299 matches
-
bazează pe literatura pentru domnișoare, noi putem in vo ca atitudinea femeii (și aceasta formată în urma edu ca ției primite) în fața adul te rului masculin, cât și „sfaturile“ părinților clerici oferite în astfel de cir cum stan țe. Acest „dublu stan dard“ este prezent în codurile morale și legale ale multor po poa re și se ma ni festă dife rit în funcție de clasa socială: mai puternic în rândul aris to cra ției, mai slab în clasa de jos unde „tradiția promiscuității
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sexual devine legitim numai în interiorul căsătoriei și se tras formă în discurs doar în cazuri speciale: impotența, sifilisul, pasiunile masculine bi za re și ne per mise, sodomia și pedofilia. Sexul oscilează între pudoare și grosolănie. Pudoarea semanifestă în fața in stan ței, când bărbați și femei povestesc experiențele sexuale prin care au trecut sau când re dau povești le altora și înjurăturile cu conotație sexuală. Logofătul mitropolitan cenzurează la rândul său expresiile obscene și vulgare și le transformă în sin tag
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
coa ră cu abi li tate prin labirintul juridic și încearcă să folosească la ma ximum cele câteva avan ta je de care dispune printre care se află și posibilitatea de a se prezenta și a se apăra în fața in stan ței. Cuplul nu trăiește singur: părinții, rudele vecinii sunt gata oricând să intervină, să-i pi cu re în urechi soțului ve ni nul bârfelor, să con ci lie ze sau să despartă, să depună mărturie, să mintă, să de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în special derivativele (graficul nr 2.6.). . Analizând datele prezentate, nu este o surpriză fa ptul că ISD au fost, în mod semnificativ, mai stabile decât fluxurile p riv ate de capital non-ISD, deoarece, conform Institutului pentru Finanțe Internaționale, deviația stan dard a modificărilor anuale ale fluxurilor de I SD către țările cu piețe emergente, între anii 1978 și 2005, a fost de 0,25 față de aproape 9,0, în cazul Globalizarea piețe r de capital fluxurilor non ISD lo 128
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
mult pân’ departe!” ..................................................... ..................35 Arta de a trăi, în Scrierile lui I. Creangă ...............................,,.................... .......43 Soacra cu trei nurori ( poveste ) ..................................................... .................44 Capra cu trei iezi ( poveste ) ..................................................... ....................46 Punguța cu doi bani ..................................................... ...............................48 Dănilă prepeleac( poveste ).................................................... .........................49 Povestea porcului............................................. ..........................................52 Povestea lui stan pățitul.............................................. .................................53 Povestea lui harap-alb ..................................................... ............................56 Fata babei și fata moșneagului.......................................... ................................62 Ivan turbincă(poveste) ..................................................... ............................63 Amintiri din copilărie ..................................................... ............................65 Poveste.............................................. ...................................................75 Moș nichifor coțcariul ..................................................... ............................75 Povestea unui om leneș................................................ ..................................78 Moș Ion Roată(anecdotă ) ..................................................... ..........................79 Popa duhu ..................................................... .........................................80 Cinci
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
de granit, Cu fruntea trăsnită ei norii despică Și vulturii-n creeri palate-și ridică Ș-uimiți stau în soare privindu-l țintit. Acolo prin ruini, prin stânci grămădite E peștera neagră zăhastrului mag; Stejari prăvăliți peste râuri cumplite Și stanuri bătrâne cu mușchi coperite; Încet se cutremur copacii de fag. Vuind furtunoasa-i și strașnică arpă Trec vânturi și clatin pădurea de brad, Prăval pietre mari din culmea cea stearpă, Aruncă bucăți cu pomi și cu iarbă Ce-n urlet
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
sub palida lumină A lunei... pe-nmiirea a undelor senină. Se pare cum că este al mării Dumnezeu, Blând îngînat de lebezi în mândrul visul său. Din insulele sfinte străbat cântări ferice, Noroc și desperare le văd unite-aice... Acum pe-un stan de piatră din luntre el coboară Și barba lui cea albă pe piept se desfășoară Și-n două despicată de vânt e răscolită... S-aude glasul CĂLUGĂRULUI (basso) Răsai din a ta noapte, copilă mult iubită. (Intră în scenă) E
