517 matches
-
acele ale lui Cantemir, ale lui Toma Cantacuzin, ale lui Constantin Basarab Brâncoveanu, n-au dus decât la știrbire de hotare, la dominație străină, la subjugare materială și morală, la rele pe cari secoli de muncă abia le vor putea stârpi. Sfârșim prin a rectifica un malentendu. Noi am spus în numărul de marți (12 octomvrie) că: Politica exterioară a României, deși are neapărat nevoie de consentimentul națiunii, s-a făcut pururea nu în Parlament, nu în presă, ba nici chiar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Aristide Briand, ilustrul om de stat francez (prix Nobel) ne-a zis-o pe la-nceputul secolului: România nu e o țară, e o profesie. Vizînd, prin parșiva butadă, corupția noastră endemică. Dacă nici noua formațiune politică nu va reuși să stîrpească flagelul, ne-am putea gîndi la fatalitate? Să fim optimiști și să sperăm că Chirac n-o fi auzit de drăgălășenia rostită de Briand (la un pahar de Beaujolais...). Luvru. Sala Giocondei. Nu-i voie de fotografiat, dar blițurile spintecă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ideal unic, monstruozitățile astea toate nu erau altceva decît lene programată, aducătoare de bănuți în buzunarele harnicilor artiști ai poporului. Din păcate, pecinginea dăinuie și acum și nu sînt semne că se va ivi un dermatolog emerit care s-o stîrpească. Dacă hidoșeniile pictate ale realismului socialist de la "temele majore" la scene... de muncă, pînă la puzderia de portrete ale ceaușeștilor au fost, firește, dosite după '89, burdușind depozitele fostelor consilii ale culturii și educației socialiste, vulgarele mozaicuri, mastodonții supraponderali, decurgînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
veșnicii comozi, oblomovii halatelor și papucilor lirici, așteptînd într-un cot poștașul cu pensia; - "înțelepții" care ne sfătuiesc să lăsăm politicalele în sarcina politicienilor de profesie; de-acord, dar unde să mai găsiți acești politicieni a căror sămînță a fost stîrpită, prioritar, de bolșevismul autohton postbelic?!; vedem doar prea bine recitalurile cu care ne regalează... profesioniștii. Și toate astea în timp ce țara e împinsă, treptat, într-o periculoasă fundătură dictatorială. Tupeul iliescianismului acaparator se hrănește copios (și) cu maeștrii culturii. 8 iunie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să acopere vocea părintelui..., încurcat, cădelnițează) Aleluia... aleluia... aleluia! Preotul: Măi derbedeilor...! Dascălul: Doamne miluiește, Doamne miluiește... Preotul: (groparului) Nu mai pupi tu nici o groapă de-acuma... nici un... Groparul: Bine, părinte, pupați-le dumneavoastră pe toate... Preotul: Ei lasă că stîrpesc eu cuibul ăsta de revoluționari...! Dascălul: ...Dă Doamne... Octav: (împreună cu groparul) Noi de-aicea nu plecăm... Doar dacă facem rost de un sobor... de mineri... Preotul: Golani nenorociți... (pleacă; dascălul se străduiește în continuare să-l acopere...) Octav: (mobilizîndu-l pe
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
unor rezerve adormite. Îi este Îngăduit uneori să „arunce cu piatra”, dacă este cazul, când și cât este cazul. La nivelul unor acțiuni de parcurs poate zdruncina ființa educatului, „lovind” asupra unor conduite ce se cer a fi activate sau stârpite la un moment dat. Contează ținta finală (pe care doar dascălul o are În cap!), care nu trebuie să facă rabat de la valorile individului și situației pentru care este pregătit. Magistrul trebuie să fie stăpân pe sentimentele sale, să fie
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
o primă instanță, pentru ca mai apoi să acționezi În felul tău, Îi dai o „lecție” supremă. E nevoie să te transpui În starea ființei lui, să nu gândești „copilărește”, cu argumente de același fel. Iubirea din tine, manifestată astfel, poate stârpi orice „răutate” pe care el o poate arăta la un moment dat. A face binele, În cazul invocat, presupune să „empatizezi” măcar o clipă cu „răul” care ți se pare că s-a „lipit” de el. Să „aprobi” stări și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
o simplă acțiune din exterior, ci o resurecție interioară ce stă sub zodia unei exteriorități care ne depășește, dar ne cheamă să-i urmăm exemplaritatea. Ne lepădăm de o viață veche, secundă pentru a da curs unei vieți reînnoite, fundamentale. Stârpim omul vechi din noi pentru a lăsa loc omului nou. Sunt necesare o discontinuitate asumată, o ruptură a ființei, o aruncare a răului din noi și o revelare a binelui. Reconversia interioară nu este un lucru ușor și nu survine
