231 matches
-
Georges Vacher de Lapouge și lules Soury sau ca scriitorul german de origine engleză H.S. Chamberlain, mare admirator al lui Wagner și ginerele maestrului de la Bayreuth, credeau că au găsit în rasa "ariană", ai cărei reprezentanți puri erau germanii, "rasa stăpînitoare" cărora le revenea dreptul să domine Europa. Întreaga doctrină a liderului PNSMG are la bază această icorie pseudoștiințifică. Dacă oamenii dolicocefali înalți și blonzi care au populat spațiul germanic nu sînt stăpînii lumii, aceasta se datorează faptului că puritatea "rasei
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
venirea românilor din sud, ci prin asimilarea slavilor la nord de Dunăre, proces completat și amplificat prin Înrâurirea ulterioară a modelului politico-cultural slavon. Nici tăcerea surselor nu poate fi considerată un argument. Izvoarele medievale se referă de regulă la elementul stăpânitor, militar și politic. De altfel, și vlahii balcanici apar târziu În izvoare. O migrație de asemenea amploare pare puțin credibilă. Și dacă izvoarele nu-i menționează pe români la nord de Dunăre, ele nu menționează nici vreo deplasare a lor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
toată boierimea ce era mai nainte peste Olt, s-au sculat cu toții de a venit la Radul Vodă, închinându-se să fie supt porunca lui și numai el să fie peste toți”. De atunci, în titlul domnului apare formula singur stăpânitor. Recunoașterea lui Negru Vodă ca singur stăpânitor înseamnă un act de înțelepciune politică din partea conducătorilor formațiunilor politice existente până în anul 1290. Ca să se vorbească despre fărâmițare feudală la noi ar însemna că, îndată după unificarea teritorială a celor două țări
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unor boieri, care îl slujiseră cu credință. Același punct de vedere se întâlnește în răspunsul pe care boierii moldoveni îl dau guvernatorului austriac, în 1782: “tot locul țării Moldovei, dintr-un început loc domnesc au fost și mai pe urmă stăpânitorii domnii, au dat cui au vrut.” În anaforaua, pe care boierii moldoveni o alcătuiesc în 1817, se susține că Dragoș, când a venit în Moldova, pământul era locuit, iar moșiile au fost stăpânite din moși strămoși. În anafora se preciza
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
va face un pas înainte, mai mare și mai însemnat decât oricând. Și dacă nu azi, mâine vom culege roadele acestor jertfe și acestor afirmări de drepturi. Aduceți-vă aminte de propria noastră istorie: Tudor Vladimirescu a fost zdrobit și stăpânitorii zile l-au măcelărit, dar el ridicase steagul renașterii noastre naționale și pe temeiul gestului lui urmașii săi au înfăptuit-o. În fine, cazul cel mai caracteristic este cazul lui Mihai Viteazul. Și el a fost învins, și el a
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
singur, a însuși colonelul Cuza, care s-a abținut. Atunci mitropolitul Moldovei, râdicându-se din nou în picioare, și împreună cu el toți deputații și tot publicul din tribune, proclamă în numele Camerei elective și a poporului pe colonelul Alecu Cuza de domn stăpânitor țărei Moldovei. Strigătul de entuziasm care izbucni în acele momente din pepturile tuturora nu se poate descrie. Aplaozele, aclamările, uralele: "Să trăiască Alecu Cuza! să trăiască Camera!" zguduiau zidurile palatului. Cu mare greutate, mitropolitul putu restabili tăcerea, și atunci alesul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
-l ardă și-n... unde vrea, dar să nu cuteze careva să ridice pretenții asupra "Scaunului Sucevei"! Voi lupta! Leoaică voi fi! Numai peste cadavrul meu! Numai! Bogdan Paleologu e vlăstar împărătesc, sânge din sângele unui întreg șir de împărați stăpânitori ai unui Imperiu! Maria, potolește-te! "Os domnesc"! râde sarcastic. Să se sature de ibovnice, de țiitoare! "Curvele" astea grozav se pricep să vă îmbrobodească! Parcă ea mai știe care o fi "tatăl"?! Ești rea, Maria! o mustră el. Maruca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Genghis-han!". Eu, de frică, n-am mai suflat un cuvânt. Peste un an, El Fatih intra călare în Sfânta Sofia... Despoții ăștia ajung să se creadă supraoameni, adaugă Maria. Își creează un adevărat cult al personalității: "Omul providențial", un geniu stăpânitor ce se naște o dată la cinci sute de ani... De fapt, au o rotiță sărită aici, își împunge el tâmpla cu degetul. Dumnezeule! strigă Alexandru, eroic, și mușchii încordați se umflă sub cămașa nădușită, lipită pe trup. De m-aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
postfața (excelentă) la Va fi liniște va fi seară, versurile lui Mazilescu „se opresc mereu și inexplicabil (ca într-un lapsus intermitent) ori (se) suspendă agățate de cele mai neașteptate părți de propoziție sau de cuvânt”, ele sunt definitive, irevocabile, stăpânitoare. Nici un cuvânt nu mai poate fi dislocat, nici o repetiție, nici un clișeu verbal nu e fără rost ori de prisos : „am prevăzut totul până în cele mai mici amănunte ”. Îmi amintesc cum, mergând pe Calea Victoriei, el recitându-mi poezia aceasta, ne pregăteam
