250 matches
-
precipitare chimică și acumulare dau o gamă deosebit de complexă și de variată; cea mai mare parte se datorează acumulării calciului și aragonitului. Formele de tavan. La baza rupturilor fine apar țevișoare albe, ce gravitează pe tavan, denumite stilotite („macaroane” sau „stalactite pai”); evoluția lor duce la apariția unor forme conice, cu sifon denumite stalactite. Stalactitele cu desfășurare înclinată, datorită curenților de aer care au influențat direcția precipitării se numesc anemolite. Tot pe tavan mai pot apărea depuneri de calcit sub forma
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
mai mare parte se datorează acumulării calciului și aragonitului. Formele de tavan. La baza rupturilor fine apar țevișoare albe, ce gravitează pe tavan, denumite stilotite („macaroane” sau „stalactite pai”); evoluția lor duce la apariția unor forme conice, cu sifon denumite stalactite. Stalactitele cu desfășurare înclinată, datorită curenților de aer care au influențat direcția precipitării se numesc anemolite. Tot pe tavan mai pot apărea depuneri de calcit sub forma unor mici creste, denumite filonete din calcit- sunt de culoare albă și apar
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
mare parte se datorează acumulării calciului și aragonitului. Formele de tavan. La baza rupturilor fine apar țevișoare albe, ce gravitează pe tavan, denumite stilotite („macaroane” sau „stalactite pai”); evoluția lor duce la apariția unor forme conice, cu sifon denumite stalactite. Stalactitele cu desfășurare înclinată, datorită curenților de aer care au influențat direcția precipitării se numesc anemolite. Tot pe tavan mai pot apărea depuneri de calcit sub forma unor mici creste, denumite filonete din calcit- sunt de culoare albă și apar ca
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
pe podea (stalagmitele), generând coloane văl. Partea periferică a vălurilor poate prezenta mici cupe (cu cristale albe din calcit) denumite odontolite. Formele de podea, între care cea mai obișnuită este stalagmita, cu aspect conic, lipsită de sifon, dezvoltată sub o stalactită. Îngroșarea și alungirea stalagmitei dă domul stalagmitic sau stalgnatul. Cu timpul stalactitele și stalagmitele se unesc formând coloane. În România se cunosc peste 8000 de peșteri. Cele mai lungi peșteri din țară sunt: Peștera Vântului din Munții Pădurea Craiului (31
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
mici cupe (cu cristale albe din calcit) denumite odontolite. Formele de podea, între care cea mai obișnuită este stalagmita, cu aspect conic, lipsită de sifon, dezvoltată sub o stalactită. Îngroșarea și alungirea stalagmitei dă domul stalagmitic sau stalgnatul. Cu timpul stalactitele și stalagmitele se unesc formând coloane. În România se cunosc peste 8000 de peșteri. Cele mai lungi peșteri din țară sunt: Peștera Vântului din Munții Pădurea Craiului (31.338m), urmată de Peștera Topolnița din Podișul Mehedinți (20.500m).
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
Prezența pe vatra peșterii, a mii de bile sferice, de dimensiuni diferite, conferă acestei peșteri o particularitate specifică , unică în felul ei - tocmai prin această zestre ce-i aparține. La fel ca și alte formațiuni calcaroase specifice în general peșterilor, (stalactite , stalagmite etc.) obisnuite și “bilele - oolite” din această peșteră sau format cu siguranță prin cristalizarea calcarului, dizolvat de apele subterane pe traseele pe care acestea au circulat : fisuri, crăpături, falii, etc. Probabil că aceste ape au “poposit” în această peșteră
Fânațe, Bihor () [Corola-website/Science/300854_a_302183]
-
oficiu telegrafic și poștal. Are aproximativ 35 m lungime, la o altitudine de 380 m pe versantul stâng al Crisului Repede în coasta Dealului Tipleului, izvor permanent de apă. Este săpata în calcare jurasice și nu dispunne de formațiuni de stalactite și stalagmite. Aici au fost descoperite unelte din cremene din paleoliticul mijlociu și o așchie obsidiana. Intrarea are 4m înălțime, destul de bine luminată. Pe versantul drept al Bratcutei, la cca. 30 m de firul văii, se deschide o peșteră puțin
Bratca, Bihor () [Corola-website/Science/300848_a_302177]
-
m de la suprafață, din acest punct se situează pe locul 2. Este accesibilă doar persoanelor cu echipament adecvat pentru a putea coborî. De la suprafața traseul urmează câteva puțuri până la galeria în plan orizontal care devine destul de spectaculoasă prin formațiuni de stalactite și stalagmite, hornuri, marmite de evorsiune și cascade, una dintre aceste căderi de apă fiind de 15 m înălțime. În satul Valea Crisului se găsește o interesantă zona de atracție pentru vizitatori prin așa-numitele "calcare cu hipuriți", animale aparținând
