521 matches
-
o mie de ani (mai cosește un pic) Azi tâmpitul de pământ e rece Și în jur dă din coadă viața râncedă și în călduri ca o vacă încornorată (mai cosește un pic) Sub piciorul meu din care au fost stârpite toate păsările, Sub rugurile soarelui, Sub cicatricile ierbii, Sub grăsimea rădăcinilor Stă îngropată gheața mea, Este hăcuită nașterea mea prematură, Sub toate astea urlă toate cele de la mine, fără Mine Sub mine nu mai e nici un Eu neizbăvit (mai cosește
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Dai peste cap Viața Așa a ieșit vorba Și nimeni nu l-a mai găsit pe Sepp Botul ăsta de câine. ... Acum trebuie în sfârșit să îmi dau ortul popii de tot bâlciul Nevasta mea trebuie în sfârșit să fie stârpită Și copilul pe care noi l-am adus de omorât în lumea asta Comunitatea copiilor Cărora le-am arătat cum arde soarele Blestematul de soare Împuțitul de soare trebuie și el stârpit Și copiii copiilor țevilor de eșapament Care nu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
bâlciul Nevasta mea trebuie în sfârșit să fie stârpită Și copilul pe care noi l-am adus de omorât în lumea asta Comunitatea copiilor Cărora le-am arătat cum arde soarele Blestematul de soare Împuțitul de soare trebuie și el stârpit Și copiii copiilor țevilor de eșapament Care nu există Totul e gata Copii proști Toate sunt cadavre Și apoi vine iarna Și totul e nou și vechi și gata (mai cosește un pic) O sută de metri de viață ar
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
nescrise ale epocii. Deznodământul povestirii este moralizator, un îndemn al naratorului de a eradica tot ceea ce este rău, vicios, pentru că dorința plăcerii carnale a dus la sfârșitul tragic al Virginiei: „Drept pentru care ascultați-mi sfatul:/ Cât nu-i târziu, stârpiți în voi păcatul.” 845 Numele personajelor devin emblematice, ilustrând dorința de păstrare a candorii și a onoarei 846, Virginia este un model al martirei creștine. Numele agresorului, Apius, are și el o simbolistică aparte, vine de la verbul latin apiscor (o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nașterea lui Seth, depunînd În el o scînteie din Puterea transcendentă, cu scopul de a incita omenirea Împotriva tiraniei Arhonților cerești și de a-i pune astfel capăt. Între timp nesethienii se Înmulțesc, făcînd să crească nelegiuirea. Pentru a-i stîrpi, Mama trimite potopul, din care trebuiau să scape numai descendenții lui Seth. Din nefericire, Îngerii reușesc să-și strecoare În arcă omul lor propriu, pe Ham, iar posteritatea acestuia va perpetua dezordinea pe pămînt. Pentru a-i pune capăt, Seth
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
a mai împiedicat pe terenul accidentat și a ajuns cu bine în tranșeele pustii ale lașului dușman, care a luat-o la fugă. A fost ultima zi, mai precis ultima oră a războiului. În vreme ce armata se mai acoperea de glorie stârpind dușmanul cel viclean și ticălos! -, mai marii celor două țări stăteau la masa tratativelor și sub arbitrajul Marilor Puteri au încheiat pacea. Trupele au rămas pe locul unde le-a prins evenimentul, așteptând voioase ordinul de trecere în rezervă. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
care au pornit respectivele concepții, dar motivul pentru care au avut succes este dat de către corupția bisericii în acest spațiu. Acesta era remarcată chiar de Inchizitorii care participau la eradicarea ereziei. Atunci "când Pascu, Inchizitorul a început în 1260 să stârpească erezia el a mărturisit că încăpățânarea ereticilor este justificată de crimele preoților (...)"23. Acest al doilea aspect este cel ce a determinat o întărire a ereziilor și manifestarea lor ca o încercare de opoziție doctrinară și reformă organizațională. Ereziile au
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
îmbătare.Corneliu Nepos asigură că Tracii au obiceiul de a lupta cu paharul ca și cu armele, fiind oameni foarte dedați la băutură. Boerebiste organizatorul statului Dacilor pune un frâu acestei patimi necumpătate, ordonând Dacilor, prin organul profetului Deceneus, ca să stârpească viile, de care ordin, lucru îndestul de extraordinar, Dacii ascultară. Din industriile agricole se pare că Dacii nu cunoșteau morile mecanice, cu apă sau vânt; căci Ovid, care a fost în țara Geților, în surgun la Torni, spune despre femeile
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
în Egipet și învățase oarecare semne naturale după care se cunosc cele divine, s-a constituit zeu în scurt timp, precum fusese și Zamolxis; iar drept semn de supunere către dânsul este că după sfatul lui ei se învoiră a stârpi viile și a trăi fără vin. Se pare într-adevăr că cu toată cumpătarea ordonată de Zamolxis, ospețele sale cele modeste degenerau în niște orgii în chipul Bacanalelor romane și că atari desfrânări loveau în puterea statului dac. Aceste obiceiuri
