3,144 matches
-
RICĂ: Fii bărbată! EFIMIȚA (suspinînd): Întreabă-mă să te-ntreb! RICĂ: Alt nimic nu mai ai să-mi poruncești? EFIMIȚA: Ce! Eu să-ți poruncesc dumitale? RICĂ (declamativ): Să-mi poruncești, firește! (cade în genunchi în fața ei) Nu-mi ești stăpînă? (tace) EFIMIȚA: Întreabă-mă! RICĂ: Să te întreb? EFIMIȚA: Rezon, Bibicule! RICĂ: Nu-mi ești stăpînă? EFIMIȚA (topită de tandrețe): Așa! Zi-i înainte că n-ai zis destule! RICĂ: Să fie cu putință? EFIMIȚA: De ce mă ataci la la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
să-mi poruncești? EFIMIȚA: Ce! Eu să-ți poruncesc dumitale? RICĂ (declamativ): Să-mi poruncești, firește! (cade în genunchi în fața ei) Nu-mi ești stăpînă? (tace) EFIMIȚA: Întreabă-mă! RICĂ: Să te întreb? EFIMIȚA: Rezon, Bibicule! RICĂ: Nu-mi ești stăpînă? EFIMIȚA (topită de tandrețe): Așa! Zi-i înainte că n-ai zis destule! RICĂ: Să fie cu putință? EFIMIȚA: De ce mă ataci la la sacrul meu amor? RICĂ: Angel radios! EFIMIȚA: Monșerul meu! RICĂ: Pardon, dezbracă-te și culcă-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
scurtă, dar de folos, rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu pentru curățirea inimii și minții, pe care este bine să o luăm cu noi în gând și suflet, în fiece dimineață, indiferent unde ne va purta voia sau nevoia: “Preasfântă Stăpâna mea, de Dumnezeu Născătoare, cu sfintele și preaputernicele tale rugăciuni, alungă de la mine smeritul și ticălosul robul tău: deznădăjduirea, uitarea, necunoștința, nepurtarea de grijă și toate gândurile cele necurate, cele rele și hulitoare de la ticăloasa mea inimă și de la întunecata
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Cadwal și Bellarius pentru a fi răsplătiți. De față era și aghiotantul regelui Pisano.Hera îl recunoscu pe Dan și-i trimise o bezea.Il recunoscu și pe Ioachimo și văzu inelul cu diamante.Pisano o recunoscu pe prințesă. «Este stăpâna mea - își zise - și de vreme ce se află în viață,voi lăsa ca soarta s-o poarte spre bine sau spre rău». Bellarius îl recunoscu pe Fidele și-i șopti lui Cadwal: -Nu este oare băiatul acela înviat din morți? -Un
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
zicea: — Cică a mai fost unu’ ca mine, unu’ genial, tot demult, un filozof d-ăla grec, care s-a dus la bordel și s-a închinat la o curvă care-o chema Sofia și i-a zis: „Tu ești stăpâna mea, ai venit pe pământ pentru mine, hai ne futem, da’ futaiu-i nimica, important e sufletul tău de arătare din cer care-ai venit aicea pentru mine.“ își ștergea o lacrimă. — Devotament, băieți, asta-i treaba, aia contează, de-aia
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
iar gurile acelea rele își acceptaseră propria neputință și fuseseră reduse, încetul cu încetul, la tăcere. Ne aflăm într-o cameră înaltă, luminată de un candelabru cu șase brațe, răsucite artistic, iar fiecare bec își aduce tributul de lumină, astfel încât stăpâna casei nu este nevoită să ceară aprinderea unor lumini suplimentare puteți să renunțați la candelabru, dacă nu vă place, și să vizualizați tablourile în penumbră, luminate, fiecare în parte, într-un mod elegant și discret, de becuri mici, așezate deasupra
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
spargere. Cu hoașca va fi o plăcere. Să dea Dumnezeu. N are Dumnezeu treabă cu Rembrandt și cu Picasso. Poate nu-i plac pictorii celebri... Lady Esmeralda & Jack Majordomul turnă coniacul în pahare, cu gesturi studiate, deloc ostentative. Întinse unul stăpânei, iar pe al doilea îl ridică încet, cu mâna învelită în mănușa albă. Lady Esmeralda ridică paharul, la rândul său, și cei doi ciocniră. Paharele în formă de lalea se atinseră, eliberând către tavan un sunet cristalin. Noroc, Jack. Noroc
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Frăsina la prășit ...” Capra - Asemeni altor jocuri cu măști și în jurul caprei, pe lângă măștile clasice (capra, ciobanul, doctorul, țiganul), există și măști mai puțin plăcute (hilizita, prostul), care prin strigăte, chiote și mișcări caraghioase stârnesc umorul și veselia. Flăcăii joacă stăpâna casei sau fetele, după muzica ce însoțește capra. La sfârșit sunt serviți cu vin și cozonac și li se dau bani. Cerbul, este specific satului Bursuc. Jocul se aseamănă cu cel al caprei, deosebirea fiind aceea că este mai frumos
