325 matches
-
stropul de soare,/ de-alin și iertare..." Stanțe-le deturnează spectaculos semnul major al liricii lui Dumitru Spătaru, înspre fața mai puțin serioasă, mai critică, dar și mai autentică, a realității sale interioare. Poemele intitulate astfel (deși nu respectă convenția stanței, fiind alcătuite de regulă dintr-o strofă de paisprezece versuri sau două catrene plus o sextină, supuse totuși normei rimei) sunt ocazionale și surprind latura ironică, dar comprehensivă a autorului acestui gen de "șarje" în fond afectuoase. Idilă tomnatică este
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fi avatarurile contemporane ale lui Dorian Gray, cele trei rescrieri cunoscute (Mathieu Terence, Journal d'un coeur sec, Will Self, Dorian și Graham Masterton, Le portrait du mal), păstrînd spiritul și atmosfera romanului lui Oscar Wilde, schimbările tehnologice nemodificîndu-i sub stanța, aportul diferențiat al epigonilor situîndu-se mai cu seamă la nivel de intensitate, textele evoluînd între thriller și horror. "Dezgroparea" și ajustarea unei opere vechi, a unui motiv literar sau mitic constă în simplă imitație, sau, dimpotrivă, în inovație? Se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
paresseux“, în timp ce al doilea străbate străzile orașelor ca preambul al muncii creatoare. Aceste considerații privind locul social al flaneurului pleacă de la necesitatea de a-i înțelege marginalitatea în raport cu mecanismele sociale sau economice pe care Marx, de exemplu, le considera in stanțe ab solute ale istoriei. Sustragerea din fața acestora face din per so najul aflat în discuție un pericol sau, cel puțin, un inde zi rabil din punct de vedere politic. O observație interesantă a lui Benjamin plasează flaneurul în raport cu mecanismele economice
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
cere răspunsuri în timp real, lumina poate prelungi efectuarea sarcinilor dincolo de sfârșitul programului. Un fragment despre efectele electricității pe care Benjamin îl notează pe urmele lui Jacques Fabien atrage aten ția asupra pericolului luminii artificiale: orbire și, în ultimă in stanță, nebunie. Efectele economice și sociale ale ilumina tului ge neralizat, public sau în spațiul intim al locuinței, sunt majore. Experiența urbană, recunoașterea „formelor“ orașului ple când de la originea lor tensionată se petrec însă prin valo rifi carea funcției magice a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
unui poet precum George Bacovia, care debutează în perioada Primului Război Mondial în 1916, cu volumul simbolist Plumb și marchează printr-o lungă continuitate interbelică un tardosimbolism care tinde către o metamorfoză abia după cel de-al Doilea Război Mondial, cu volumul Stanțe burgheze (1946). De altfel, o bună parte dintre sculptorii generației simboliste menționați mai sus, generație afirmată plenar între 1910 și în 1915, își expun în perioada interbelică nu doar vechile lucrări, ci și lucrări noi, tributare aceleiași sensibilități, chiar dacă unii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
-se cu atenție asupra expresiei și cizelând-o cu încăpățânare și dragoste de bijutier. Vasilica Ilie refuză aproape ostentativ tentația facilă a ludicului, alegând, în locul unui discurs minat de verslibrismele unui postmodernism prost înțeles (și la fel de prost aplicat), rigoarea unor stanțe cu evidentă coloratură imagistică. Egală cu sine în ceea ce privește generozitatea și autenticitatea sentimentelor, dar și cu predilecția pentru imaginea expresivă, reverberantă, Vasilica Ilie își conturează cu acest volum o personalitate distinctă, cultivând o poezie care-și scrutează viitorul cu încredere, luciditate
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
afirmă că lecțiunea trebuie să fie exa minată În ea Însăși. O lecțiune este bună dacă este În acord cu uzul limbii și cu stilul unui scriitor, cu ideile acestuia, cu scopul pe care și l-a propus, cu circum stanțele exegetice și istorice, precum și dacă prin intermediul ei se explică ușor alte lecțiuni. Dincolo de această evaluare fundamentală, lecțiunile bune, după recomandările lui Griesbach, se disting prin aplicarea unui set de reguli 1, dominate de cîteva principii: 1. Cele cincisprezece reguli impuse
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
în acest sens, constituindu se, în principiu, ca „teren neutru“ de discuție, „fără ură și părtinire“. Revenind la schema anterioară, putem deduce că axa în jurul căreia se dezvoltă ecumenismul este reprezentată de treapta comunicării sistemelor, miza rămânând în ultimă in stanță una politică. 7. Autoritate spirituală și „pacea religiilor“ în oglindă, comunicarea interreligioasă cu mize preponderent spirituale va aduce în prim-plan nu problema toleranței și a conviețuirii religioase pe linia sistemelor, ci pro blema aducerii împreună a sistemelor religioase în virtutea
