369 matches
-
în gură. Marica mai întinse un macat peste el. Ușa se deschise, lăsându-i să intre pe Constantin, Stanca și Ștefan. Vodă-i zări prin semiîntunericul odăii și, încercând să le zâmbească, scoase un vaiet de durere. — Ce are? întrebă Stanca, arătând printr-o mișcare a capului spre voievodul care ațipise. Doamna Marica duse un deget spre buze și șopti abia auzit: — Brâncă... Stanco, ai grijă de copii, brânca se ia, așa că, până-i trece, să nu vadă copiii. Rămâi tu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vedea mic, el era cel mai mic dintre toți. Stăteau înșiruiți după mărime în picioare, sprijiniți de peretele alb al chiliei de la mânăstirea Curții de Argeș, și l ascultau pe arhimandritul cu barbă lungă și rară, uitat de vreme. Era Stanca, apoi Maria, Dumnezeu s-o ierte, Ilinca, Constantin și el, cel mai mic. Parcă aude și acum glasul aspru, tărăgănat: „Pe Argeș în jos, pe un mal frumos...” El se uita pe fereastră la frunzele care se legănau și număra
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
jos chiciura din copaci și, așa pe albul acela sclipitor, se vedeau clopotnițele și turnurile bisericilor minunat desenându-se pe culmile Leaotei și Bucegilor, albe și ele de nu știai ce sunt, nouri din basm sau munți. Și cum privea Stanca minunăția asta, numai ce o auz spunând: „Treabă bună, neică Mihai, ce făcu măria sa împreună cu domnia ta, treabă bună că-l lăsă padișahul să rezidească din nou curțile domnești de la Târgoviște. Nimic nu-i mai frumos pe lume ca Târgoviștea”. Râse
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
drum de două ceasuri. — De ce mă ispitești, neică Mihai? Două ceasuri dus, pe urmă întorsul, și eu trebuie cu soru-mea să ajungem la vecernie la Mitropolie că mâine este praznic mare. Unde mai pui că și prâslea e cu noi. Stanca ajutată de slugile venite în grabă se coborî și ea din trăsură și se apropie salutându-și unchiul. Spătarul o măsură din cap până în picioare și, mulțumit, întrebă: — Aud că domnița Smaranda se mărită cu Grigoraș Băleanu. Pe când nunta? — Apoi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
grajd, are treabă cu caii, răspunse Stanca. — La Turbați acum o să pornim zugrăveala și doresc să iasă bine. După câte îmi aduc aminte, aci la Mogoșoaia a pus vodă, pe când era doar mare logofăt, să așeze pe perete povestea inorogului. Stanca râse amuzată: — Nici pomeneală. Povestea inorogului este la Băjești în biserica cumnaților domniei tale, la Mareș Băjescu. De când eram încă mică ne duceam acolo, ai uitat? - mergeam toți împreună cu sfinția sa Theodosie, pomenit fie-i numele. Plecam dis-de-dimineață până să răsară
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mai simțise decât în preajma jupânesei Theodora, răposata-i nevastă. O slugă intră și anunță că preotul îi așteaptă în capelă. Se ridicară amândoi și unchiul, curtenitor după obiceiuri europenești, își sprijini nepoata de braț, dându-i întâietate la toate ușile. Stanca îi mulțumea de fiecare dată, cu un surâs copilăresc. Din sala mare, aruncând o ultimă privire tavanului boltit și zugrăvit, întruchipând drumul lui vodă făcut cu nouă ani în urmă la Adrianopol, spătarul își conduse nepoata într-o trecere intermediară
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cireșii, chiar și gutuii, toți erau înfloriți, cam pe la Sfântul Gheorghe, că primăvara a venit târziu... La biserică nu a mai avut aproape nimic de văzut, de altfel intrând din soarele de afară, în sfântul locaș i se păru întuneric. Stanca însă se închina conștiincios, sărutând cu evlavie icoanele împărătești. Ca să nu o tulbure, el puse preotului câteva întrebări de complezență despre zugrăveală, clopote și altele. În aerul proaspăt de afară, își luară rămas bun de la preot și pășiră alături pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ornamentate cu frunze de acant și terminate fiecare cu câte două labe de leu. La capetele mesei nu era prevăzut să stea nimeni, pe o parte a mesei fiind două tacâmuri iar pe cealaltă alte două. Când intrară spătarul și Stanca, cei doi prinți stăteau la fereastră, Matei aprins la față povestind ceva. Ștefan îl întrerupse cu un gest și, politicoși, îi primiră pe cei doi. Mihai admiră porțelanurile nemțești cu motive albastre ce dădeau o notă de distincție mesei aranjate