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a treia treaptă de piatră. Era același șarpe ca și dimineață. Și mama l-a zărit. — Șarpele acela... zise ea, ghemuindu-se repede lângă mine și strângându-mă de mână. Imediat mi-am dat seama la ce se gândește. — Adică stăpâna ouălor? m-am trezit eu întrebând. — Da. Da. Vocea mamei era sugrumată de spaimă. Ne-am ținut de mâini și am rămas tăcute, privind la șarpe, cu răsuflarea tăiată. A stat câteva clipe nemișcat, de parcă se simțea epuizat, și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
camera de alături. — Vin! strigă slujnica pe nume Kinu, țâșnind din bucătărie cu o tavă pe care se aflau zece sticle de saké. Avea cam treizeci de ani și era îmbrăcată într-un chimono șic, cu dungi. Stai! o opri stăpâna, râzând. Lasă și aici două sticle! Dă apoi fuga până la Suzuya și adu repede două castronașe cu tăieței. M-am așezat lângă Chie. Mi-am încălzit mâinile la sobă — Așază-te mai bine. Aici, pe pernă. Ce frig s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
două sticle! Dă apoi fuga până la Suzuya și adu repede două castronașe cu tăieței. M-am așezat lângă Chie. Mi-am încălzit mâinile la sobă — Așază-te mai bine. Aici, pe pernă. Ce frig s-a făcut! Nu bei nimic? Stăpâna și-a turnat niște saké dintr-o sticlă și a umplut și paharele noastre. Am băut toate trei în tăcere. — Văd că toată lumea rezistă la băutură, zise patroana cu un ton ciudat de amabil. Când s-a deschis ușa de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
celebră pentru expresiile sale faciale morocănoase a primit un rol la Hollywood. Autor: Alexandra Voicu Filmul va fi produs de Broken Road Productions, compania care a produs și filmul Jack & Jill în care a jucat Adam Sandler, relatează BBC NEWS. Stăpâna pisicii, Tabatha Bundesen, a declarat că expresiile faciale pentru care este faimoasă felina sunt datorate nanismului de care suferă. Grumpy cat, al cărei nume real este Tarder Sauce, a apărut deja in numeroase emisiuni televizate precum Good morning America si
Grumpy Cat devine vedetă la Hollywood by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72230_a_73555]
-
prin defileuri sau pe câmpii/ Escadroane în deplasări nebunești./ În măruntaiele ei o sămânța unei noi religii lucra./ Zeimi în înălțare, zeimi în cădere,/ Îngurgitând mișcări, nașteri și dispariții./ O Romă ostenită de nebunia puterii, de depravarea măririi,/ Dar natura, stăpână a toate își urmează ale ei." Înclinat spre filosofare, Moise M. Istorică își pune adeseori degetul arătător la tâmplă și reflectează, într-un stil sentențios-grandilocvent, asupra mersului istoriei. Câteodată le atribuie și personajelor istorice această morgă de cugetători. Iată, ca
Tichia de margaritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8809_a_10134]
-
de secol XX, ancorată în modernitate, întâlnirile personajelor se petrec în spații animate (bar sau stațiune, birou universitar sau hotel, compartiment de tren), doar întâmplările tainice - în reședința de la oraș a familiei ToganÜ, centrul unei pânze de uneltiri țesute de stăpâna casei. Doi bărbați, prieteni între ei, se îndrăgostesc de nora acesteia, rămasă văduvă. Rivalitatea amoroasă și prietenia se convertesc într-o cercetare a misterelor ce plutesc în jurul celor două femei, în curând apare și a treia, ies la iveală pe
Femei diabolice by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8851_a_10176]
-
și Grimoaldo i-au poruncit Romildei să nu se mai arate pe glacisuri și să aibă grijă de Gumperto. Fapt e că după discuții devenea tot mai agitată. Bănuitor, le-am întrebat pe slujnice în ce stare sufletească se află stăpâna. Mi-au zis că de la obișnuita ei indiferență trecea la o stranie tulburare, numai auzind chemările lui Bayan. Cea mai flecară dintre ele îmi spuse la ureche: - Eu cred că încă e îndrăgostită de avar. Zidurile din Cividale aveau un
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
altfel, ca "prieten"), prin care circulă, absent la fiecare ancorare la un țărm, un călător neimportant, unul care va muri și va fi anunțat la fapt divers: "Vîntură vîntul șiroaie/ Stelaru merge în ploaie,/ I-e foame? Totuna/ Cînd moartea, stăpîna,/ Ușor unduind armăsari/ Lasă oamenii rari." Sigur că refuzul, vagabondajul, viața tardo-romantică, damnată în orice caz, nu-l împiedică pe acest personaj rupt dintr-o galaxie să viseze la un dincolo de mare, un loc unde se-ncuibă, vindecător, poezia. Walhalle
Ţărmul pierdut by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9870_a_11195]
-
era un nuc bătrân, care avea o scorbură găunoasă chiar la încheietura ramurilor. Atunci ciocănitoarea și a amintit de pățania ei când a găsit scorbura în care veverița adunase alune și ea, ca o hoață, i le-a mâncat până când stăpâna comorii i-a rupt coada. Amintirea aceasta a făcut-o să suspine și să plece în căutarea altui pacient. Totuși o speranță nemărturisită îi șoptea că poate doar într unul din copaci o va găsi pe veveriță să-i ceară