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
enigmă de ce n-au șantajat și Biserica din Răsărit!). Îngrijorat de expansiunea templierilor, Papa Clement al V-lea, în înțelegere cu Filip al IV-lea al Franței, a pus la cale, la 13 octombrie 1307, nimicirea ordinului, reușind să-i stârpească pe cei mai mulți. De atunci ar fi rămas ziua de 13 "cu ghinion". Unii, însă, au scăpat, fiind cunoscuți ca Sangreal (Sfântul sânge). Ei vor duce mai departe secretul până în Ziua de Apoi, când vor putea dezvălui marea impostură a Bisericii
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
dă seama că într-o zi nu va mai avea ce administra. Omul modern are imaginea raționalistă a lui Descartes asupra animalelor: acestea apar ca "mașini animate". Evident, fără suflet. Înainte de a extermina oameni, Stalin a dat ordin să fie stârpiți porumbeii și câinii. În România anilor '50, s-a dat ordin de stârpire a cailor, ca netrebuitori în fața mașinilor performante. Marin Preda a avut geniul să anticipeze tragedia morții unui cal într-o proză scurtă din volumul său de debut
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ei o considerau derezonabilă, și pe care o reîntâlnea mereu în diferite alte forme și contexte, umedă încă de trecerea spectrului. Ba, mai mult, într-o anumită măsură o căuta anume spre a o combate, cu o înverșunare de a stârpi eroicul și a instaura anti-eroicul ce, fără să vrea, cădea în excesele eroismului clasic. Ce-atâta nevoie de fidelitate și certitudini absolute când ești învățat cu legănarea înșelătoare a valurilor? Cum poate apărea într-un om nevoia de ceva cu
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
într-o trăsură care avea poruncă să-l ducă pe Ioan în capitală. Aici, unul dintre oponenții fățiși ai lui, Teofil al Alexandriei, este obligat să-l hirotonească în 26 februarie 398. Ajuns patriarh, Sfântul Ioan a început prin a stârpi neregulile și abuzurile mediului clerical al Capitalei. A luat măsuri aspre împotriva clericilor care țineau în locuințele lor călugărițe, împotriva clericilor care se îmbogățeau de pe urma preoției, împotriva clericilor care duceau o viață nevrednică de preoți, care erau robi pântecelui, desfătării
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
pregătit care gîndește și vorbește aiurea este prezentă și în alte aspecte, mai ales că această debusolare este întreținută din umbră de ticăloși. Se vorbește mereu în presă despre încercarea autorităților de a elimina mizeria ambulantă de pe străzi, de a stîrpi cîinii vagabonzi. Imediat sar indignați să protesteze ,,iubitorii de animale”. Se vorbește de ,,genocid” , de ,,masacre”, de ,,abatoare” , iar ,,marele” tribun tuna și fulgera plin de indignare în fața Europei, plin de indignare și plin de ,,iubire creștinească” cum că ,,în
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
în viitor. Subprefecții au să fie plătiți de țară. Nu le va mai fi dară iertat de a păși la mijloace mârșave și Dumneavoastră Domnule Prefect, veți face act de bun cetățean și de demn funcționar ai Domnului, pedepsind și stârpind conrupția și venalitatea oriunde veți găsi. O altă competință neapărată a unei bune și luminate administrații, încrederea populației, iată Domnule Prefect sentimentul ce vă invit să puneți toată silința spre a-l deștepta în inima conținutașilor noștri. Aceasta vă va
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la îndemâna fiecărui cetățean; a deprinde pe elevi de a cunoaște animalele, plantele și mineralele folositoare și trebuința aplicării lor, a iniția pe elevi în cunoașterea plantelor și animalelor vătămătoare spre a ști să se ferească de ele și a le stârpi" (Din Analele Academiei Române, tomul 5, 1873, p. 111¬114). Scoțând la iveală „documente inedite privind școlile din fostul județ Fălciu la 1867 - 1870, Costin Clit, publică în revista Elanul de la Giurcani, în nr. 62 din aprilie 2007, lista și numărul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
putea fi prevenită devastarea acestora, conservarea și chiar sporirea terenurilor împădurite, spre a asigura astfel echilibrul ecologic și necesarul de lemne, nu numai pentru contemporani, ci și pentru urmași. Și pentru a fi mai convingător, sublinia că "în multe țări, stârpindu-se pădurile, s-au schimbat și clima, multe izvoare s-au astupat, pâraiele au săcat și dealurile s-au făcut pentru totdeauna neroditoare". Revenind cu observațiile directe asupra zonei cercetate, considera că, în afară de "partea Dornei" și de "șesurile mici" din preajma
