347 matches
-
făcut nimic altceva decât să-și croiască drum spre țărm sau spre ape mai largi și să-l convingă pe cineva să... Ajunsă aici, Eva deveni conștientă de faptul că felul în care arăta avea mari șanse să provoace ceva stânjeneală. Pijamalele ei limonii erau suficient de excentrice ca s-o fi determinat să evite plimbările pe stradă atunci când le purta, dar când acestea erau în mare măsură dezbrăcate de pe ea, Eva era sigură că n-avea nici cel mai mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
cu vreo doi ani mai tânără decât mine, adică o băbătie, dar, la cinzeci și opt sau cincizeci și nouă de ani, încă mai știa destule mișcări ca să facă lucrurile interesante. Sexul între oameni care îmbătrânesc poate avea momente de stânjeneală și lungimi comice, dar este în el și o tandrețe care adesea celor tineri le scapă. Sânii sunt căzuți și scula atârnă, dar pielea e în continuare a ta și, când cineva la care ții întinde mâna și te atinge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
au Început să cânte imnul Panther Corporation. Nici măcar nu știam că avem așa ceva. — Nici eu, zic surprinsă. Și cum era, mișto ? — Tu ce crezi ? Ridică din sprâncene cu efect comic, iar eu Încep să chicotesc. E foarte ciudat, dar parcă stânjeneala din relația noastră a dispărut aproape de tot. Adevărul e că mă simt de parcă am fi prieteni de când lumea sau așa ceva. — Și cum e cu Ziua Angajaților În Familie ? spune. Abia aștepți să vină, nu ? — Mai bine mă duc să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
trebuie să plece urgent din oraș. Luke a fost foarte dezamăgit. Michael clatină din cap. Între noi fie vorba, cred că nu te‑ai înșelat în privința ei. — A! Bine. Ridic stângace din umeri și iau meniul, pentru a‑mi ascunde stânjeneala. Nu‑mi vine să cred că Luke i‑a spus lui Michael ce i‑am zis despre maică‑sa. Ce altceva i‑a mai spus? Cât am la sutien? Un timp mă uit la lista cu felurile de mâncare, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
spatele pantalonilor. Croitoreasă îmi sugerează să întăresc materialul. Zice: Fă-l rezistent, ca să poată fi folosit ca un scaun portabil. Coasem în tăcere o vreme, și apoi, deodată, croitoreasa mă întreabă ce părere am despre Zi-zhen. Încercând să-mi ascund stânjeneala, îi spun că o respect foarte mult pe Zi-zhen. Croitoreasa se oprește din lucru și ridică privirea. În ochii ei se citește suspiciunea. Trăgând un fir de ață, zice încet, dar deslușit: Mao Zedong aparține Partidului Comunist și poporului. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Kuai Da-fu și îi încurajez fiecare pas. Ai o înțelegere adevărată a maoismului. Ești un lider înnăscut. Îmi place să-l urmăresc pe Kuai Da-fu atunci când le vorbește colegilor săi studenți. O parte din atractivitatea sa vine din stânjeneala lui. Fața i se schimbă din roz pal în roșu și apoi în vinețiu. Nu știe îndeajuns de multe, dar încearcă din greu să fie luat în serios. A împlinit optsprezece ani astăzi. Pentru a pune gaz pe focul ego-ului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
trebuia să auzi din partea unui prieten adevărat. De acum Înainte, nu voi mai aminti de acest subiect, În afară de cazul În care tu vei deschide discuția. X Când ajung la Samarkand, sunt istoviți de frig, de legănatul În șaua cailor, de stânjeneala care s-a instalat Între ei. Omar se retrage numaidecât În pavilionul său, fără a-și găsi timp să cineze. A compus, pe parcursul călătoriei, patru catrene pe care Începe să le recite cu voce tare, de zece, de douăzeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
mămoasă, care abia dacă mergea la diverse activități extrașcolare cu alți copii, se învârtea tot timpul în jurul casei ca un câine credincios, din câte se părea, nici măcar această plecare nu fusese una la voia întâmplării, mă gândesc la ea cu stânjeneală și durere, o fetiță care are de îndeplinit o grea misiune, să pună cap la cap bucățile sparte ale unei vaze, cu asta se ocupă de opt ani de zile, iar odată cu ea, a crescut și misiunea aceasta a ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