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Valuri”, „Cioplitorii de piatră”; Honoré Daumier -„Voiajorii de la clasa a II-a”, „Don Quijote”; -Simbolismul o avea la bază ideea conform căreia cuvintele nu exprimau noțiuni, ci simboluri Charles Baudelaire precursor al simbolismului „Florile răului”; Jean Moréas promotorul și teoreticianul simbolismului „Stanțele”; Stephane Mallarmé „Poezii”, „Trei poeme”; Rainer Maria Rilke „Cartea imaginilor”, „Sonete către Orfeu”; o în arta plastică s-au remarcat: Odilon Redon - naturi moarte, „Spiritul pădurii”, „Omul Cactus”; Maurice Denis - „Muzele”; André Bauchant - pictură naivă; -Impresionismul o s-a manifestat în
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
simple și cele compuse sunt esență (ceea ce face ca un lucru să fie ceea ce este) și existența (mod de a fi). Dar, deoarece substanțele simple sunt mai nobile decât substanțele compuse pentru că cele din urmă sunt efectul celor dintâi, sub stanțele simple vor avea o esență mai nobilă decât substan tele compuse. Deoarece cunoașterea umană este obiectul central al acestei cărți, îmi voi concentra atenția în cele ce urmeaza doar asupra substanțelor compuse, a celor create de primă substanță simplă, Dumnezeu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
scrie el în Examen la Andromeda, trebuie să ne servim în teatru de versuri care sunt cel mai puțin versuri, și care se amestecă cu limbajul comun, fără să ne dăm seama, mai des decât altele." De aceea apără el stanțele de care contemporanii săi i-au reproșat că abuzează 34 invocând faptul că suplețea construcției lor, libertatea ritmului lor, le conferă un aspect natural. "Pentru același motiv, adaugă el, versurile stanțelor sunt mai puțin versuri decât alexandrinul, fiindcă în limbajul
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
seama, mai des decât altele." De aceea apără el stanțele de care contemporanii săi i-au reproșat că abuzează 34 invocând faptul că suplețea construcției lor, libertatea ritmului lor, le conferă un aspect natural. "Pentru același motiv, adaugă el, versurile stanțelor sunt mai puțin versuri decât alexandrinul, fiindcă în limbajul nostru comun se folosesc mai multe din aceste versuri inegale, unele scurte, altele lungi, cu rime încrucișate și îndepărtate unele de altele, ca și din acelea a căror măsură este totdeauna
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
comun se folosesc mai multe din aceste versuri inegale, unele scurte, altele lungi, cu rime încrucișate și îndepărtate unele de altele, ca și din acelea a căror măsură este totdeauna egală, iar rimele bine împerecheate." Corneille atrage atenția că, dacă stanțele nu sunt apte de a traduce sentimente violente, în schimb, ele sunt potrivite în exprimarea emoțiilor nuanțate. "Mânia, scrie el în Examen la Andromeda, furia, amenințarea, și alte exprimări violente nu le sunt proprii, dar neplăcerile, nehotărârile, neliniștile, dulcile reverii
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Surpriza agreabilă făcută urechii de această schimbare de cadență neprevăzută recheamă puternic atențiile rătăcite." Desigur că el este foarte conștient de obstacolul care îl pândește pe scriitor. Nu este bine să cizelezi prea mult versurile, cu riscul de a transforma stanțele în pure exerciții de stil, și de a face ca vorbirea să-și piardă aparenta spontaneitate 35. El însuși recunoaște că a dat un ton prea retoric stanțelor lui Rodrigue, în Cidul. "Trebuie evitată o prea mare afectare. Prin asta
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
este bine să cizelezi prea mult versurile, cu riscul de a transforma stanțele în pure exerciții de stil, și de a face ca vorbirea să-și piardă aparenta spontaneitate 35. El însuși recunoaște că a dat un ton prea retoric stanțelor lui Rodrigue, în Cidul. "Trebuie evitată o prea mare afectare. Prin asta stanțele Cidului sunt inexcuzabile, iar cuvintele durerea și Ximena 36, care formează ultima rimă a fiecărei strofe, semnalează un joc din partea poetului, ce nu are nimic natural în
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în pure exerciții de stil, și de a face ca vorbirea să-și piardă aparenta spontaneitate 35. El însuși recunoaște că a dat un ton prea retoric stanțelor lui Rodrigue, în Cidul. "Trebuie evitată o prea mare afectare. Prin asta stanțele Cidului sunt inexcuzabile, iar cuvintele durerea și Ximena 36, care formează ultima rimă a fiecărei strofe, semnalează un joc din partea poetului, ce nu are nimic natural în ceea ce-l privește pe actor. Pentru a ne îndepărta mai puțin de acest
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
