13,126 matches
-
fi ajuns în peregrinările sale. Misterul nu poate explicat, dar hartă lui Piri Reis confirmă existența unor hărți mult mai vechi. Iar aceste hărți susțin teoria unei explorări globale riguroase de către o civilizație preclasica, nedescoperita. Se pare că autorii lor stăpâneau cu precizie coordonatele, latitudinea și longitudinea, noțiuni pe care noi le posedam de aproximativ 200 de ani. link: http://portal.tfm.ro/forum/thread-703.html Referință Bibliografica: Hartă lui Piri Reis, un mister nedezlegat! / Ion Untaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
HARTA LUI PIRI REIS, UN MISTER NEDEZLEGAT! de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Harta_lui_piri_reis_un_mister_ion_untaru_1377571677.html [Corola-blog/BlogPost/364947_a_366276]
-
care în această umilință a inimii, în care credem și mărturisim, că niciodată nu putem să ne atingem pe drept cuvânt, de acele Sfinte Taine, s-o primim ca pe un medicament al tristeții noastre în fiecare duminică, decât ca, stăpâniți de deșartă trufie și stăruință a inimii, să credem că numai o dată pe an suntem vrednici de a lua parte la Sfintele Taine... Stăpâniți de deșartă trufie!" Sfântul Ioan Casian accentuează aici abilitatea ciudată a unora de a găsi un
SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREŞTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sfanta_euharistie_taina_n_stelian_gombos_1389254379.html [Corola-blog/BlogPost/346511_a_347840]
-
Taine, s-o primim ca pe un medicament al tristeții noastre în fiecare duminică, decât ca, stăpâniți de deșartă trufie și stăruință a inimii, să credem că numai o dată pe an suntem vrednici de a lua parte la Sfintele Taine... Stăpâniți de deșartă trufie!" Sfântul Ioan Casian accentuează aici abilitatea ciudată a unora de a găsi un motiv sau pretext pentru toate greșelile duhovnicești, de a se îmbrăca pe sine într-o pseudosmerenie, care constituie cea mai subtilă și cea mai
SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREŞTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sfanta_euharistie_taina_n_stelian_gombos_1389254379.html [Corola-blog/BlogPost/346511_a_347840]
-
arată cu tărie că lui nu-i este frică de cuvânt, în general, dar nici de cuvintele sau expresiile cu iz peiorativ, chiar catalogate, de regulă, vulgare, pentru că știe cum să le mânuiască și să le controleze, sau să le stăpânească stilistic, în mod magistral, în așa fel încât ele să nu aibă nimic trivial, ci doar să dea acea senzație de picanterie. Omul care vine din Est este o carte simbol, nu doar pentru Dan Ghițescu, ci un simbol al
Dan Ghițescu – omul care vine din est by http://uzp.org.ro/dan-ghitescu-omulccare-vine-din-est/ [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
plecat, adică tot la punctul zero, iar din acest punct de vedere romanul are o adevărată valoare de document. Trebuie să dăm cezarului, ce-i al cezarului și să-i recunoaștem meritul lui Dan Ghițescu că nu este ușor să stăpânești acțiunea, destinul atâtor personaje, evoluția lor descrisă când cu ironie și mult umor sarcastic, când cu suspans, când cu tristețe sau realism dur. Dan Ghițescu controlează perfect tehnica romanului, precum și povestea lui absolut adevărată, așa după cum recunoaște și personajul central
Dan Ghițescu – omul care vine din est by http://uzp.org.ro/dan-ghitescu-omulccare-vine-din-est/ [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
morți a trecut de la experiența personală a copleșitoarei întâlniri la o experiență colectivă, ea devenind uimirea unei lumi întregi în fața inexplicabilului. Când spunem și noi, ca și Toma, ” Domnul Meu” ne referim la Iisus ca ”Dominus”, Stăpânul Cel ce domină, stăpânește. Când la cuvântul ”Domnul” mai adăugăm și cuvântul ”Dumnezeu”, e și mai clar că vorbim despre Stăpânul a toate, făcătorul cerului și al pământului, iar în cazul lui Iisus, mai precis, de Logosul divin întrupat în istorie, Cel prin care
Învierea Domnului şi apartenenţa noastră by http://uzp.org.ro/invierea-domnului-si-apartenenta-noastra/ [Corola-blog/BlogPost/92528_a_93820]
-