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Luceafărul, Viața romînească) poezii abundente în compoziție, nu bogate în imagini, înclinate a transcrie polifonia din univers, țârâitul greierilor, sfârâitul fusului, ritmurile universului: Aud cântarea lumii, și ritmu-i bate des, Și veșnice cadențe din glasurile-i ies. E-ntîi sonorul cântec stăpânitor al mării Ce-n ritmu grav se duce și vine-n largul zării... Cum trece carul vremii cu mii de roți pe ceas El bate drumul vieții în ritmicul său pas Și morile ce-n ape și-n vânturi grai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la Argedavon, la tatăl regelui Burebista... Luînd apoi coroana zeilor din Samothrace pe viață, îndeplini jertfele și ceremoniile religioase ale inițiaților și ale orașului. În tinerețea sa, pe cînd era rege Burebista, cel dintîi și cel mai mare dintre regii stăpînitori asupra Traciei... să se aducă aceste laude publice lui Acorneon fiul lui Dionysius...” Textul spune că boero Bisto era ,,stăpîni- tor al Traciei” și nu trac cum au născocit turbații traciști de la noi. Dacă mergem pe această logică, cum cazarii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
nordice - cele care se ridică din întuneric spre lumină - leagă înțelesuri. La 24 Iunie, soarele nu se mai desparte de soare, ci luminile se continuă una pe alta. Lumina suprimă noaptea, soarele o destramă. Este noaptea în care lumina veghează stăpânitoare asupra întunericului. Fără somn soarele își salvează puterea luminii în ziua cea nouă. Animalele codrilor și ale câmpiilor se întâlnesc pașnice, fără urmă de discordie, iar moartele pietre capătă glas și culori. Izvoarele munților și ale pădurilor dăruiesc celor ce
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
i să tâmpla pot. Însă orice ar fi fapta de făcut, de bine sau de rău, de scădere sau de folos, a o ispiti, a o cerca, a o afla și într-o parte clătirea a-și alege singură șie stăpânitoare și în toate volnică ieste, atâta cât vădzind și înțelegând binele, din volnica voie răul a urma, a alege și a face poate"7. Ca să traduc rezumând: omul are capacitatea, libertatea de a alege ce cale să urmeze, el nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și zilelor de meremet, în 1888, urmare tot a marei moșii care o îneca pe cea răzășeașcă au loc primele răscoale țărănești, imortalizate de Vasile Alecsandri în poezia „Plugarul blestemat" în care acuzatul nu este altul decât M. Sturdza, domnul stăpânitor al Țării Moldovei: „Vecină cu moșia bogată și domnească Se-ntinde o câmpie mănoasă, răzășească, Pe care o pândește avarul domnitor Cu poftă nesățioasă, cu ochi adunător. El vrea ca să-și cârpească hlamida aurită Cu zdreanța sărăcimei de veacuri moștenită
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de persoane. III. Șefii departamentelor sunt răspunzători pentru orice abatere dovedită din regulile statornicite, în respectivele lor atribuțiuni. IV. Toți amploiații îndeobște sunt răspunzători pentru orice abatere din atribuțiile lor. V. Orice persoană asuprită de un funcționar, poate da jalbă stăpânitorului Domn, înfățișând și dovezile cuvenite; asemenea tânguire, în partea judecătorească se va recomendui la instanța competentă, potrivit articolului 186 al Regulamentului, iar în ramul administrativ se va da în hotărârea sfatului și găsindu-se dreaptă se va face pilduire unui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de organizare administrativ-teritorială, acela al raionării teritoriului, punându-se capăt „păienjenișului de linii frânte" în alcătuirea fostelor județe, „hotarele îmbucătățite și ferfenițite" în disproporționarea teritoriului și a populației. Motivând reîmpărțirea teritoriului Republicii Populare Române, noile modificări erau explicite: „Fostele clase stăpânitoare - se făcea aluzia și la un proiect de lege din 1921 - au făcut această împărțire ținând cu grijă seama de interesele lor de jaf și asuprire". Depărtarea comunelor de centrele județene era dată pe seama intereselor de a se tăia pofta
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
al regimului: „Aici greșeala lui Maiorescu e profundă, iar poziția lui e net retrogradă [...]. Dar cultura unui popor se dezvoltă prin instituții, iar guvernele reacționare împiedică tocmai formarea acestora [...]. E o aberație ce tinde să justifice la infinit dominația claselor stăpânitoare [...]. în politica sa culturală, T. Maiorescu nu a fost un reacționar - deși cu câteva ieșiri retrograde -, ci un progresist timorat, reticent”. Abilitatea sa reiese din faptul că și-a cantonat intervenția pe critica literară a junimistului („Dar, spuneam, nu ne
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