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
săpat întîiul verset într-o coajă de copac, De pe umbră pe părete zugrăvi întîia oară O icoană. Nu; amorul nu mai e atât de grabnic Iară mintea e înceată, 5O. PEISAJ (cca 1874) Pe când soarele deschide porți de aur peste stanuri, Într-o scenă infinită se deschid păduri și lanuri. Noaptea verde-a frunzărimei pietre scumpe o-mpodoabă; Ce se scutur tremurânde peste florile din iarbă. Trandafiri s-aprind ca jarul, răsfoiți în răsărit, Glasuri mii învioșază codrul umed și iubit. În
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
sălcii pitice și buruieni. Din ierburi apărea pe neașteptate ca într-un film, o scară nesfârșită parcă a timpului și oboseai numai coborând zigzag-urile cenușii din beton până pe plajă. Cam așa au fost acele dimineți liniștite când eroul nostru Stani mergea la școala și liceul Mircea cel Bătrân din orașul de pe malul mării; totul se repeta gradual începând exact de la mijlocul lunii septembrie, în fiecare an, când vedeai orașul agitat, dimineața, de copiii care veneau de-acasă cu capul încărcat
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
și Stelică, un coleg își spune ușurat: - Ufff... am scăpat și ora asta! Eliberat de stresul care îl simțea de fiecare dată la această materie își dădu drumul la o ghidușie. Magi prevăzând ce se poate întâmpla, îi șoptește lui Stani: - Fii atent.. Stelică o ia pe coajă! Și îi arătă ceasul bătând ușor în geam; nu a terminat bine că profesorul îl ridică în picioare pe Stelică; mai avea un singur minut și ar fi scăpat. L-a pus să
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
minut și ar fi scăpat. L-a pus să copieze lecția de 25 de ori, totuși era un record neobișnuit, iar dacă n-o făcea ar fi fost în acel trimestru mai mult ca sigur corigent și s-a conformat. Stani nu știa cum se simțeau ceilalți colegi însă această materie i-a scos peri albi și abia în ultimul an a simțit o oarecare destindere din partea profesorului care nu le-a mai dat să copieze lecțiile... era simpatic, glumeț dar
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
oprea din avânt doar să-și mai tragă sufletul și să mai plescăie. Pe marii poeți i-a îndrăgit... a citit undeva că și poeții sunt buni la calcule așa că a decis: - Așa este! Doar și mie îmi place matematica! Stani făcea poezii pe bandă dar fără să știe nimeni. Nu avea cum să se compare cu Doina... s-ar fi făcut de râs, deși probabil toți din clasă scriau poezii. Aveau unii colegi o atât de mare ușurință în exprimare
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
a înțeles-o și n-a mai ascultat-o. Pentru ea a fost învățătură de minte și așa a devenit model, adică învăța toate lecțiile... chestie de opțiune! În timp ce întâmplarea i-a cauzat Gabrielei dragostea specială pentru latină, băieților ca Stani, în combinata lor psihologie le provoca numai bucurie când scăpau neascultați și cu nota nepusă la latină. În clasa 9-a a venit la muzică un alt profesor; l-a chemat să cânte la clarinet într-o trupă, îi plăcea
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
orele de cultură muzicală; teoria era interesantă, viața muzicienilor antrenantă însă când se trecea la practică sau partituri, adică muzică, pe el îl apucă fie joaca, fie somnul! Astfel s-a încheiat cultura și scurta lui carieră muzicală! Dar lui Stani îi plăceau calculele, aici era domeniul lui, de data asta Magi ocupa locul doi, pentru el matematica însemna o mare necunoscută copia după el tot. În prima oră a intrat în clasă un tip îmbrăcat în costum, puternic, masiv, greoi
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
trei nici nu se gândesc să își taie părul, el mai fricos, când ajunge acasă îi întreabă pe părinți, - Spuneți... am eu părul mare?! - Da este cam mare, du-te să te tunzi la Ionel! Îi răspunde tatăl cu bunăvoință. Stani făcea întotdeauna comparații; Neli, apărătorul lui din copilărie la 16-17 ani a ajuns student, făcuse 10 clase, deci acum ar fi trebuit să fie student, în armată sau la muncă în conjunctura acelor vremuri și în ideea că era aproape
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
nu are curaj să ne lase... suntem clasa a XII-a ! Ora următoare când intră în clasă s-a înroșit până în vârful urechilor, însă nu a mai zis nimic. Îl scoate pe Kemi la tablă și îi dictează un exercițiu. Stani își dă seama că era mortal pentru cei trei, poate și pentru el care învățase ceva.. Kemi scria foarte frumos vroia să dea la arhitectură, a trecut pe tablă exercițiul și atât...nu știa cum să-l înceapă dar toți
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