drept ca de vreme ce în această umilință a inimii în care credem și mărturisim că niciodată nu putem să ne atingem pe merit acele Sfinte Taine, s-o primim ca pe un medicament al tristeții noastre în fiecare duminică, decât ca, stăpâniți de deșartă trufie și stăruință a inimii, să credem că numai o dată pe an suntem vrednici de a lua parte la Sfintele Taine... Stăpâniți de deșartă trufie!" Sfântul Ioan Casian accentuează aici abilitatea ciudată a unora de a găsi un
„PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ” – SINTEZĂ, REZUMAT, LA TEZA DE DOCTORAT CU ACELAŞI TITLU – SIBIU by http://confluente.ro/_problema_desei_sau_rarei_impartas_stelian_gombos_1339402024.html [Corola-blog/BlogPost/341977_a_343306]
-
Taine, s-o primim ca pe un medicament al tristeții noastre în fiecare duminică, decât ca, stăpâniți de deșartă trufie și stăruință a inimii, să credem că numai o dată pe an suntem vrednici de a lua parte la Sfintele Taine... Stăpâniți de deșartă trufie!" Sfântul Ioan Casian accentuează aici abilitatea ciudată a unora de a găsi un "alibi" pentru toate greșelile duhovnicești, de a se îmbrăca pe sine într-o pseudosmerenie, care constituie cea mai subtilă și cea mai periculoasă formă
„PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ” – SINTEZĂ, REZUMAT, LA TEZA DE DOCTORAT CU ACELAŞI TITLU – SIBIU by http://confluente.ro/_problema_desei_sau_rarei_impartas_stelian_gombos_1339402024.html [Corola-blog/BlogPost/341977_a_343306]
-
tremură încă La atingerea mea... Dă-mi mâna! Lasă-i căldura Să-mi spună ce simți De ce mă privești Printre gene în ochi Când nu poți să minți... Dă-mi mâna! Lasă-mi parfumul Plăcut al trupului tău Să-mi stăpânească simțirea Lasă-ți viu pulsul Să-și strige iubirea... Dă-mi mâna! Mănă în mână Să mergem pe-un drum Să ne unim în speranță Tot ce simțim Să fie comun... Referință Bibliografică: Dă-mi mâna / Marian Malciu : Confluențe Literare
DĂ-MI MÂNA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Da_mi_mana.html [Corola-blog/BlogPost/355884_a_357213]
-
mică depărtare de Biserica Răzvan, se aflau depozitele negustorilor de mătase Caraiani și Zecca, ce au adăpostit în subsolurile lor aurul mult râvnit de turci al fostului Domn Constantin Brâncoveanu. Jupân Manu Apostolu, ca mare om de încredere a principelui, stăpânise peste toate acestea, în vremurile bune, ca agent general de comerț. Pe una dintre aceste străzi principale ale orașului se întindeau și cele trei mari magazine ale familiei Cristoroceanu, cu ateliere pentru croitorie și cu meseriași postăvari renumiți. Curtea domnească
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
Gheorghe Băleanu, trebuiau să-și părăsească moșia din Popeștii Ilfovului pentru a lua drumul Istanbulului iar de acolo pe cel al Moscovei. Sub Brâncoveanu avea să revină în țară sub numele de Radu Popescu, nume luat de la moșia ce o stăpânea. Înzestrat cu o cultură aleasă, cunoscător al limbii latine, cu o intonație perfectă de bun declamator, domnitorul, sub domnia căruia venise în țară, îi atribuise marea misiune de trimis domnesc în legăturile de tratat cu generalul Heissler, comandantul Brașovului. Urcase
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
femeie în viața lui. În timpul lecturii, versul devine muzica și te lași furat de vraja sonoră. Georgeta Resteman este născută poeta, parcă toată țesută din versuri, încât te întrebi, cum de s-au revărsat asupra ei chiar din prima tinerețe. Stăpânind meșteșugul de a scrie versuri, poeziile ei curg fără piedici și ne dau impresia că le scrie cu cea mai mare ușurință lăsând să se rostogolească metaforele menite să creeze o punte între ea și cititor Versuri devin memorabile datorită
FĂRÂME DE AZIMĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_georgeta_resteman_elena_buica_1332480750.html [Corola-blog/BlogPost/364791_a_366120]
-
lui și nu numai, el i-a iubit pe toți cei care au dovedit că-i merită aprecierea. Dumitru Sinu nu a reușit să-și termine studiile în țară - vremurile, condițiile, greutățile i-au fost potrivnice. În plus, l-a stăpânit mereu o dorință nestăvilită de a cunoaște alte locuri și alți oameni, de a-și încerca norocul în lumea largă. Spiritul de aventură și curiozitatea sa nativă l-au ambiționat să învețe în exil tot ce n-a reușit acasă