direct procesele economice. Deși nu determinante în mod fundamental, aceste ambiții au influențat mersul lucrurilor. Conflictul dintre suverani și papi era de fapt un conflict pentru putere într-o epocă în care statele nu-și definitivaseră granițele, Biserica fiind singura stăpânitoare a unor vaste teritorii revendicate prin credința enoriașilor săi90. Este aici vorba și despre condițiile create pentru manifestarea puternică a individualității umane, dar și despre o presiune instituțională, chiar pentru recunoașterea în plan religios a acestei individualități. Puterea principilor fusese
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
învăluind pămîntul abia ieșind din ocean, învăluind polumque, si polii; și,... aici vine surpriză virgiliană, atît de grea și de modernă, estetic vorbind... După toate aceste, ea, noaptea acoperind și vicleniile grecilor. Vorbitorul de la tribuna tuna și fulgeră contra claselor stăpînitoare, contra exploatării omului de către om...Mă uitam la el, ca surd, sau orb, soptindu-mi de zeci și zeci de ori, cu ochii ațintiți înainte, într-o prefăcuta luare aminte: ... mirmidonumque dolos. Ce curios... Acum îmi aduc aminte de ce memorasem
Monstrum horrendum ingens by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18143_a_19468]
-
animat! Șarpele, "că o panglică undoioasa, a alunecat prin ierburi și s-a ascuns printre flori" (D. Anghel, Din paradoxele unui muribund); "orzurile și fînețele, subțiate ca niște panglici, șerpuiau, se strecurau printre arinii tăbărîți în vai și printre fagii stăpînitori pe culmi" (Gală Galaction, Bisericuța din Razoare); Pe cer un brîu de trandafir,/ Că o zîmbire de fecioara,/ Se-ntinde, crește, înfășoară/ Nemărginirea de safir" (Iuliu C. Săvescu, Căderea stelelor). Universul secesionist este, mai presus de toate, un univers ondulatoriu
Secesionismul în literatura română (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/18138_a_19463]
-
volumul Limba literară, 1977, cu ghilimelele prudente din titlu și cu - din păcate - toate excesele ideologico-propagandiste ale anilor '50 (interese de clasă, exploatare, personaj "ridicol și odios", autor care își urăște personajele - "Marele nostru scriitor iubea poporul și ura clasa stăpînitoare împreună cu toți acoliții ei") nu e de natură să elimine confuziile: Iordan însuși prezintă forma mariner ca un caz de "înlocuire a unui sufix (a celui corect) prin altul", explicînd-o printr-o ipotetică tendință "a vorbirii păturilor neinstruite de a
Marinerul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15557_a_16882]
-
hrisoave ca stăpânind acolo în vremea lui Mihai Viteazul, cel mai de seamă era un Vladul în legătură cu care o parte a moșiei era chiar amintită cu numele de "Bucul lui Vladul". La anii 1619 - 1629, hrisoavele amintesc un alt moșnean stăpânitor în Bucu, anume Nedelco, moștenitor al ocinei neamului lui Vladul. Până la 1650, cel mai de seamă stăpânitor în părțile Bucului e amintit "Oprea ot Bucu", căpitan, apoi agă al Țării Românești în vremea voievodului Matei Basarab. De la sfârșitul sec. al
Bucu, Ialomița () [Corola-website/Science/301233_a_302562]
-
care o parte a moșiei era chiar amintită cu numele de "Bucul lui Vladul". La anii 1619 - 1629, hrisoavele amintesc un alt moșnean stăpânitor în Bucu, anume Nedelco, moștenitor al ocinei neamului lui Vladul. Până la 1650, cel mai de seamă stăpânitor în părțile Bucului e amintit "Oprea ot Bucu", căpitan, apoi agă al Țării Românești în vremea voievodului Matei Basarab. De la sfârșitul sec. al XVIII-lea și până la 1863, moșia Bucu zisă Mătăsești de la creșterea intensă a viermilor de mătase, s-
Bucu, Ialomița () [Corola-website/Science/301233_a_302562]
-
a Basarabilor în casta nobililor daci tarabostas este una des vehiculată pe siturile care promovează tezele protocronismului. Potrivit istoricilor Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu faptul că numele "Basarabă" ar însemna în limba turcă veche ,părinte cuceritor” sau ,părinte stăpânitor”, că este de origine cumană și că a fost purtat de întemeietorul Țării Românești, nu este ceva neobișnuit. Ei afirmă că în privința numelor de persoane, "constatăm în toate timpurile și în toate țările influențe străine foarte puternice”, chiar o modă
Dinastia Basarabilor () [Corola-website/Science/300123_a_301452]
-
mare voievod și domn, din mila și darul lui dumnezeu, stăpânind și domnind peste toată țara Ungrovlahiei și părțile de peste munți încă și către părțile tătătrești și pe amândouă părțile peste toată Podunavia încă și până la Marea cea Mare și stăpânitor al cetății Dârstorului. A binevoit domnia mea cu a sa binevoință, cu inima curată și luminată și am dăruit acest atotcinstit hrisov boiernașilor domniei mele, Vlad cu nepoții săi, Șișa și Buia și lui Stănilă cu frații săi, ca să-i
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]