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
arhondăriei era astfel mobilată încât orice diplomat european, fie el francez sau german, să se simtă ca la el acasă. Ștefan îi pofti pe ceilalți să se așeze la masă. Lui Mateiaș îi reveni obligația de a spune rugăciunea, în timp ce Stanca îl urmărea atentă să-l corecteze la nevoie. Se așezară și, spre surprinderea spătarului, felurile pe care le aduceau pe nesimțite feciorii încălțați în târlici erau mâncăruri din țările apusului pregătite de bucătarii francezi ai prințului. Conversația o domina Mateiaș
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de argint puțin șerbet din cireșele amare ale anului trecut, îi admiră culoarea și, după ce îl savură, ceru unui fecior să aducă apă proaspătă, destrămând astfel vraja amintirilor. — Neică Mihai, noi trebuie să ne grăbim spre București, se scuză el. Stanca De două zile băteau clopotele la toate bisericile și mânăstirile Bucureștiului, băteau chiar și la schituri și metocuri, băteau într-o dungă de pătrundea jalea lui Io Constantin Voievod în toate inimile, în toate sufletele. Era frig și lapoviță iar
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Păuna logofătului Ștefan... Doamna, surorile și cumnata răposatei nu mai au lacrimi, le au secat ochii. Au tăcut clopotele. De ce? Au terminat slujba, au ridicat coliva? Și vodă unde e? Cum? Vorbește vlădica? În biserică, mai frumoasă ca oricând zăcea Stanca. Bocetele se stinseseră și litania monahilor încetase. Boierii au ridicat capetele mirați de liniștea ce lăsa să se audă sfârâitul lumânărilor din ceară curată strânse colăcel spiralat ca un melc. Fusese iubită doamna Stanca? Așa s-ar părea, judecând după
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cum fețele li se destind. Părea că predica sfinției sale Antim le deschide o fereastră spre priveliștea veșniciei și le întărește credința. Simțea o oboseală cumplită în toate mădularele iar predica i se părea un fel de cântec de leagăn pentru Stanca lui. Asculta cu nesaț fiecare cuvânt și se minuna întrebându-se de unde o fi deprins mitropolitul graiul acesta românesc atât de dulce. Și predica îi învăluia în continuare ca o apă lină pe toți cei aflați acolo: — „Și adevărat, cât
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cu maică-sa mare, la Hangu la mănăstire”. Adică de Măriuța vroia să zică. Uite așa, Măriuța mea rămâne a doua oară orfană de mamă; cu Stanca a pornit primii pași, cu Stanca i-au dat primii dinți. O lua Stanca și o juca pe genunchi și o întreba: „Cine e cucoană mare?” — Ștefane, hai că s-o fi sculat taica. Lasă gândurile astea. Văzuși scrisoarea pe care i-a scris-o fericitului Hrisant despre Stanca? Hai să mergem, și amândoi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
care mai mult le ghicise, căci fata sfioasă nu căta spre el decât pe furiș, prin zbatere de gene. Doamna vorbea, Constantin mormăia aprobativ, intră și Radu în odaie. — De data asta nu umblăm cerniți decât nouă zile, ne iartă Stanca, hotărî doamna, vine Paștele și apoi nunta... Radule, să te gândești ce daruri îi faci miresei, să chemăm la curte giuvaergii, să alegem lucruri de preț... — Da, da, asta e... se pomeni Ștefan în vorbă. Toți se întoarseră mirați spre
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
grăbește să-l întâmpine pe scări. Deschise ochii mari, nu era nimeni, dar într-o încăpățânare naivă încercă să ghicească cine era fata. Nu era Bălașa, că ei nu-i plăcea la Mogoșoaia, ea este la Târgoviște. Să fi fost Stanca? Nu, hotărât nu. Stanca era mai înaltă. „Ah da, nu este trecutul, e viitorul, își spuse el, și se însenină la chip, este Călina cea cu ochi verzi, pe ea o s-o fac stăpâna de la Mogoșoaia, că doar este palatul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nivelul zonei unde s-a efectuat puncția. Pentru a localiza în două planuri perpendiculare meningioamele se iau imagini în: - incidențe de față (incidența WORMS sau TOWE-BRETTON), realizată în decubit dorsal și înclinând raza centrală cu 20-30% caudal. În acest fel stancile sunt proiectate deasupra orbitelor și se poate evidenția fosa cerebrală posterioară și, în mod deosebit, imaginea bolții craniene în ansamblu. - incidențe de profil (laterale) temporotemporală, cu centrare la 1 cm deasupra mijlocului planului bazal. Ritmul luării de imagini este: 4
