la taifas de la un munte la altul, fiind în stare să se apuce cu mâinile de toartele cerului. „Poezia este ochiul
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
referă la fiecare dintre prelungirile mobile, alcătuite din falange, cu care se sfârșește mâna sau talpa piciorului la om, ori laba la unele animale. O veche unitate de măsură pentru lungimi avea aproximativ lățimea unui deget, alta, de 1/8 stânjeni, era o palmă, un lat de palmă era măsura de jumătate de palmă, un cot avea 664 mm în Moldova și 637 mm în Muntenia. Într-o analogie spațială, limbajul din dialogul cu mâna oferit apare mai înalt, față de limbajul
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
dă ș-aceluia o bucat-de carne ș-o bucat-de turtă și-i zice: Du-te bre-n pace! Când a ajuns, n-o apucat a ațâta focul și soarele acu era sus. Frații lui atâta dormise c-acu-ntrase mai de-un stânjen în pământ. Când s-o trezit o zis: - I, Călin Nebune! lung - a mai fost noaptea asta. Da CĂLIN - NEBUNUL nimica nu le-a povestit din ceea ce s-o petrecut cu dânsul noaptea. A pregătit ei iar să se pornească
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mei mai zboară roiuri de albine spre păduri? Tu inimă ești liniștită-acum! Mult a trecut de când îmi răsfrângeai în pieptul scund un soare nou în fiecare dimineață și-o suferință veche-n orișice amurg? O zi? sau poate veacuri? Un stânjen doar deasupra mea-i lumină. Flori cu sâni de lapte îmi apasă lutul. Să pot eu mi-aș întinde mâna și le-aș strînge-ntr-un mănunchi să le cobor la mine, dar pământul poate nu mai are flori. Gândul meu și
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
putea pronunța numele nici unui lucru pentru că nu era sigur de nimic. Cine ești tu? stăruie a doua oară părintele. ─ ? Cine ești tu? întreabă părintele și a treia oară, rezemându-se confortabil la picioarele Cuviosului Antonie cu toiagul său de doi stânjeni. Cred că ar fi mai bine să plec. În tinda bisericii, dă nas în nas cu Aurora Martinescu. O salută zâmbind într-un dinte. ─ Izabela Ciortea, ce mai faci? ─ Doamna profesoară! Nu știam că-l cunoașteți și dumneavoastră pe părintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
de painjen Roiesc ploșnițele roșii, de ți-i drag să te-uiți la ele! Greu li-i de mindir de paie și apoi din biata-mi piele Nici că au ce să mai sugă. - într-un roi mai de un stânjen Au ieșit la promenadă - ce petrecere gentilă! Ploșnița ceea-i bătrână, cuvios în mers pășește; Cela-i cavaler... e iute... oare știe franțuzește? Cea ce-ncunjură mulțimea i-o romantică copilă. Bruh! mi-i frig - Iată pe mână cum codește-un
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ea, muștile mici se-ncurcă voind a trece drept prin ea. Suntem muști mici. Cezar {EminescuOpVII 299} PĂRINTELE ERMOLACHE CHISĂLIȚĂ 2255 Părintele era cam nalt de boiul [lui], nu-i vorbă, dar i se ședea, ca popă vezi Doamne. Trecea stânjenul și mai bine, îmbla țapăn, din care cauză reaua omenire îi pusese numele: popa Melesteu. Avea părul și barba roșie și arăta mai mult a talhar decât a popă, dar ce are a face? Cele mai [mari] merite ale părintelui
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
oase rupte de muncă. Se-ncepe de la țuică, simți mirosul prunei, De-asta nu te doare capul, chiar dacă n-ar fi binecuvântată de sfinția-sa popa Niță, Care a venit în sfârșit oțărât, are necazuri c-o mejdină, A lăsat stânjenul lângă clopotniță și-a slobozit pomana. Stingeți lumânările că se consumă curentul, zicea al lui Chirimențu, Care cum deschide gura începe lumea să râdă, are haz, dar acum Nimeni nu-l aude - se suflă-n lumânări pe prescuri: pfu, pfu
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Se căzni, iarăși, să încuie, cu sentimentul că împotriva lui stă cineva. După vreo douăzeci de pași se abătu de la cărarea pietruită și o luă pe un drumeag ce înconjura muntele. Puțin după aceea, locul se lărgi de vreo doi stânjeni lungime și tot atâția lățime. Dibui, prin penumbrele care se îndeseau, niște pietre și mărgini cu ele câteva palme de loc pe care desfăcu legătura de crengi. Deșertă deasupra o sticluță cu gaz și le dădu foc. Ramurile se aprinseră
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
olane. Lui Ioanide i se păru încîntătoare de la distanță, așa îndreptată către un infinit de iarbă și spre crestele munților. - Aci, zise el de pe pătură, mi-ar place să trăiesc.(" Conțescu are dreptate!") Am să-mi cumpăr și eu un stânjen de pământ colea și să-mi fac o casă între câțiva nuci. La ce bun toată arhitectura noastră, iubite Ilie Botticelli? declamă Ioanide, mâncând niște flori mărunte de pajiște. Totul e perisabil. Oamenii ăștia dețin toate secretele artei pentru nevoile