dădeam perfect de bine seama că revolta mea nu va da nici un rezultat, dar simțeam că nu pot proceda altfel. Singurul lucru pe care am reușit să-l fac a fost să mă izolez de colegi. Plutea un aer de stânjeneală în clasă când profesorii strigau catalogul și eu refuzam să răspund, dar puțin îmi păsa. Nimeni nu-mi mai adresa nici un cuvânt și nici eu nu vorbeam cu nimeni. În a doua săptămână a lunii septembrie am ajuns la concluzia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
Nu mă pot echilibra decât dacă mă împingi înapoi. Mi-e frică să nu te împing prea tare, zice Finn, uitându-se în sus la mine. E așezat în fața mea, cu picioarele depărtate pe podea și cu o expresie de stânjeneală pe față. — Nu contează dacă mă împingi foarte tare, ideea e să mă împingi destul, pentru că dacă nu mă împingi destul, cad peste tine și-ți rup nasul, și mi se rupe și mie spinarea. — Ce se întâmplă aici? zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
cunoscut Numele Meu." Asta este. Psalmul nouăzeci, șoptește Fratele. Oameni buni! Deci... Care dintre dumneavoastră vrea să-și fie propriul mentor? Cine aspiră să devină pontifex, lider spiritual? Cine se oferă voluntar, pentru hierofanie? Hai, hai, n-o dați pe stânjeneală. Fiți hotărâți, fiți tari, nu șovăiți! îi ia la bani mărunți Bursucul. O clipă, numai! zice Îngerul. Există, printre voi, cineva eligibil într-un grad sensibil ridicat, față de medie. Cineva care are o anumită calitate, o însușire eliminatorie, un atuu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
coșurile. Sunt zile, cum e cea de azi, când nu e bun de nimic și lâncezește. Cerul alburiu, noroaiele din fața blocului, teama unei vieți întregi care-l așteaptă, în fața căreia se simte neajutorat și plin de înverșunare, nervii maică-sii, stânjeneala în fața fetelor și lipsa de bani - toate îl fac să stea așa, ghemuit și încruntat, și să-și stoarcă pe rând coșurile de pe mână. Cum e viața ? Cum o vede el acum sau cum îi apare când e binedispus și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
foarte bine. Dacă doamna poate să stea cu nepoțica, s-a gîndit să-și aducă și ea copilul, băiețelul. Trec cîteva clipe pînă cînd schimbarea de accente Își produce efectul, cuvintele tale Îi schimbă zîmbetul, acum trădează diverse grade de stînjeneală și Îi freamătă pe chip. Băiețelul fiind un ins fără ocupație, militar În termen, curînd... A Înțeles foarte bine ce vrei să spui, fă bine și Încetează. Nu se aștepta să-i fii recunoscător, dar ai putea măcar să nu faci
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
nebună, nu știe cine a fost Ceaușescu? Băi frățicule, ce prostie... Două zile povestea i-a stat Înfiptă-n cap ca un ghimpe. Bine că n-a apucat să se laude cu franțuzoaica În cercul ei, ar fi ieșit o stînjeneală... Peste două luni, Maria s-a Înscris la liberali. A primit un fel de carnet de partid, pe care l-a pus pe raftul de deasupra biroului, sprijinit de poza de la Anaïs - pe care Încă o păstra, ca să-i amintească
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Întîmplă. Trebuie să votăm Împotriva nenorociților. Pe la prînz, apare urna mobilă, Însoțită de un grup de civili și de o patrulă de miliție. Votăm, toată operațiunea se desfășoară cît se poate de legal, fără incidente, deși există un soi de stînjeneală care Întîrzie un pic lucrurile. Dar e de Înțeles, e stînjeneala născută de acest lucru pe care Îl facem pentru prima dată În viața noastră, care naște efuziune și gesturi pripite - una dintre asistente, Înainte de a lăsa buletinul de vot
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Însoțită de un grup de civili și de o patrulă de miliție. Votăm, toată operațiunea se desfășoară cît se poate de legal, fără incidente, deși există un soi de stînjeneală care Întîrzie un pic lucrurile. Dar e de Înțeles, e stînjeneala născută de acest lucru pe care Îl facem pentru prima dată În viața noastră, care naște efuziune și gesturi pripite - una dintre asistente, Înainte de a lăsa buletinul de vot În urnă, Îl sărută cu patimă. Nu ne ia mai mult
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
maică-sii acest lucru.) Și, pe de altă parte, lui Gabriel îi plăcea uniforma școlii, pantaloni golf maro, și ciorapi lungi albastru-deschis. Lui Adam nu-i plăceau băieții. Nu-i plăceau nici fetele, deși ar fi preferat să fie fată. Stânjeneala care-l separa de părinții lui îl făcea să fie singuratic și la școală, unde se mai distingea și prin statura extrem de joasă pentru vârsta lui. Misteriosul lui refuz de a crește părea să fie semnalul unei tăcute ostilități față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