Bratca, Bihor () [Corola-website/Science/300848_a_302177]
-
Inaugurarea a avut loc în ianuarie 2010, după 2 ani de lucrări și 6 milioane de euro investiți. Salina Turda deține în prezent săli de tratament, un amfiteatru, săli de sport, dar și o „roată panoramică”, de unde se pot admira stalactitele din sare. Între 2012 - 2014 a fost executat un tunel de legătură între mina Terezia și mina Iosif, în lungime de 50 m, în scopul includerii în circuitul turistic și a minei Iosif, nedeschisă până acum accesului public. Înainte de deschiderea
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
ale clădirii. Pereții parterului sunt placați cu ambriuri sculptate din stejar lustruit, până la înălțimea unui om. Pereții lojelor sunt îmbrăcați în mătase, pe langă acestea fiind construite balcoane, la etajele doi și trei. Cupola înaltă, decorată cu identații care evocă stalactitele, pictată cu motive liniare alternate cu cele florale, este îmbogățită, la propriu, de foițe de aur. Felul în care a fost realizată conferă o acustică excepțională sălii, fapt remarcat de toți cei care au concertat aici. Sala Mică, proiectată pentru
Palatul Culturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303703_a_305032]
-
crăpătură de stâncă, căutând unealta pierdută au descoperit stalagmitele din peșteră. Peștera a fost denumită după numele căpitanului Heinrich von Dechen (1800-1889) ca semn de recunoștință pentru meritele lui în care a sprijinit cercetarea geologică a peșterii. Forma variată a stalactitelor și stalagmitelor, cascadelor culminează prin frumusețe în „Sala Imperială” din peșteră. O documentație amănunțită despre peșteri se poate vedea la muzeul de speologie german din Iserlohn. In peșteră sau găsit schelete ce aparțin lui Ursus spelaeus (Ursul peșterilor). Peștera aparține
Peștera Dechen () [Corola-website/Science/312018_a_313347]
-
pereților negri, ci și datorită etajării acesteia pe două nivele. Nivelul superior este uscat, pe când cel inferior este străbătut de un râu. Peștera Planinska Peștera se află la confluența dintre două râuri (Rak și Pivka) și prezintă numeroase stalagmite și stalactite. Galeriile sunt în mare parte inundate și numai o mică parte din peștera poate fi vizitată. Când nivelul apei scade, partea interioară poate fi vizitată cu barca. Lungimea totală a galeriilor atinge 6 km.
Geografia Sloveniei () [Corola-website/Science/310990_a_312319]
-
faunei. În plus, defrișările din zone ce nu aparțin parcului dar se află în bazinele hidrografice superioare ale apelor, conduc la generarea unor viituri puternice cu caracter dăunător. O altă problemă este comerțul ilegal cu flori de colț sau cu stalactite și stalagmite rupte din Peștera Munticelu. Există proiecte diverse de ameliorare a atât a facilităților de care beneficiază potențialii turiști, cât și de repoziționare a comerțului stradal din "Cheile Bicazului". Unul dintre ele implică iluminarea cheilor pe timp de noapte
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]
-
scări de lemn astfel încât în 1905 a fost deschisă spre vizitare fiind considerată la aceea vreme cea mai frumoasă peșteră din Europa. Prin peșteră curge o apă care la 40 m de intrare formează o cascadă de aproximativ 6 m. Stalactite și stalagmite pot fi observate pe toată lungimea peșterii, unele formațiuni au denumirea de "Mormântul lui Mahomed, Vulturul Alb, Adam și Eva, Barbă lui Mahomed" chiar și "Albă că Zăpadă și cei Șapte Pitici". Peșteră nu poate fi vizitată în
Peștera de la Vadu Crișului () [Corola-website/Science/310002_a_311331]
-
o serie de arcade cu boltă ("revak"). În centrul curții interioare se află o fântână hexagonală, relativ mică față de dimensiunile curții. Poarta mare a curții, diferită din punct de vedere arhitectural de restul arcadelor, cuprinde un semi-dom cu structură de stalactită și un dom de dimensiuni mici. În cadrul intrării din partea de vest a curții se află un lanț masiv de fier, așezat astfel încât sultanul, singura persoană care avea dreptul de a intra în curtea moscheii pe cal, să fie nevoit să
Moscheea Albastră din Istanbul () [Corola-website/Science/309065_a_310394]
-
peșteră. Acesta a rezultat în urma eroziunii, coroziunii si dizolvarii rocilor de calcar. Intrarea este scundă, sub 2 m diametrul și dă acces într-o succesiune de săli și coridoare cu o lungime totală de 125 m. în peșteră se găsesc stalactite, stalagmite, scurgeri parietale, gururi, draperii, depuneri de montmilch, la origine albe sau galbene acum înegrite de humusul ajuns în apele de infiltrație. În peșteră au mai fost semnalate gastropode, păianjeni, pseudoscorpioni, coleoptere, carabide și diverse rozătoare. Poteca de apropiere este
Peștera Poarta Zmeilor () [Corola-website/Science/309411_a_310740]
-
