482 matches
-
i 40% și este mai mare la vârstnici (31,32). Într-un studiu care a inclus 557 de bolnavi cu EI, la 34% boala a fost asociată îngrijirilor medicale, 46% având forme non-nozocomiale (33). Germenii cei mai frecvenți au fost stafilococul auriu, mai ales meticilin-rezistent, și enterococul (34). Complicațiile EI - insuficiența cardiacă, evenimentele embolice severe, șocul septic sau complicațiile perianulare - reprezintă factori de prognostic nefavorabil la vârstnici (34). Insuficiența cardiacă este prezentă la peste jumătate dintre bolnavii cu EI, formele moderate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
la 6 luni (35). Recent, autorii unui studiu spaniol au identificat trei factori independenți de risc de mortalitate în spital și de intervenție chirurgicală în urgență la 371 de bolnavi cu EI la 72 de ore de la internare: infecția cu stafilococ auriu, prezența insuficienței cardiace și complicațiile perianulare (36). Prezența lor concomitentă a crescut riscul de mortalitate până la 79%. Diagnosticul precoce, inclusiv prin ETE efectuată în primele 12-24 de ore de la internare, identificarea rapidă a bolnavilor cu risc foarte înalt și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
ține cont de următoarele aspecte: de datele epidemiologice locale, în special de rezistența germenilor la antibiotice, de valvele afectate (native sau proteze) și de tratamentul antibiotic anterior (2). Ca principii generale, tratamentul antimicrobian administrat empiric trebuie să fie activ pe stafilococ (sensibil sau rezistent la meticilină), streptococ și pe enterococ. La vârstnicii cu EI și scăderea funcției renale, administrarea pe termen lung a antibioticelor cu potențial nefrotoxic poate favoriza instalarea sau agravarea insuficienței renale. În EI pe valve native cu streptococi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
larg de germeni: gram pozitivi, gram-negativi aerobi și anaerobi. Germenii sunt micști anaerobi și aerobi, raportul depășind 10:1. Cel mai frecvent implicați sunt Streptococul, Pseudomonas și Candida Albicans. Alți germeni sunt: Proteus, Klebsiella, Enterobacter, Escherichia Coli, Pseudomonas, Fusobacterium, Peptostreptococcus, Stafilococul și Streptococul. Au mai fost citate cazuri de mediastinite cu Eikenella corrodens, Haemophilus, Salmonella. În cazul contaminării mediastinale după sternotomie cel mai frecvent întâlniți sunt cocii gram-pozitivi, Stafilococus Aureus și Stafilococus Epidermidis, apărând în 70-80% din cazuri. În formă mixtă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
apar în 40% din cazuri, extrem de rar, fiind infecții doar cu germeni gram negativi. Alți germeni responsabili de mediastinitele din chirurgia cardiacă sunt: Klebsiella, Escherichia Coli, Pseudomonas, Proteus, Citrobacter, Candida Albicans. O entitate extrem de rară este mediastinita primară idiopatică cu Stafilococ sau cu Streptococ beta-hemolitic. Aceasta apare la copii și adolescenți. Mediastinita acută descendentă necrozantă Etiologie. Epidemiologie Mediastinita acută descendentă necrozantă este o inflamație a mediastinului în care procesul infecțios se propagă din sfera orofaringiană. Cel mai des implicate sunt infecțiile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
a fost singurul germen izolat. Cel mai frecvent germene implicat este Streptococul beta-hemolitic, tocmai datorită faptului că în majoritatea cazurilor punctul de plecare a mediastinitelor descendente sunt infecțiile odontogenice. Alți germeni izolați mai frecvent sunt: Fusobacteriile, Bacteroides, Pepto-streptococus, Streptococ anaerob, Stafilococ auriu, Hemophilus, Provetella, Bacteroides melaninogenicus și flora mixtă (germeni gram-negativi și anaerobi). Germenii anaerobi se consideră că au o mare afinitate pentru constituienții lipidici din membranele celulare. Astfel, se explică în parte liza extinsă, la nivel tisular. Streptococcul și germenii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
ca element de debut pentru ca ulterior bacteriile să fuzeze în interior. Un alt factor important este reprezentat de drenajul postoperator inadecvat. [12] Microbiologie Se consideră că majoritatea pacienților cu mediastinită postoperatorie prezintă infecții monomicrobiene. Germenii izolați de la acest nivel sunt: Stafilococul alb, Klebsiella, Candida Albicans, Escherichia Coli, Proteus, Citrobacter, Serratia, Streptococus Fecalis. În funcție de tipul germenelui implicat în procesul septic și de forma de manifestare se disting trei tipuri de infecții postoperatorii: 1. mediastinita asociată cu obezitate, bronhopneumopatia acută și dehiscența sternală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