obiceiul să le spună tare să audă toată clasa. Băieții din clasă se uitau derutați unul la altul... în recreație au vorbit între ei însă ascultau și fetele, multe dintre ele sunt la fel de dezorientate. - Cu Neacșu am încurcat-o! Spune Stani. Mie nu îmi este frică, însă colegii mei ce se vor face, mai ales Magi care este bâtă la matematică ? totuși nu credeau că va lăsa corijenți. În clasa XII se făcea în special calculul integral care este destul de simplu
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
au urmat s-au desfășurat după următorul tipic: le preda aiurea mai multa vreme după care începea să îi asculte. Și-a făcut un obicei.. prima oară îi scotea la tablă pe cei trei după care pe ceilalți băieți...pe Stani și Ionică îi scotea la urmă; de obicei se descurca și atunci nu-i punea nimic în catalog, dar dacă se încurca vreodată îi punea 4. Băieților le mai trăgea un 7 sau 8 să nu spună careva ceva dacă
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
un film, când dintr-o curte a apărut Neacșu; îl roagă frumos să-i ia un pachet de țigări Aroma; se apucă să îi explice chiar și unde se găsesc aceste țigări, - Știu de unde se iau Aroma domnule profesor! zice Stani și pleacă iute să-i aducă pachetul, altfel întârzia la spectacol. Primind țigările Neacșu i-a mulțumit politicos... cam prea politicos! La un singur chioșc din cartier descoperise țigările Aroma pentru taică-său și de aceea știa atât bine de unde
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
singur chioșc din cartier descoperise țigările Aroma pentru taică-său și de aceea știa atât bine de unde se luau. La lecția următoare îl ridică în picioare și cu un rânjet triumfător îi spune, - Îți voi anunța părinții că fumezi Aroma! Stani surâde și-i mărturisește profesorului, - Ai mei nu vă vor crede... știu că nu suport mirosul de tutun ! Neacșu a înghițit în sec, iar el a luat loc în bancă... era adevărat că mergea în pauze cu băieții să tragă
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
mărturisește profesorului, - Ai mei nu vă vor crede... știu că nu suport mirosul de tutun ! Neacșu a înghițit în sec, iar el a luat loc în bancă... era adevărat că mergea în pauze cu băieții să tragă o pipă, dar Stani nu fuma; profesorul mizase că e băiat, știe atât de bine unde să caute țigările Aroma atât de căutate, deci era fumător. Raționamentul unui diletant răzbunător. În sfârșit a venit vremea tezelor... el este hotărât, dacă nici acum nu îi
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
și pot intra în bacalaureat! Când a venit olimpiada, care se ținea în trimestrul doi, profesorul Neacșu a scos o hârtiuță din veșnica haină gri și a strigat câteva nume cu elevii care trebuiau să meargă la concurs. Era și Stani trecut pe listă. Se ridică în picioare și îi spune, - Domnule profesor eu cu media 5 nu pot să mă duc, mai bine trimiteți pe cineva care are media mare; eu voi merge la română unde am media 8 sau
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
SEARLE, John R., 177, 178, 179, 185 SELIGER, Martin, 34, 44, 203, 205, 208 SHILLS, Edward, 41 SKINNER, Quentin, 57, 58 SMITH, Anthony D., 53, 287, 297, 298, 300, 301, 302 SOCACIU, Emanuel-Mihail, 162 SPRINZAK, Ehud, 53 SREBERNY-MOHAMMADY, Anabelle, 282 STAN, Gerard, 94, 151 STEHR, Nico, 57, 61 STOKES, Donald E., 32 T TETLOCK, Philip, 41 THOMPSON, John B., 43, 54, 57, 61, 203, 204, 206, 207, 208, 209, 212 TILLY, Charles, 287 TOMLINSON, John, 303, 304, 306 TOMPEA, Doru, 305
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
131. SANDU Ghe., Formarea capitalului firmelor private, Editura Economică, București, 2000; 132. SPETEANU I., Impozitele mici nu garantează prosperitatea, 15 noiembrie 2006, www.euractiv.ro 133. STAN I. N., Teoria generală a impozitelor indirecte, I.A.G. „Lupta”, București, 1945; 134. STAN I.N., Contribuțiuni la cunoașterea evoluției economiei publice românești, 1932-1944, Institutul de arte grafice Marvan, București, 1945; 448 135. STANCU I., Finanțe Teoria piețelor financiare, Finanțele Întreprinderilor, Analiza și gestiunea financiară, Editura Economică, București, 1996; 136. STANCU I., Finanțe, Editura Economică
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Zidu Curții și merge drept pînă la Anghel Simigiu No. 1250. O uliță ce să începe iar din Podul Domnesc de la Dumitrache Cofetar No 1276 în dreapta și merge pînă la Rada Văduva No 1110“. În 1934, prezentarea este modernizată și stan dardizată, ca și toponimia: „Podul Domnesc începe la Zlătari, drept pînă la Curtea Arsă (reședință domnească), merge pînă la Anghel Simigiul (reper final)...“ (Se observă înlăturarea reperelor efemere, situarea față de repere majore și precizarea reperului final). Este sesizabilă curba descrescătoare
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]