476 matches
-
hispanica"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pietrar sur ("Oenanthe oenanthe"), ciuf-pitic ("Otus scops"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice fluierătoare ("Phylloscopus trochilus"), presură de iarnă ("Plectrophenax nivalis"), cojoaică de grădină ("Certhia brachydactyla"), stârc de cireadă ("Bubulcus ibis"), prigoare ("Merops apiaster"), grangur ("Oriolus oriolus"), corcodelul mare ("Podiceps cristatus"). Rizeafcă ("Alosa tanaica"), avat ("Aspius aspius"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușor-de-nisip ("Gobio albipinnatus"), răspăr ("Gymnocephalus schraetzer"), țipar ("Misgurnus fossilis"), sabiță ("Pelecus cultratus"), boarță ("Rhodeus sericeus amarus"), dunăriță
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
sus în copaci. Paraziții acestui șarpe sunt acantocefalul "Echinorhynchus oligacanthus" (= "Oligacanthorhynchus oligacanthus") , nematodul "Ascaris cephaloptera" , trematodul "Plagiorchis sauromates" , protozoarul "Haemogregarina". Printre dușmanii naturali care se hrănesc cu acești șerpi se numără păsările răpitoare: șorecarul comun ("Buteo buteo"), șerparul ("Circaetus gallicus"), stârcul cenușiu ("Ardea cinerea"), eretele de stuf ("Circus aeruginosus"), codalbul ("Haliaeetus albicilla"), barza albă ("Ciconia ciconia"); vulpile, mamiferele carnivore din genul "Mustela" (herminele etc), șopârla apodă "Pseudopus apodus". În România împerecherea are loc în lunile iunie-iulie, iar în Crimeea și sudul
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
acuta"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), barză neagră ("Ciconia nigra"), barză albă ("Ciconia ciconia"), fugaci de țărm ("Calidris
Lacul Beibugeac (sit SPA) () [Corola-website/Science/330355_a_331684]
-
penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), barză neagră ("Ciconia nigra"), barză albă ("Ciconia ciconia"), fugaci de țărm ("Calidris alpina"), prundaș nisipar ("Calidris
Lacul Beibugeac (sit SPA) () [Corola-website/Science/330355_a_331684]
-
platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), barză neagră ("Ciconia nigra"), barză albă ("Ciconia ciconia"), fugaci de țărm ("Calidris alpina"), prundaș nisipar ("Calidris alba"), fugaci mic ("Calidris
Lacul Beibugeac (sit SPA) () [Corola-website/Science/330355_a_331684]
-
ciovlica roșcată ("Glareola pratincola"), piciorong ("Himantopus himantopus"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș cu cap negru ("Larus melanocephalus"), prundaș de nămol ("Limicola falcinellus"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), rață-cu-ciuf ("Netta rufina"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran-mare ("Phalacrocorax carbo sinensis"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), corcodel-mare ("Podiceps cristatus"), corcodel-cu-gât-roșu ("Podiceps grisegena"), corcodel-cu-gât-negru ("Podiceps nigricollis"), ciocîntors
Lacul Beibugeac (sit SPA) () [Corola-website/Science/330355_a_331684]
-
interes comunitar; astfel: "Ape dulci continentale" (stătătoare, curgătoare); "Culturi cerealiere extensive" (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire); "Mlaștini, smârcuri și turbării"; "Păduri caducifoliate"; "Pajiști ameliorate" și "Terenuri arabile cultivate". Specii de păsări (migratoare, de pasaj, sedentare) semnalate în arealul sitului: stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), gârliță mare ("Anser albifrons"), rață sunătoare ("Bucephala clangula"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață mică ("Anas crecca
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
dulci continentale" (stătătoare, curgătoare); "Culturi cerealiere extensive" (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire); "Mlaștini, smârcuri și turbării"; "Păduri caducifoliate"; "Pajiști ameliorate" și "Terenuri arabile cultivate". Specii de păsări (migratoare, de pasaj, sedentare) semnalate în arealul sitului: stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), gârliță mare ("Anser albifrons"), rață sunătoare ("Bucephala clangula"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață mică ("Anas crecca"), rață mare ("Anas platyrhynchos
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
Culturi cerealiere extensive" (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire); "Mlaștini, smârcuri și turbării"; "Păduri caducifoliate"; "Pajiști ameliorate" și "Terenuri arabile cultivate". Specii de păsări (migratoare, de pasaj, sedentare) semnalate în arealul sitului: stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), gârliță mare ("Anser albifrons"), rață sunătoare ("Bucephala clangula"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață mică ("Anas crecca"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață sulițar ("Anas acuta