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de revizuirea țintelor, de revalorizarea priorităților, de un efort volitiv, de răbdare și persistență. Îți așterni viața (trecută și prezentă) În fața ta, Îți judeci faptele, te reculegi, te Îmbărbătezi și mergi mai departe. Te lupți cu Întunericul din tine, Îl stârpești și te lași purtat de fluvii de lumină. Nimic din ceea ce e trainic și valoros nu vine de la sine. Până și suferința, resemnificată cum trebuie, devine un prilej al acestei autorevelări. Bucuria regăsirii e cu atât mai mare cu cât
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
avarilor, spunea istoricul Suidas, bulgarii cer tribut (subsidii) împăraților Justinian II și Constantin-veșminte bogate și lăzi cu aur și argint. Pe de altă parte, Suidas susține că hanul bulgar Krum a dat legi aspre pentru societatea slavo-bulgară-de pildă, să fie stârpite viile. La începutul secolului al VIII-lea, încă nu putem vorbi de un "stat bulgar", ci un "popor al bulgarilor și șcheilor (slavilor)", conform lui Teofan. Un aspect nou: Justinian II, răsturnat de Tiberiu, este readus pe tron cu ajutorul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mortu-i colo în cămară Și, de ochii lumii numai, ca să scap de vorbe doară. Și ca lumea să nu zică că făcui vro nedreptate, O să-l spînzure-n câmpie și afară de cetate Ca dușman împărăției cei turcești și dușman mie: Trebuie stârpiți cu toții râvnitorii de domnie. [VISTIERUL] Daca-așa vă fuse gândul și așa găsiți cu cale Poate că și eu făcut-am pe pofta Măriei Tale... O! scrisoarea ceea, Doamne, a fost bună pentru multe, Bună-ntîi ca și mulțimea cea neroadă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
zei și de eroi Și sufletu-mi s-aprinde și inima-mi se mișcă Și codrii respir umbră și mirosul din foi; 2291 Pin visele-mi obscure cu-ntunecări de soare Carpatul își ridică a lui frunte-n ninsoare, Cu umere stârpite de viscole rebele, Înmormântat de codri și-ncununat de stele. {EminescuOpVIII 265} 2254 Din mijloc astor roiuri ce-argentei ne-nconjoară, Împlând cu repejune eteriul tranfiriu, Carpații își ridică a lor frunte-n ninsoare Și umerii de codri și brâiele de râu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în toată forma, pe care-l întări eliberând un document prevăzut cu pecetea cea mare, prin care se lega ca înlăuntrul teritoriului său regesc cât era pe atunci sau cât va crește pe viitor să-și puie toate puterile ca să stârpească din rădăcină pe creștinii eretici și schismatici și pe acei mincinoși care-nclină spre islamism sau iudaism și preste aceasta făgădui că-i va sili să se supuie și să dea ascultare Scaunului roman pe toți creștinii cari se aratau
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
neascultători bisericii romane, lăsîndu-le însă ritul lor național. În puterea unor asemenea jurăminte, pe care nu le puteau refuza nici la încoronarea lor nici la alte ocazii potrivite, regii Ungariei fiind înlănțuiți cu datorie religioasă morală și juridic legală ca să stârpească pe eretici și schismatici, între cari cei de lege grecească formau majoritatea, Roma le și trimitea dese aduceri aminte ca să-și împlinească riguros această datorie, lucru ce i se impunea și repeta cu aceeași rigoare și clerului catolic. În an
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ci de-a și converti pe cumani la această biserică și în fine se legă ca, în toate țările principale și laterale ale coroanei ungurești, să-și puie în cumpănă toată autoritatea sa juridică și toată puterea sa pentru a stârpi pe eretici, sub care denumire erau cuprinși, după obiceiul vorbei de atuncea, și schismaticii greco-orientali. Cu toată zeloasa împingere din partea Romei, biserica latină nu putu să ajungă în Ungaria la acea domnie esclusivă pe care o avea în vedere de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ordinului destoinici pentru lucrul acesta. Iar cât despre întrebuințarea mai multă ori mai puțină de mijloace de siluire nu se prea punea de pricină într-o vreme în care regelui i se impunea din Roma datoria cu jurământ de-a stârpi cu orice preț pe eretici și pe schismatici și i se da autorizația de-a răpi averile ereticilor. La anul 1224, sub Innocențiu al IV-lea, frații din ordinul minoriților fură destinați a merge ca misionari religioși și propovăduitori ai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vecine, poftitoare de cucerire. Continue uneltiri romane de prozelitism contra românilor. Iscusitul Scaun roman, folosindu-se de legăturile de în- rudire între curțile regești a Ungariei, Poloniei și Boemiei, luă cu zel în ajutoru-i când pe ceste două pentru a stârpi pe cei de lege grecească din cea dentăi, când iar alterna, cerând concursul altor două dintre ele în contra obstinaților partizani ai bisericei greco-orientale ce se aflau în câte unul din aceste regate. Astfel Bonifaciu al VIII refuză la an[ul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