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o singură deschizătură de pas, ci cu două, respectiv pasul dublu, așa cum am apucat să vedem că măsurau părinții noștri în perioada interbelică, pe locurile ce fuseseră și se păstraseră răzeșești. În felul acesta, pasul a ajuns să echivaleze cu stânjenul, instrument și unitate de măsură ulterioară pasului, multă vreme coexistând. Dovada că toate acestea au fost unități de măsură vechi și că au evoluat cu timpul, o găsim în faptul că documentele explică mărimile diferite și echivalența dintre ele prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
măsură ulterioară pasului, multă vreme coexistând. Dovada că toate acestea au fost unități de măsură vechi și că au evoluat cu timpul, o găsim în faptul că documentele explică mărimile diferite și echivalența dintre ele prin mențiunea: palmă, pas sau stânjen prost, adică mic, de om de mijloc, palmă sau stânjen gospod, dar și domnesc. Spre exemplu, într-o hotarnică privind un teritoriu de pe cuprinsul comunei noastre se preciza că în „... ispisocul lui Constantin Voievod din 7196 (1687) noiembrie 30“ se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au fost unități de măsură vechi și că au evoluat cu timpul, o găsim în faptul că documentele explică mărimile diferite și echivalența dintre ele prin mențiunea: palmă, pas sau stânjen prost, adică mic, de om de mijloc, palmă sau stânjen gospod, dar și domnesc. Spre exemplu, într-o hotarnică privind un teritoriu de pe cuprinsul comunei noastre se preciza că în „... ispisocul lui Constantin Voievod din 7196 (1687) noiembrie 30“ se arăta că moșia Tămășenii, a Corpăceștilor, mergea pe atunci, adică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Spre exemplu, într-o hotarnică privind un teritoriu de pe cuprinsul comunei noastre se preciza că în „... ispisocul lui Constantin Voievod din 7196 (1687) noiembrie 30“ se arăta că moșia Tămășenii, a Corpăceștilor, mergea pe atunci, adică măsura în curmeziș, 523 stânjeni, „dar nerostiți în ispisoc dacă sunt proști, de mijloc sau gospod”. Hotarnicii de mai târziu îi consideră „proști” și îi transformă în stânjeni „de om de mijloc”, obținând din 523 stânjeni proști, 490 stânjeni 2 palme 4 palmace de om
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
noiembrie 30“ se arăta că moșia Tămășenii, a Corpăceștilor, mergea pe atunci, adică măsura în curmeziș, 523 stânjeni, „dar nerostiți în ispisoc dacă sunt proști, de mijloc sau gospod”. Hotarnicii de mai târziu îi consideră „proști” și îi transformă în stânjeni „de om de mijloc”, obținând din 523 stânjeni proști, 490 stânjeni 2 palme 4 palmace de om de mijloc, rezultând o diferență de aproximativ 33 unități între cele două tipuri de măsură. La fel, într-o anafora a Divanului Domnesc
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Corpăceștilor, mergea pe atunci, adică măsura în curmeziș, 523 stânjeni, „dar nerostiți în ispisoc dacă sunt proști, de mijloc sau gospod”. Hotarnicii de mai târziu îi consideră „proști” și îi transformă în stânjeni „de om de mijloc”, obținând din 523 stânjeni proști, 490 stânjeni 2 palme 4 palmace de om de mijloc, rezultând o diferență de aproximativ 33 unități între cele două tipuri de măsură. La fel, într-o anafora a Divanului Domnesc din 15 aprilie 1828, referitoare la o hotărnicie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un loc „din sus a satului Cracul, unde zic răzeșii că, iarăși, au fost piatră și că, în vremea muscalilor di pi urmă, o au luat-o niște soldați și o au întrebuințat-o la feredeul lor, au aflat 313 stânjeni gospod, iar cu stânjen prost - 318”, reieșind o diferență de 5 unități între cele două unitți de măsură. Asemenea situații se găsesc în numeroase documente, dar exemplele date sunt suficiente pentru înțelegerea fenomenului discutat. Structuri teritoriale străvechi. Insorărirea Hotărniciile, ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a satului Cracul, unde zic răzeșii că, iarăși, au fost piatră și că, în vremea muscalilor di pi urmă, o au luat-o niște soldați și o au întrebuințat-o la feredeul lor, au aflat 313 stânjeni gospod, iar cu stânjen prost - 318”, reieșind o diferență de 5 unități între cele două unitți de măsură. Asemenea situații se găsesc în numeroase documente, dar exemplele date sunt suficiente pentru înțelegerea fenomenului discutat. Structuri teritoriale străvechi. Insorărirea Hotărniciile, ce includ informații documentare ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
străvechi moștenite, păstrate și folosite din generație în generație până de curând, cum ar fi: -umblatul pe bătrâni al moșiei și obștii umbrăreștene răzeșești; -întrebuințarea unor instrumente de măsură a terenurilor și de uz gospodăresc foarte vechi (pasul, palma, cotul, stânjenul etc.); -vânatul și pescuitul în colectiv, cu practica împărțirii în cote egale între participanți, indiferent de aportul personal prin ustensile sau muncă fizică, avându-se în vedere doar nevoile fiecăruia, iar cel care stabilea părțile respecta regula de a-și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]