imens de 56/92 m și o înălțime record de . Ea adăpostește un depozit de 60 vagoane de chiropterit. Aici, ca și în restul peșterii, hibernează cele mai mari colonii de lilieci din Europa. Tavanul acestei săli este plin de stalactite excentrice, anemolite lungi de până la . Revenind la galeria activă, în amonte, se escaladează Baricada Mare după care galeria se îngustează și devine mai usor accesibilă. În partea stângă, la de la intrare, se deschid două galerii scurte care se unesc după
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
carbonatului de calciu în apă, calcarul este expus unor procese chimice de descompunere și distrugere masivă, constituindu-se din soluțiile carbonatate în care s-a dizolvat roca prin procesele carstice, formarea unei roci cu o structură specială nouă sub forma stalactitelor și stalagmitelor din peșteri. Calcarul are o utilizare largă, diferențiată după caracteristicile rocii. De exemplu calcarele cu o structură compactă, masivă vor fi folosite ca elemente decorative în construcții. De asemenea calcarul este folosit în industria ceramicii și industria sticlei
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
existență permanentă iar altele se topesc în cursul verii, dar se refac în forme asemănătoare în lunile de iarnă. Dincolo de aceste speleoteme înghețate, aspectul peșterii se schimbă total, locul gheții fiind luat de concrețiuni de o mare diversitate și frumusețe. Stalactite, stalagmite, coloane, draperii parietale, coralite, gururi... Acestea abundă mai ales în Galeria Coman - o prelungire îngustată a Rezervației Mari - care coboară în pantă accentuată până la adâncimea maximă a peșterii de 105 m, apropiindu-se în același timp la numai câțiva
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
Stalactitele sunt formațiuni care se formează în peșteri din picăturile de apă cu un conținut ridicat de minerale dizolvate, cel mai frecvent dintre acestea fiind calcarul (carbonatul de calciu). Apă ajunge în golul peșterii după ce traversează pachetul de calcare. Cand greutatea
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
evaziune de CO2 din soluție și pe tavan precipita o cantitate infimă de carbonat de calciu sub forma unui inel. Picătură după picărură, inelul crește formând un tub cu diametrul picăturii și pereți de sub un mm grosime, translucizi. Sunt numite stalactite macaroane și pot ajunge la câțiva metri lungime. Dar în timp, canalul macaroanei se înfunda cu calcar sau impurități. Acum apă nu mai poate ieși prin tub, ci își creează canale prin peretele macaroanei și curge pe dinafara, prelingându-se
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
calcar sau impurități. Acum apă nu mai poate ieși prin tub, ci își creează canale prin peretele macaroanei și curge pe dinafara, prelingându-se și depunând calcit la exterior. Macaroana se îngroașă și devine opaca. În lungul traseului, de la rădăcina stalactitei spre vârf ,soluția tinde să se echilibreze. Cantitatea de calcit se depune mai mult la bază și se diminuează spre vârf, fapt ce face ca stalactita să se subțieze și să ia o formă conica, cu vârful în jos. Pe lângă
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
calcit la exterior. Macaroana se îngroașă și devine opaca. În lungul traseului, de la rădăcina stalactitei spre vârf ,soluția tinde să se echilibreze. Cantitatea de calcit se depune mai mult la bază și se diminuează spre vârf, fapt ce face ca stalactita să se subțieze și să ia o formă conica, cu vârful în jos. Pe lângă aceste două tipuri, stalactita macaroana și cea conica care sunt tipurile comune, există numeroase abateri și variante. Așa de pildă, există stalactite bulboase care prezentând pe
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
tinde să se echilibreze. Cantitatea de calcit se depune mai mult la bază și se diminuează spre vârf, fapt ce face ca stalactita să se subțieze și să ia o formă conica, cu vârful în jos. Pe lângă aceste două tipuri, stalactita macaroana și cea conica care sunt tipurile comune, există numeroase abateri și variante. Așa de pildă, există stalactite bulboase care prezentând pe parcurs o umflatura că un balon. Stalactitele uger, au o formă îngroșata că un sac, terminate în jos
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
fapt ce face ca stalactita să se subțieze și să ia o formă conica, cu vârful în jos. Pe lângă aceste două tipuri, stalactita macaroana și cea conica care sunt tipurile comune, există numeroase abateri și variante. Așa de pildă, există stalactite bulboase care prezentând pe parcurs o umflatura că un balon. Stalactitele uger, au o formă îngroșata că un sac, terminate în jos cu o stalactita macaroana scurtă. Stalactitele în baioneta, au o formă franța, o deviere pe parcurs datorită înfundării
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]