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
culturile de rotație cu dezmiriștire); "Mlaștini, smârcuri și turbării"; "Păduri caducifoliate"; "Pajiști ameliorate" și "Terenuri arabile cultivate". Specii de păsări (migratoare, de pasaj, sedentare) semnalate în arealul sitului: stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), gârliță mare ("Anser albifrons"), rață sunătoare ("Bucephala clangula"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață mică ("Anas crecca"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață cârâitoare ("Anas querquedula
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
dezmiriștire); "Mlaștini, smârcuri și turbării"; "Păduri caducifoliate"; "Pajiști ameliorate" și "Terenuri arabile cultivate". Specii de păsări (migratoare, de pasaj, sedentare) semnalate în arealul sitului: stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), gârliță mare ("Anser albifrons"), rață sunătoare ("Bucephala clangula"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață mică ("Anas crecca"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață lingurar ("Anas clypeata
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
de hrănire și de înmulțire. În iazurile aflate pe raza fostei moșii Piticaru - iazul Piticaru și iazul Murguleț, se întâlnesc păsări ca: rața sălbatică ("Anas platyrhynchos"), lișița ("Fulica atra"), sitarul ("Limosa limosa"), pescărușul ("Alcedo athis L."), nagâțul ("Vanellus vanellus L."), stârcul ("Ardea cinerea"). Insectivorele constituie acea grupă a mamiferelor de pe meleagurile Crasnaleucii pentru care în ce mai mare parte insectele constituie hrana lor. Ariciul ("Erinaceus europaeus") este unul dintre animalele din libertate care se bucură de simpatia locuitorilor. Este văzut mai
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
numărul și varietatea de păsări de apă a crescut treptat. În Pădurea Rădvani se găsește o colonie de păsări acvatice (Ardeidae) care este o rezervație ornitologică, iar pe lacurile și bălțile din Pescăria Cefa se întâlnesc lișițe, rațe sălbatice, cormorani, stârci, egrete, corcodel, diferite specii de broască, broasca țestoasă de baltă. Solurile câmpiei joase sunt cele aluviale de luncă. Microdepresiunile cu exces de umiditate favorizează formarea lacoviștilor și semilacoviștilor în timp ce porțiunile mai ridicate, cu drenaj mai bun, unde umiditatea este mai
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
canorus"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), cănăraș ("Serinus serinus"), turturică ("Streptopelia turtur"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie de câmpie ("Sylvia communis"), silvie de zăvoi ("Sylvia borin"), pupăză ("Upupa epops"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), cinteză ("Fringilla coelebs"), vânturel ("Falco vespertinus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârcul de noapte ("Nycticorax nycticorax"), sfrânciocul roșiatic ("Lanius collurio") și sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, situri arheologice, arii naturale) de interes istoric, cultural
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
Cinclus cinclus"), cănăraș ("Serinus serinus"), turturică ("Streptopelia turtur"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie de câmpie ("Sylvia communis"), silvie de zăvoi ("Sylvia borin"), pupăză ("Upupa epops"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), cinteză ("Fringilla coelebs"), vânturel ("Falco vespertinus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârcul de noapte ("Nycticorax nycticorax"), sfrânciocul roșiatic ("Lanius collurio") și sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, situri arheologice, arii naturale) de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
ale unor specii de păsări protejate, fiind arie de protecție specială avifaunistică. Situl este important pentru populațiile cuibăritoare și în perioada de migrație . S-au regăsit astfel în zona Lacului Amara: 10 specii de păsari care necesită conservare: egreta mică, stârcul cenușiu, barza albă, lebada de vară, eretele de stuf, chira de baltă etc.), 30 de specii de păsări care necesită o protecție strictă (corcodelul mare, rața mică, rața sulițar, pescărușul argintiu, pescărușul sur, prigoria, chira de baltă, florintele etc.) și
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