refuzând în același timp ideea, că azi, ar trebui „să facă ceva în legătură cu Stella“. Nu că și-ar fi dorit să facă ceva sau ar fi simțit asemenea datorie. Doar că, făcând ceva (orice) și-ar fi înlăturat o anume stânjeneală. Dacă (de pildă) i-ar scrie o carte poștală. Ar fi vrut să poată găsi o modalitate de a ține lucrurile în loc sau de a le amâna, ceva care, pentru moment, ar da-o deoparte pe Stella, ar scoate-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de îngâmfat!“ își spuse Alex. Dar, în același timp, inima i se strângea, îi tresălta, o ardea. Acum se învârtea prin salon, atingând lucrurile, mutând figurinele de bronz care zăcuseră în același loc, pe consola căminului, încă din copilăria lui. Stânjeneala lui Alex, pricinuită de venirea lui George, se îmbina cu amintirea unui vis care o chinuise noaptea trecută. Visase că se afla la Belmont și casa devenise imensă cât un palat dar întunecoasă și crepusculară, de parcă fusese cotropită de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
în ritm amețitor cascade de triluri argintii. Zburda. Zburda peste tot, peste șotroane desenate cu creta pe cenușiul asfaltului și fustița se umfla de aer când ateriza pe pătratele de cretă. Lăsați-l, doamnă, spuse Delia încercând să-și ascundă stânjeneala. Nu mă deranjează. Dar, Delia, o să-ți păteze sarafanul! Nu-i nimic... Vreau să spun că nu, nu cred că mi-l pătează. Săreau zglobii peste șotroane fetele în fustițe bleumarin cu buline albe. Fustițele li se umflau de aer
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
sus, din camera ei de la Columbus. În medie o dată la trei zile, timp de o treime de secol. Patru mii de explozii, care le uniseră șoldurile. Nopțile de extaz animalic îi amuzau întotdeauna când reveneau cu picioarele pe pământ, la stânjeneala limbajului. Ghemuită lângă el, chicotind un pic, Sylvie spunea: „Mulțumesc pentru frumoasa sexualitate umană, Bărbate“, după care dispărea la baie, să se spele. Omul putea urla în extaz de foarte multe ori. Nu vârsta ne îmbătrânește, ci memoria. Da, corpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
vreo explicație, cu cea mai mare ușurință. Se miră din nou de slujba ei absurdă. Și totuși era foarte bună la ce făcea. Cine era el s-o încurajeze să-și lase în urmă vocația? Trecură printr-un moment de stânjeneală, fiecare căutând acel ultim detaliu uitat. Dar nu exista un astfel de detaliu, iar el nu voia să inventeze unul. Atunci, vă mulțumesc, îi spuse ea. Aveți grijă. Cuvintele aveau o rezonanță incurabilă de Midwest. Și totuși vocea ei - atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
față. —Weber. —Big Daddy. Te-am sunat să-ți urez zile senine. — Bună, Jess. Tu ești! Fiica lui, din cuibușorul ei astronomic din sudul Californiei, îl sunase ca să-l felicite în ziua când împlinea cincizeci și șase de ani. Oricâtă stânjeneală ar fi fost între ei, Jessica respecta întotdeauna uzanțele. Se întorcea în est pentru trei-patru zile de fiecare Crăciun. Le trimitea mărunțișuri de zilele mamei și tatălui - filme și muzică, încercări deșarte de a-și iniția părinții în cultura populară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
să-l vadă la hotel. Ba chiar urcă în camera lui, cu prietenul ei după ea, ca s-o protejeze. Fără un motiv anume, Daniel Riegel, un om perfect decent, îi provoca lui Weber o senzație acută de disconfort. O stânjeneală spontană, mascată de o asociere sau alta - ciocul, bluza lălâie, fără guler, aura de acceptare de sine liniștită. Karin era anxioasă, cum era și firesc. Prima oară o rănise cu plecarea lui grăbită și a doua oară o uluise acceptând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
deranja mai mult decât să fie obligat de împrejurări să asiste la certuri conjugale. Din fericire, doamna se retrase jignită, fără să mai spună un cuvânt, nici măcar musafirului. Așadar cine e prietenul care v-a-ncredințat cheia? se grăbi Costache să risipească stânjeneala. Avocatul era crispat. — Știți, domnule Boerescu, prin natura meseriei sunt în preajma a tot soiul de oameni, pe care nu-i cunosc bine, dar trebuie să le acord încredere și garanția secretelor pe care mi le ncredințează. Însă dumneavoastră vă pot
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]