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... (CAPITOLULXXVI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_sinu_franturi_de_viata_opinii_amintiri_capitolulxxvi_.html [Corola-blog/BlogPost/342541_a_343870]
-
cheamă să-l asculți, să înveți câte ceva de la domnia sa, pentru că, sincer, ai ce învăța! Odată, dânsul mi-a amintit un cântec pe care-l fredona cu amicii săi după plecarea din țară și m-a cuprins un sentiment, care mă stăpânise mult timp după ce am ajuns în America - acel dor pe care-l ții, numai Dumnezeu știe cum, lipit de suflet mereu, care se infiltrează în fiecare părticică din tine și a cărui alinare n-o poți găsi altundeva decât acasă
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... (CAPITOLULXXVI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_sinu_franturi_de_viata_opinii_amintiri_capitolulxxvi_.html [Corola-blog/BlogPost/342541_a_343870]
-
Eleonora(LIDIA)Dondesi VISCOLUL Șuiera vântul nebun, Prin ferestre și prin fum, Fulgii se lasă purtați De al vântului destin Dușman al omătului, Ce-l ridică și-l răstoarnă Ca o rătăcita până, Într-o lume înghețată Unde sunt acum stăpâni Monștrii norilor cei suri. Referință Bibliografica: Eleonora(LIDIA)Dondesi,VISCOLUL / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1137, Anul IV, 10 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Varvară Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ELEONORA(LIDIA)DONDESI,VISCOLUL de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 by http://confluente.ro/Eleonora_lidia_dondesi_viscolu_varvara_magdalena_maneanu_1392029713.html [Corola-blog/BlogPost/364121_a_365450]
-
pur și simplu la lectură și trece la următoarea. Parcă mi-a mai venit inima la loc! E semn că nu sunt singura care optează pentru atac, atunci când nu se mai întrevede șansă pasivă de apărare. Pentru că nici eu nu stăpânesc tehnica cititului pe sărite sau în diagonală și nici nu doresc să o deprind. Cu atât mai mare mi-a fost surpriza și bucuria să citesc, pe coperta ultimă a unei cărți primite recent, o promisune chiar mai frumoasă decât
SEMNAL DE CARTE: “CITITORUL DE CONTROL” DE MARIAN NENCESCU de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1455185576.html [Corola-blog/BlogPost/342937_a_344266]
-
este doar prezenta problemelor din viața noastră. Dacă o să încerci să te străduiești să elimini problemele din viața ta , o să vezi că e imposibil. Pur și simplu nu ai cum! Tot ce trebuie să faci este să înveți să iți stăpânești emoțiile în față problemelor. Mintea pesimistului se gândește obsesiv la problema, cauzându-i emoțiile negative numite stres. O minte pesimista este prea ocupată cu repetarea gândurilor încât nu se poate rupe de problema să găsească o soluție reală. A doua
6 reguli pentru o gândire pozitivă si optimism by http://uzp.org.ro/6-reguli-pentru-o-gandire-pozitiva-si-optimism/ [Corola-blog/BlogPost/93176_a_94468]
-
de deportare”. În această poezie răzbate spiritul de luptător al poetului. Ca o caracteristică a poetului Virgil Ciucă este ușurința în versificare, versul clasic de 11 silabe, (endecasilabic), cu o rimă încrucișată, mijloace artistice obișnuite: metaforă, epitet, comparație, personificare, autorul stăpânind foarte bine regulile de teorie a versificației. Poemele au în general 5-6 strofe. Eufonia este fără cusur. Drumul vieții sale, parcurs până în prezent, poate fi rezumat astfel: „Am înotat în ape de oceane / Ce se lovesc de țărmuri fără nume
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1483283140.html [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
gol și în el se afla numai giulgiul care mărturisea despre ridicarea ei la cer. Trupul Maicii Domnului care este și Maica noastră a tuturor credincioșilor dar și Maică a Vieții, nu putea să fie prins de putreziciunea morții care stăpânește destinele acestei lumi! Între cei care au comentat Adormirea Maicii Domnului în primele secole creștine au fost Sfântul ieromartir Dionisie Areopagitul (sec. I), Meliton de Sardes (sec. II), Sfântul Epifanie al Ciprului (sec. IV) și Sfântul Iuvenalie, patriarhul Ierusalimului (sec