le dovedească în persoană dinaintea papei, din mâna căruia va primi hotărârea. Mijloacele morale nefiind suficiente, convertirea ereticilor se făcea întrebuințînd fățiș puterea fizică. Astfel papa Ioan al XXII-lea porunci în anul 1327 ordinului predicanților (dominicanilor) din Ungaria ca să stârpească din rădăcină toți vlăstarii ereziei din via Domnului. În urmarea acestei porunci ordinul dominicanilor era dator să propovăduiască o cruciată împrotiva tuturor ardelenilor, bosniacilor și slovenilor cari, ca eretici sau schismatici, se țin departe de biserica catolică, apoi ordinul era
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
artei lor. Să nu se pretindă dar ceva ce nu se poate întîmpla fără această condițiune, să nu se acuze un fenomen a cărui rădăcină se întinde, după cum am argumentat-o, până [în] particularitățile artei reprezintative și care se poate stârpi numai prin o copioasă reformă a totalităței. Să nu ni se impute că ne-am măguli cu visul ca și când cu ridicarea profesiunei la arte va dispărea cu desăvârșire acea Gunstbuhlerei disprețuită; însă Selbstgefuehl-ul înălțat, care-și trage puterea sa numai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și când se silesc să țină de rău defectele pronunției? Urechea rudă a mulțimei abia e atinsă de-o asemenea discordanță. De-acolo fenomenul cumcă vezi până și actori cu talente mari, cu amor nediscutabil pentru artea lor, că nu stârpesc o samă de lipse ale dialectului și ale pronunției, ci le târăsc de-a lungul vieței lor întregi. Ei văd cumcă neci critici, neci public nu pun vo greutate deosebită pe astfel de lucru și că nu fac din el
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să ne îngrijăm noi de narghilelele dacilor, cari și ele ies astăzi la noi de sub pământ ? Germanii sunt astăzi în fruntea archeologiei. Noi să ne silim însă, domnilor, ca să nu lăsăm să treacă două sute de ani până să ajungem a stârpi dintre noi așa ciudate și burlește eresuri de anticari (77, p. 159). Alexandru Odobescu nu vorbea neapărat din invidie profe- sională. El încerca să tempereze entuziasmul amatorilor și să-i marginalizeze pe diverșii diletanți din arheologie, o disciplină științifică aflată
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Dan Dana - este mai mult decât improbabil” (65, p. 77). B.P. Hasdeu a abordat acest subiect în 1874, într-un studiu intitulat Originile viniculturei la români. El a considerat că „regele dacic Berebist” a tăiat vița- de-vie „pentru a stârpi beția în popor”, dar nu a uitat să menționeze faptul că acest act avea de-a face cu „cultul lui Bac[chus]” (279). în mod surprinzător, cel care - probabil - a intuit cel mai corect semnificația măsurii drastice aplicate de Deceneu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sau îi vând în robie în mari depărtări; ogor, pădure și vie, orice semănătură și sădire piere și singurul rod al ridicării noului Imperiu din Trnwo este nimicirea culturii romaeice și a rasei romaeice, ori pe unde numai o pot stârpi vlahii și skyții, cumanii. Tracia trebuia să devie o vizuină pentru animale sălbatece. Un indiciu nu puțin semnificativ în privirea vlahilor, cari acum jucau rolul cel mare și n-aveau așezări numai din a dreapta Dunării, este că la disoluțiunea Imperiului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vițioase sau imorale. Iată de ce presa română apucă așa de des pe terenul acestor personalități: urmărind vindecarea corupțiunii moravurilor publice ce ne roade de atâta timp, ea este nevoită să denunțe pe înșiși autorii ei, în speranța că va putea stârpi răul din rădăcină pe viitor. Aceia însă cari au dat semnalul mai întîi, cari, târâți de pasiunile lor politice, nu s-au sfiit să acuze pe "protivnici" de toate infamiile închipuite, făcând pe lume să creadă că nu mai există
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de cămătar care despoaie și ruinează pe țărani; cu Skileru, care a aruncat în fața lui Stolojan milioanele câștigate în timpul ministeriului său; cu Mihălescu - warșawsky și alți atâția, și cu toți împreună veți lucra la regenerarea morală a Țării românești; veți stârpi corupțiunea și imoralitatea; din ticăloși și necinstiți ce eram până acum ne veți face oameni de treabă... Numai, pentru Dumnezeu! deși ultraliberal și ultrarevizionist, moderează-te puțin, ca nu cumva, din mult zel, să ne moralizezi prea mult și să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]