Proteus, Citrobacter, Serratia, Streptococus Fecalis. În funcție de tipul germenelui implicat în procesul septic și de forma de manifestare se disting trei tipuri de infecții postoperatorii: 1. mediastinita asociată cu obezitate, bronhopneumopatia acută și dehiscența sternală, care este mai frecvent determinată de stafilococi coagulazo-negativi; 2. mediastinita secundară contaminării peroperatorii a spațiului mediastinal, mai des fiind implicat Stafilococul auriu; 3. mediastinita determinată de diseminarea în perioada postoperatorie a unui proces infecțios la distanța de mediastin, și în acest caz mai des sunt implicați germeni
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
forma de manifestare se disting trei tipuri de infecții postoperatorii: 1. mediastinita asociată cu obezitate, bronhopneumopatia acută și dehiscența sternală, care este mai frecvent determinată de stafilococi coagulazo-negativi; 2. mediastinita secundară contaminării peroperatorii a spațiului mediastinal, mai des fiind implicat Stafilococul auriu; 3. mediastinita determinată de diseminarea în perioada postoperatorie a unui proces infecțios la distanța de mediastin, și în acest caz mai des sunt implicați germeni gramnegativi [8]. Manifestări clinice Manifestările clinice în această formă de mediastinită sunt variabile, de la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
anaerobi. Abcesul pulmonar secundar reprezintă o complicație evolutivă a unei leziuni locale preexistente, de obicei un cancer bronhopulmonar, chiste ajunse în faza de supurație, corpi străini. Abcesul pulmonar secundar poate fi și o modalitate evolutivă a unei pneumonii „abcedate” cu stafilococi, Klebsiella, Pseudomonas, când etiologia aparține bacteriilor aerobe, care au un rol esențial, în timp ce anaerobii participă inconstant și rar [44, 104]. În ultimele două decade, folosirea pe scară tot mai largă a corticosteroizilor, drogurilor imunosupresoare și antibioticelor a schimbat mediul natural
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
de numărul de organe donate. În multe centre vârsta maximă, acceptată, pentru transplant este de 65 de ani. Contraindicațiile absolute de transplant sunt: boli sistemice semnificative, disfuncții organice severe (extrapulmonare), boală malignă recentă, infecții: HIV, virusurile hepatitei B sau C, stafilococ meticilinorezistent (MRSA) sau Burkholderia cepacia, fumător activ, abuz de alcool sau droguri. Există un număr mare de contraindicații relative, care trebuie individualizate de la caz la caz: osteoporoza, boli scheletice sau musculare, cașexie extremă sau obezitate, corticoterapie prelungită, infecții cu mycobacterii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLEMENS AIGNER, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92112_a_92607]
-
indică leucocitoză, dar analizele de urină uzuale sunt de obicei În limite normale: de aceea la orice pacient cu febră, frisoane, dureri lombare și lombă sensibilă la palpare, fără hematurie și/sau piurie, acest diagnostic trebuie avut În vedere. Identificarea stafilococului sau altor germeni gram pozitivi În sânge (sau urină), În contextul unei infecții stafilococice cutanate, osoase sau la un diabetic, pacient dializat, ne apropie foarte mult diagnosticul. Investigațiile imagistice (echografie, CT) facilitează diagnosticul și În multe situații tratamentul (drenajul percutan
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
baritate dar, mai ales CT, pot aduce precizările necesare. - Abcesul splenic, manifestat prin dureri În etajul abdominal superior stâng și pe flancul stâng, este Însoțit de febră și splenomegalie (clinic și echografic). Produs cel mai frecvent de Salmonella, Streptococi și Stafilococi, abcesul splenic, trebuie avut În vedere mai ales când pacientul sesizează faptul că durerile sunt exacerbate de inspir profund și tuse. Scintigrafia, echografia și CT sunt foarte utile diagnosticului. - Alte cauze de abdomen acut chirurgical cum ar fi: infarctul enteromezenteric