ADORMIREA MAICII DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 by http://confluente.ro/15_august_adormirea_maicii_do_ion_untaru_1376537495.html [Corola-blog/BlogPost/366555_a_367884]
-
persoane perfecționiste, nesigure, animate de nevoia permanentă de a amâna și de a verifica. În carte se consemnează o situație standard: „Nu trebuia să vă neliniștiți, a fost un banal atac de panică, pe care n-ai cum să-l stăpânești. Cu vârsta te pomenești în fața unor trăiri imposibile, a unor obsesii și terori care au aceeași banală cauză: aproprierea morții. Ești singur în fața morții, nimeni nu te mai poate ajuta, trebuie să o privești în față și, firește, ți-e
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
ritualic: vezi „ Cântarea Cântărilor”, imn cu scop implicit inițiatic, stimulator. În alte culturi și civilizații, în orientul mijlociu și cel îndepărtat, femeia a fost mereu obiect- accesoriu de plăcere, asociat cu cel de fertilitate, după porunca divină „ înmulțiți-vă și stăpâniți pământul”! Ca să nu mai vorbim despre arta și știința (!) antică a inițierilor de tip sexual, Kamasutrele, ( India) ori cele abundent etalate pe frontispiciile palatelor din jungla Cambodgiei, ș.a. Desigur, femeia dintotdeauna a fost și sclava existenței familiale, a fost și
PSEUDO-ESEU: RECAPITULARE DESPRE FEMEIE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pseudo_eseu_recapitulare_despre_femeie.html [Corola-blog/BlogPost/348168_a_349497]
-
Ceaușescu, de a se interzice întreruperea de sarcină, chiar când acesta era periclitată medical; s-au născut sute de mii de distrofici, și au murit sub interdicția asistenței medicale civilizate, ca într-un infern grotesc al nebuniei „ înmulțirii pentru a stăpâni”, recte a „ programelor” de spor al populației ( prin decret prezidențial) - pentru a asigura forțele de muncă „ patriei” de ieri, recte carnea de tun ( și de haremuri moderne, de iatacuri sau de șosele suspendate, carnea de tun de azi, exportată în
PSEUDO-ESEU: RECAPITULARE DESPRE FEMEIE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pseudo_eseu_recapitulare_despre_femeie.html [Corola-blog/BlogPost/348168_a_349497]
-
IUDEII Autor: Zaharia Bonte Publicat în: Ediția nr. 110 din 20 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului „Și tu, Betleeme Efrata, măcar că ești prea mic între cetățile de căpetenie ale lui Iuda, totuși din tine Îmi va ieși Cel ce va stăpâni peste Israel, și a cărui obârșie se suie până în vremuri străvechi, până în zilele veșniciei”. Mica 5:2 Nu știam că Ierusalimul nu are aeroport, aveam să aflăm și asta printre multe alte lucruri importante sau mărunte despre „țara sfântă” pe
BETLEEMUL IUDEII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pelerinaj_in_tara_sfanta_betleemul_iudeii.html [Corola-blog/BlogPost/341673_a_343002]
-
beam dinainte apă multă. Dar apa băută fără sete nu înlătură setea de mai târziu, ci doar te chinuie, prin amintirea ei, așa cum mă chinuie pe mine acum sărutările luate la despărțire. Ele nu țin locul dorinței chinuitoare care mă stăpânește acum în amintire, de a te strânge la piept și a sorbi bucuria de pe buzele tale iubite. Noapte bună trupului tău drag și ochilor tăi frumoși! Fii liniștită și dormi. Odihnește-te și vino sâmbătă! Eu te iubesc atat de
DACĂ DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_preda_daca_dragoste_nu_e_nimic_ion_ionescu_bucovu_1346350793.html [Corola-blog/BlogPost/355315_a_356644]
-
notația austeră: "Dar pe treptele lui septembrie, dintr-o oglindă veche,/ un băiat caută între coperțile pânzate ale unui silogism/ echilibrul sângelui din mânile de-altădată,/ caută firul electric uitat în gura de aur/ a zilei de naștere, strigând:/ Eu stăpânesc lumea întreagă încât ea să aparțină tuturor". Readusă în plin plan, copilăria este emanația intuibilă a unei energii afective. Singurătatea și monologul sunt ceea ce spun că sunt numai la nivelul de suprafață al poemelor, sunt aparente, denotatul limpid și neangajat
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Gheorghe_izbasescu_cantece_de_mantuire.html [Corola-blog/BlogPost/351454_a_352783]