Stârcul de noapte ("Nycticorax nycticorax") este o specie din familia stârcilor (Ardeidae) și aparține ordinului păsărilor picioroange (Ciconiiformes). este întâlnit în toată lumea, în afară de Australasia. Acesta era inițial foarte răspândit și în Europa Centrală, dar acum se întâlnește doar în sudul și
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
Stârcul de noapte ("Nycticorax nycticorax") este o specie din familia stârcilor (Ardeidae) și aparține ordinului păsărilor picioroange (Ciconiiformes). este întâlnit în toată lumea, în afară de Australasia. Acesta era inițial foarte răspândit și în Europa Centrală, dar acum se întâlnește doar în sudul și estul acesteia, în perioada de cuibărit și de vară. Stârcii
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
stârcilor (Ardeidae) și aparține ordinului păsărilor picioroange (Ciconiiformes). este întâlnit în toată lumea, în afară de Australasia. Acesta era inițial foarte răspândit și în Europa Centrală, dar acum se întâlnește doar în sudul și estul acesteia, în perioada de cuibărit și de vară. Stârcii de noapte ating între 58 și 65 cm și cântăresc între 727 și 1014 g. Femelele sunt, de obicei, mai mici și au în timpul reproducerii au smocul de pene mai mic decât masculii. Stârcii de noapte au un corp cu
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
perioada de cuibărit și de vară. Stârcii de noapte ating între 58 și 65 cm și cântăresc între 727 și 1014 g. Femelele sunt, de obicei, mai mici și au în timpul reproducerii au smocul de pene mai mic decât masculii. Stârcii de noapte au un corp cu gâtul și picioarele mai scurte. Penajul exemplarelor adulte este gri, negru și alb. Boneta este neagră. Spatele și soldurile sunt, de asemenea, negre, burtă fiind gri deschis până la alb. În rest, trunchiul și aripile
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
adulților sunt de-un verde-gălbui pâl. Pasărea tânără are picioare de un gri maț iar ochii sunt gălbui. Capul, gâtul, pieptul și burtă sunt cu dungi maro, ocre și galbene. Vârfurile aripilor sunt cu pete mari albe. După trei ani, stârcul de noapte capătă culorile unui adult. În general, strigatul scos de stârcul de noapte este o vocea dura și răgușita a unui corb: "Cua, Cuak "sau" Cuarc". Acest strigat este scos în zbor sau dintr-un loc înalt. Stârcii de
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
gri maț iar ochii sunt gălbui. Capul, gâtul, pieptul și burtă sunt cu dungi maro, ocre și galbene. Vârfurile aripilor sunt cu pete mari albe. După trei ani, stârcul de noapte capătă culorile unui adult. În general, strigatul scos de stârcul de noapte este o vocea dura și răgușita a unui corb: "Cua, Cuak "sau" Cuarc". Acest strigat este scos în zbor sau dintr-un loc înalt. Stârcii de noapte trăiesc în Europa, Africa, Asia și America în zonele mlăștinoase sau
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
ani, stârcul de noapte capătă culorile unui adult. În general, strigatul scos de stârcul de noapte este o vocea dura și răgușita a unui corb: "Cua, Cuak "sau" Cuarc". Acest strigat este scos în zbor sau dintr-un loc înalt. Stârcii de noapte trăiesc în Europa, Africa, Asia și America în zonele mlăștinoase sau inundate, lângă râuri largi, zone cu stufăriș sau la malul lacurilor cu trestie sau cu papura. Subspecia "Nycticorax nycticorax hoactli "trăiește doar în insulele Hawaii, în afară de insula
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
nycticorax hoactli "trăiește doar în insulele Hawaii, în afară de insula Lănaʻi. Subspecia "Nycticorax nycticorax falklandicus "se gaseste doar pe insulele Falkland, trăind în condiții climatice extreme. Ea este mai mică și cu un penaj mai întunecat decât al celorlalte subspecii ale stârcului de noapte. Stârcii de noapte sunt întregul an foarte sociali, găsindu-i impunea cu indivizii din aceeași specie, dar și cu alte specii de stârci. Iarnă stau majoritatea timpului împreună pe o creangă. Cei care trăiesc în Europa sunt păsări
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
doar în insulele Hawaii, în afară de insula Lănaʻi. Subspecia "Nycticorax nycticorax falklandicus "se gaseste doar pe insulele Falkland, trăind în condiții climatice extreme. Ea este mai mică și cu un penaj mai întunecat decât al celorlalte subspecii ale stârcului de noapte. Stârcii de noapte sunt întregul an foarte sociali, găsindu-i impunea cu indivizii din aceeași specie, dar și cu alte specii de stârci. Iarnă stau majoritatea timpului împreună pe o creangă. Cei care trăiesc în Europa sunt păsări călătoare, unele populații
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]