simți ardoarea și elanul unui spirit ce nu are decât pasiunea drept ghid, iar nu regularitatea unui autor care le rotunjește în același fel." Unii teoreticieni ai clasicismului, d'Aubignac în special, au încercat să justifice verosimilul perfecțiunii formale a stanțelor prefăcându-se a crede că personajul le-a compus în culise, înainte de a intra în scenă. Corneille subliniază absurditatea unei astfel de explicații. "Însă nu aș putea aproba ca un actor, scrie el în Examen la Andromeda, foarte impresionat de
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
a intra în scenă. Corneille subliniază absurditatea unei astfel de explicații. "Însă nu aș putea aproba ca un actor, scrie el în Examen la Andromeda, foarte impresionat de ceea ce i se întâmplă în tragedie, să aibă răbdarea de a forma stanțe, sau să aibă grijă să-i fie făcute de altul, și să le învețe pe de rost, pentru a-și exprima neplăcerea în fața spectatorilor. Acest sentiment studiat nu i-ar impresiona mult, pentru că acest studiu ar marca un spirit liniștit
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cu neplăcere, sau cel puțin cu dezgust." (Discurs despre Tragedie) Eroul său își trăiește într-un mod dureros obligația de a comite un act de violență împotriva unei ființe dragi. Rodrigo, în cursul strofei pe care o înșiruie în cuprinsul stanțelor, se miră singur de natura excepțională a nefericirii sale. "O Dieu, l'étrange peine! En cet affront mon père est l'offensé, Et l'offenseur le père de Chimène !"56 (Le Cid, I.7) Corneille citează trei tragedii care are
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și-i cere părerea în această chestiune. 32 Se pare că în această "Apologie", d'Aubignac a vrut să-l convingă pe Richelieu de superioritatea tragediei în proză asupra tragediei în versuri. 33 Sublinierea noastră. 34 Corneille a utilizat frecvent stanțele, în vogă în teatrul dintre 1630 și 1660, în timp ce Racine nu recurge la ele decât în prima sa piesă, Tebaida, căci moda lor este în declin atunci când își începe el cariera dramatică. 35 Ordonate savant, stanțele sunt constituite din strofe
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Corneille a utilizat frecvent stanțele, în vogă în teatrul dintre 1630 și 1660, în timp ce Racine nu recurge la ele decât în prima sa piesă, Tebaida, căci moda lor este în declin atunci când își începe el cariera dramatică. 35 Ordonate savant, stanțele sunt constituite din strofe regulate (de la 3 la 8), construite după un același model ritmic. Fiecare strofă, care prezintă o unitate de sens, se termină printr-o cădere. Forma versurilor este aici variabilă, dar cel mai frecvent utilizate sunt octosilabele
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
151, care indică drept dată a apariție flotei ruse în Bosfor, 8 septembrie 1798. 131 Cu același prilej, demnitarul i-a expus temerile Porții Otomane provocate de posibilitatea "d'un échec du côté des Anglois ou d'une paix șubițe stanțe care nu atenuau, însă, și temerile otomanilor că acea cooperare cu Rusia ar fi putut antrena "des suites facheuses" pentru ei132. Totuși, cooperarea militară otomano-rusă a devenit realitate, flotele lor fiind trimise spre fostele insule venețiene, deja la începutul lunii
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed în ROMÂNIA VASILICA COTOFLEAC IMMANUEL KANT POEZIE ȘI CUNOAȘTERE INSTITUTUL EUROPEAN 2012 Cuprins I. ASPECTE INTRODUCTIVE / 7 "Cel puțin cinci stanțe" / 9 Die Geniezeit / 19 Totuși zeii se discută / 27 "Cu spirit și gust", dar nu numai / 31 ÎI. TEZE DE POETICA / 39 Genius și civis / 41 Idee estetică și metaforă / 63 Poezie și cunoaștere / 75 III. NOTE FINALE / 83 Dincolo de
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
spirit și gust", dar nu numai / 31 ÎI. TEZE DE POETICA / 39 Genius și civis / 41 Idee estetică și metaforă / 63 Poezie și cunoaștere / 75 III. NOTE FINALE / 83 Dincolo de cuvânt / 85 BIBLIOGRAFIE / 91 I. ASPECTE INTRODUCTIVE "Cel puțin cinci stanțe" Unele surse bibliografice arată că Immanuel Kant nu era tocmai sensibil la frumos, ca "nu demonstra nici o simpatie față de artă"1, sau că "muzică îl entuziasma prea puțin iar poezia nu-i plăcea din cale-afară"2. Anna A. Cutler vorbește
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
să dezvolte ideea) că, în ceea ce privește artele, "only for literature was his critical sense refined and exacting"14, iar Macmillan revelă că, chiar dacă este greu de crezut ca filosoful ar fi scris poezie, adevărul este că a compus "cel puțin cinci stanțe", dedicate memoriei unora dintre colegii săi de la Universitatea din Königsberg 15. Mai adaugă apoi și o observație, pe cât de surprinzătoare pe atât de precară și nelămurita însă în conținut: "And the fact that Herder turned one of his lectures into
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]