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
climei și a timpului, apoi și lucrarea plantelor mari, precum sînt arborii îndesiți în păduri, trebuie de asemine să arăte a lor favoritoare înrâurire într-o măsură cu mult mai mare. Aceasta s-au dovedit din cercare. În multe țări stârpindu-se pădurile, s-au schimbat și clima, multe isvoare s-au astupat, părzile au săcat și dealurile s-au făcut pentru totdeauna neroditoare. Precum pre multele păduri fac clima mai aspră și temperatura mai umedă, așa lipsa pădurilor pricinuește uscăciunea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și bolovani. Bandele deslănțuite, oarbe de furie în frunte cu Cylon falsificatorul, pun foc la templu din toate părțile. se bucurau zmintiții ignoranți, urlau, dansau, trăind o lume a desfătării. Ațâțând focul rebel în statul dorian, naivii credeau că vor stârpi curentul Fraților tăcerii-pitagorenii. Tragic muriră discipolii și marele maiestru Pitagora. Cylon cu gloata sa de ignoranți nesupuși, au fost trecuți prin foc și sabie de către romani și omorâți până la unul. Pitagorenii au renăscut ca pasărea Phonix. Confreeria Fraților tăcerii cu
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
liliecii vampiri. Ne-am luptat cu ei cu hârlețele și târnacoapele. Ne-au mușcat pe toți. S-au dat numai la gât satanele. -Vă simțiți bine?Plecați la casele voastre să vă îngrijiți rănile. Mâine vom veni cu arme să stârpim vampirii. Prințul Alexandru fiind informat de cele întâmplate, hotărâră de comun acord să ia măsuri radicale, pentru stârpirea liliecilor vampiri de la grotă. A doua zi în zori, cei trei însoțiți de câțiva ostași din garda castelului, au ajuns la grota
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Tămâie și aghiasmă. Cele douăzeci de trupuri bărbați și femei, au început să se chircească, topindu-se au dispărut înghițite de neant. Preoții au continuat slujirea, sfințirea și curățirea, timp de patruzeci de zile. Vampirii lilieci și oameni au fost stârpiți, nemaiapărând pe acele meleguri niciodată. Să nu ignorați niciodată puterea diavolului! IMPERIUL SUBPĂMÂNTEAN Dormeam. Afundat într-un somn profund odihnitor, eram ocrotit de tăcerea zeilor, pentru a cărui penetrare am fost supus unui efort fantastic. Tot atunci am avut revelația
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
un adevăr"32. Lev Șestov ironizează concepția optimistă conform căreia adevărul ar ieși întotdeauna învingător în lupta cu minciună: "Socrate a avut dreptate, Platon, Tolstoi, proorocii au avut dreptate, există un singur adevăr, un singur Dumnezeu, adevărul este îndreptățit să stârpească minciună, lumină, întunericul..."33. Viața adevărată este altfel, spune Cioran, blândul și mântuitorul Isus sfârșește pe cruce, la fel ca oricare "păcătuitor". Cioran vede în orice formă de optimism o iluzie, iar el nu crede în iluzii: "A crede în
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
a dus pân... la tărâmul ciconic" Homer, Odiseea, IX, 39), remarcate și de naratorul care, implicit, își declamă, printre rânduri, intențiile parodice: "Însă versul următor, în egală măsură homeric (s.n.), ar fi fost mai adevărat: Ilion unde surpat-am cetatea, stârpind pe localnici (s.n.)"150 (Homer, Odiseea, IX, 40). Insistența cu care Seneca punctează aparițiile textului homeric doar pentru a le lua, mai apoi, în derâdere atestă fără echivoc intențiile parodice ale operei de față. Deși "fondul serios" este mai puțin
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
faptului că relele din lume - corupția politică, barbarie, nedreptăți sociale, distrugerea structurilor comunitare - sunt consecința acumulării bogățiilor în mâinile unui număr mic de persoane. Cel de-al doilea schițează proiectul unei cetăți ideale din care germenii lăcomiei a fost definitiv stârpiți așa cum scria istoricul sovietic Volghin în 1975: „Platon consideră că cea mai bună orânduire este aceea în care un număr cât mai mare de cetățeni desemnează un același lucru ca „aparținându-mi” și „neaparținându-mi” [...]. El visează să imprime societății
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
rece, îngrozit, uimit, Ghiță vede în Lică forța interioară, o întrupare a voinței care lui îi lipsește. Lică e omul care nu își pierde niciodată liniștea, e cel pe care îl poți speria cu o vorbă, dar nu-l poți stârpi... El e tare în timp ce cârciumarul se recunoaște fie prea slab spre a se stăpâni să nu-l ucidă, fie prea sfârșit de efortul luptei. În cele din urmă, Ghiță își va recunoaște și va accepta conviețuirea cu păcatul, mărturisire pe
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]