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
bolnavi care au necesitat internare din totalul bolnavilor aflați în evidență b) indicatori de rezultate ... ● lunar și trimestrial La bolnavii tratați conform recomandărilor: - vârsta medie de instalare a emfizemului pulmonar - media vârstei de achiziție a infecției cu pseudomonas și/sau stafilococ - media bolnavilor care necesită doze uzuale de enzime pancreatice - media bolnavilor care nu au dezvoltat hepatopatie manifestă bilogic și paraclinic - media bolnavilor fără bronsiectazii, pe grupe de varsta - rata de mortalitate prin MV - rata de supraviețuire - media bolnavilor cu VEMS
NORME METODOLOGICE din 3 august 2001 privind execuţia, raportarea şi controlul programelor de sănătate în anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136638_a_137967]
-
bolnavi care au necesitat internare din totalul bolnavilor aflați în evidență b) indicatori de rezultate ... ● lunar și trimestrial La bolnavii tratați conform recomandărilor: - vârsta medie de instalare a emfizemului pulmonar - media vârstei de achiziție a infecției cu pseudomonas și/sau stafilococ - media bolnavilor care necesită doze uzuale de enzime pancreatice - media bolnavilor care nu au dezvoltat hepatopatie manifestă bilogic și paraclinic - media bolnavilor fără bronsiectazii, pe grupe de varsta - rata de mortalitate prin MV - rata de supraviețuire - media bolnavilor cu VEMS
NORME METODOLOGICE din 27 iulie 2001 privind execuţia, raportarea şi controlul programelor de sănătate în anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136640_a_137969]
-
pseudomallei); 10. Salmonella typhi; 11. Shigella dysenteriae; 12. Vibrio cholerae; 13. Yersinia pestis; d. "Toxine" după cum urmează, precum și "subunitățile de toxine": 1. Toxine botulinice; 2. Toxine de Clostridium perfringens; 3. Conotoxine; 4. Ricina; 5. Saxitoxina; 6. Shigatoxine; 7. Toxine ale stafilococului auriu; 8. Tetrodoxine; 9. Verotoxine; 10. Microcystine (Cyanginosine); 11. Aflatoxine. Notă: S-1C351 nu supune controlului "vaccinuri" sau "imunotoxine". ----- S-1C352 Agenți patogeni animali, după cum urmează: a. Viruși (care pot fi naturali, cu rezistență crescută sau modificați, sub formă de "culturi vii
HOTĂRÂRE nr. 92 din 7 februarie 2002 pentru completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 467/1999 privind produsele strategice supuse regimului de control la export şi import. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140281_a_141610]
-
farmaceutice și de materiale sanitare: ... - alegerea antibioticelor se va face de către o comisie de specialiști (infecționiști, pediatri, interniști, pneumologi și bacteriologi) care va ține cont de frecvența și tipul complicațiilor, dar și de germenii mai des implicați (pneumococ, hemophilus influenzae, stafilococ), comisie care va stabili și proporția orale/parenterale (administrabile de preferat la internați); - în funcție de rata de atac trebuie luate în considerare următoarele tratamente (media ambulatoriu = 4 zile; spital = 7 zile): - 5% ........... 280.000 de cazuri x 4 zile/internări = 39
ORDIN nr. 1.094 din 13 octombrie 2005 privind Planul naţional de intervenţie în pandemia de gripă şi constituirea Comitetului naţional şi a comitetelor judeţene de intervenţie în caz de pandemie de gripă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140970_a_142299]
-
afectați și mușchii); exercițiile pot corija, iar tatamentul chirurgical este posibil doar pînă la vîrsta de 6 ani. Blefarita Blefarita este o boală a ochiului ce constă în inflamarea marginilor libere ale pleoapelor. Cauza o formează microbii de tip streptococ, stafilococ (care se găsesc în mod normal pe piele), paraziții sau ciupercile (numite și fungi). Boală mai poate fi produsă de arsură solară, sau contactul cu noxe sau cosmetice dar și praf, frig, nepurtarea ochelarilor (cînd au fost indicați) și chiar
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
preparate farmaceutice speciale. Herpesul genital apare la femeia însărcinată, mai des, de aceea trebuie să acorde o atenție mai mare tuturor focarelor prezentându-se la medic în vederea tratamentului existând pericolul teransmiterii la copil. Impetigo Impetigo cuprinde bolile cauzate de streptococi, stafilococi care apar mai ales din lipsă igienei și leziunilor produse prin scărpinare. Simptome: leziunile se întâlnesc la nivelul mâinilor, picioarelor, fetei, în jurul nasului și a gurii care prezintă și prurit, usturime. Boală se manifestă prin bășicuțe purulente ce se mai