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
veche din 13-19 decembrie, articolul domniei sale despre prigonirea pisicilor în București. Un rău pe lângă multe altele săvârșit în marele oraș, dar nu unul oarecare. Scrie inspirat în Dilema veche d-nul Andrei Pippidi : "Există orașe unde pisicile sunt doamne și stăpâne. La Veneția și Roma sau la Atena. Ruinile antice sunt locuite de pisici, a căror vocație filozofică, de mult observată, se potrivește cu un asemenea decor nobil. Grase și autoritare, ca niște sultane, pisicile de la Washington. Nervoase și obraznice , pisicile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8976_a_10301]
-
Istanbul. Răsfățate și elegante, pisicile de la Paris. Acestea participă la viața locuitorilor umani,fără complexe de inferioritate". Ce se întâmplă în Bucureștiul de azi cu aceste capricioase și pline de grație făpturi care în alte mari orașe sunt "doamne și stăpâne" ? "La București, pisicile n-au personalitate", scrie d-l Andrei Pippidi, adăugând însă îndată că nu din vina lor. Și în continuare: Sunt (...) un trib fugărit și flămând. Dau târcoale lăzilor de gunoi. O iau la goană de câte ori dă colțul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8976_a_10301]
-
tot "deschisă" și tot în "Cronica politică și parlamentară" publicată, a fost datată 1 noiembrie 1929 și a avut în vedere o altă "vitejie" a prințului. S-o urmărim, fie și fragmentar, din nou din cauza lungimii ei: "Alteță Regală și Stăpâne, Au trecut numai câteva luni de când }i-am adresat o scrisoare deschisă, povestind o scenă din Bulevardul Elisabeta unde Persoana Ta și Mașina Ta, amândouă Auguste, s-au năpustit în căruța unui franzelar, mi se pare de lux. Iar acum
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
n-a fost decât un vis plăcut. ORFANUL Era o zi friguroasă de iarnă. Cerul plângea cu lacrimi albe. Într-o seară, în negura nopții, o femeie își lăsă pruncul Ia ușa unei case. În acea casă locuia o familie. Stăpâna casei auzi un scâncet. Ieși afară și văzu un copilaș pe pragul casei. Îl luă în brațe și intră cu el în casă. Îi dădu un nume, apoi îl duse la medic unde se asigură că micuțul era sănătos. Trecură
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
o noapte de șuetă, ori numai o cură de lene binevoitoare meditației, vin să-l viziteze: Bursucul, vecin fără drept de ședere în vizuină, dar întrucîtva necesar, Vulpea, tîrîtă de Cocoș la judecata Ursului (ea va deveni, de fapt, adevărata stăpînă a viziunii), Iepurele, Vulpoiul, Viezurele, Purcelul, Lupul, Broscuța și alți cîțiva. Sorescu are, în a drege povești pe care pare că nu și le mai amintește, o inventivitate fără cusur. Prima parte, Viziunea vizuinii, de dinainte de dunga unor versuri mijlocașe
Vizitarea fabulei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9554_a_10879]
-
cam călărește (cavalierement), călcînd pe bătăturile moșnegilor carii mă da la toți dracii, cotind uniforme în dreapta și în stînga cu zicerea pardon, am alergat la celălalt capăt a galeriei, unde zărisem o capelă roză împănășată ca o pasere de paradis. Stăpîna acelei capele era fanalul care mă lumina, magnetul ce mă trăgea". Sau în Pentru ce țiganii nu sunt români, unde, spre disperarea autorului, Bogonos rîde cu lacrimi la lectura poemului eroic Aprodul Purice. Fără o nuanță permanentă de auto-ironie, scrisul
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
ironiză Charlot. Dar bărbatul nu-și folosise toate armele. Ești un impostor, spuse el. N-ai fost în pușcărie și nu m-ai recunoscut. Crezi că aș putea uita pe cineva care a fost acolo? Ar trebui să-i spun stăpânei tale adevărul. E clar că profiți de bunătatea domnișoarei. Charlot îl lăsă să trăncăne mai departe, căutând cât mai adânc printre amintiri: Ba am fost în pușcărie și te-am și recunoscut, Monsieur Carosse. —Dumnezeule! exclamă celălalt și se uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
departe, cel puțin până când afișele nu vor fi rupte, duse de vânt sau decolorate de vreme. Trebuia să stea ascuns și nu exista decât o singură casă unde putea face acest lucru. Omul numit Charlot îi spusese deja o minciună stăpânei sale când susținuse impostura lui Carosse și, în plus, încălcase legea dând adăpost unui colaboraționist. Era aici o pârghie pe care se putea apăsa cu putere. Dar, în timp ce ședea pe o roabă și cântărea situația, imaginația sa îi deschise o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]