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
renală care afectează ambii rinichi. Boală apare în special la tineri, mai ales primăvară și toamnă. Cauzele sunt legate de infecțiile cu streptococ intilnite în : angine, amigdalite, sinuzite, otite, infecțiile dentare, scarlatina , erizipel. În cazuri mai rare și pneumococul și stafilococul pot duce la apariția acestei boli. Dacă infecțiile de mai sus nu au fost corect tratate (tratamentul incorect ales, nerespectarea perioadei de tratament, schimbarea antibioticului etc) apare glomerulonefrita poststreptococica. Simptomatologia: este caracterizată de un debut insidios (în plină sănătate) cu
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
este slab, fiind ulterior posibile noi reinfecții cu același microb (ex.: viroze respiratorii si intestinale, angina streptococică, unele salmoneloze). Diseminarea precede sau urmează multiplicării. În funcție de tipul agentului infecțios, diseminarea se poate realiza pe mai multe căi: Directă în țesuturile vecine (stafilococ) Limfatică (streptococi, brucele, ricketii, adenovirusuri) Sanguină (S. typhi, B. antracis, stafilococ, VEB, CMV, v. rujeolic) Nervoasă (virusul rabic, toxina tetanica, virusul herpes simplex si varicelo-zosterian). Factori legați de gazdă Organismul uman dispune de mai multe bariere de apărare. Prima linie
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
viroze respiratorii si intestinale, angina streptococică, unele salmoneloze). Diseminarea precede sau urmează multiplicării. În funcție de tipul agentului infecțios, diseminarea se poate realiza pe mai multe căi: Directă în țesuturile vecine (stafilococ) Limfatică (streptococi, brucele, ricketii, adenovirusuri) Sanguină (S. typhi, B. antracis, stafilococ, VEB, CMV, v. rujeolic) Nervoasă (virusul rabic, toxina tetanica, virusul herpes simplex si varicelo-zosterian). Factori legați de gazdă Organismul uman dispune de mai multe bariere de apărare. Prima linie de apărare este nespecifică, acționând identic, indiferent de agentul infecțios, pe
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Deși activitatea bacteriostatică poate fi suficientă pentru tratamentul majorității infecțiilor, efectul bactericid este necesar în cazul pacienților cu imunodepresii, cu infecții localizate în situsuri anatomice normal sterile (ex. meningite, endocardite) și în cazul unor infecții specifice (ex. infecții complicate cu Stafilococ auriu). Mecanismele de acțiune ale antibioticelor sunt clasificate în funcție de țintele terapeutice. Inhibiția peretelui celular este realizată de bacitracină, glicopeptide și beta lactamine. Spre deosebire de celulele umane, membrana bacteriilor are în plus un perete extern rigid, care o protejează de ruptura prin
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de către bacteriile gram negative a unor elemente genetice mobile (Klebsiella pneumoniae, E. coli). Al doilea mecanism de rezistență este alterarea PBP-urilor, adică a proteinelor bacteriene de suprafață de care se leagă antibioticele β-lactamice. Aceste modificări sunt consecința mutațiilor genetice (stafilococul meticilinorezistent) sau achiziția unor noi gene care produc PBP alterate (streptococ, meningococ, gonococ rezistent la penicilină). În cazul bacteriilor gram negative, scăderea permeabilității membranei celulei bacteriene contribuie la efluxul periplasmic rapid al antibioticului în exterior. În plus, mutațiile genelor care
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
rezistența Pseudomonas aeruginosa la piperacilină). Alte mecanisme de rezistență sunt specifice anumitor clase de antibiotice. Rezistența la Vancomicină este transmisă genetic prin plasmide și transpozomi, alterând peretele petidoglicanic. Descrisă inițial la enterococi, rezistența la Vancomicină s-a extins și la stafilococi, prin intermediul genei vanA. Rezistența la aminoglicozide se manifestă prin intermediul unor enzime codate de plasmide, care inactivează antibioticul prin hidroxilare și scăzându-i afinitatea pentru ținta ribozomală. Un alt mecanism, identificat la tulpini de Pseudomonas aeruginosa, constă în alterarea membranei celulei
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]