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
deși, încât am fost cu totul luat prin suprindere când am zărit Sheffiledul, cu un șir de case în terasă, profilate pe cerul de un albastru mediteranean și cocoțate pe marginea unei creste, incredibil de înalte: aproape în vârf de stancă. Și dintr-o dată în fața mea s-a așternut un spectaculos peisaj urban: oțelăriile și coșurile de fabrici de lângă calea ferată aproape că erau înghițite de povârnișurile abrupte pe care fusese ridicat cu îndrăzneală orașul, cu falange întregi de blocuri turn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
et alphabetique unifie. [online]. Disponibil pe Internet: http://rameau.bnf.fr/ . [accesat 27.08.2011] Sănătate-UE: portalul Uniunii Europene dedicate sănătății publice. [online]. Disponibil pe Internet: http://ec.europa.eu/health eu/care for me/ehealth/index ro.htm . [accesat 27.07.2012] STANCA, Sorina. Europeana Local în România. [online] Conferința Europena Local, Cluj Napoca, 16 iunie 2010, 22 p. Disponibil pe Internet: http://www.slideshare.net/Prolibro/ europeana local-in-romania-iunie-2010 [accesat 27.07.2012]. TEL Project : archive. Disponibil pe Internet: http://www.theeuropeanlibrary.org/portal
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
precum și pe dealurile regiunilor muntoase; ... f) Pădurile particulare zise de protecție, adică acelea cari se găsesc în bazinele de recepție ale torenților, acelea a caror existența este necesară pentru a împiedica surpăturile, mișcările de terenuri, eroziunile, dislocarea pietrelor și a stăncilor, acelea situate pe povarnisuri repezi, destinate a garanta siguranța circulatiunei pe căile ferate și pe șosele precum și pe acelea cari împiedica formarea de nisipuri mișcătoare; ... g) Pădurile sau părțile de păduri a caror menținere este necesară pentru protejarea mălurilor râurilor
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
1970, 2. [64] SĂVULESCU, DUMITRU N., îndrumător pentru predarea limbii și literaturii române în școala generală cl. V-VIII, București, 1970 [65] SIRETEANU, Gh., Dileme care persistă, experimentări grăbite și urgențe ale modernizării, Gazeta învățămîntului, XXII, 1970, nr. 1036. [66] STANCA, ILIE, Receptarea vorbirii între elevii surzi în procesul de învățământ, PedSpec, 12, nr. 2, 1970, 11-36. [67] STATI, SORIN, Limba română în școală, în Contemporanul, nr. 51, 1970, 8. [68] TÂRDEA, VASILE, Noțiunea de demutizare în accepția cerută de complexitatea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
române, LL, 2, 1976, 484 492. [75] SPINEANU, IULIANA, Contribuții metodice la predarea limbii române la clasa a VIIIa pornind de la sintaxă, LL, 2, 1976, 340-341. [76] SPINESCU, IULIANA, Din activitatea cercului lingvistic, Tribșc 6, nr.174, 1976, 5. [77] STANCA, VASILE, Aspecte metodologice ale predării literaturii române vechi în liceu, în Caiet de informare metodică pentru limba română, Cluj-Napoca, 1976, p. 69-81. [78] STĂNICĂ, ILIE, Perioada optimă de însușire a comunicării verbale la deficienții de auz, RPed, 25, nr.12
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
by: Virgil Ștefănescu-Drăgănești, Adrian Nicolescu. București, EDP, 1978, 564 p. multigr. [23] CHESARU STANCU, Analiza stilistică în școala generală, în Unele probleme ale studiului limbii și literaturii române, București, 1978, p. 240-245. (Inspectoratul școlar, Casa corpului didactic, București). [24] CHESARU, STANCA, D.R.Popescu: Mări sub pustiuri. în: LRȘ, p. 144-147. [reluare din LLR, 7, nr. 2, 1978, p. 25-28]. [25] CHIMIREA, NICOLAE, Predarea limbii și literaturii române în perspectiva unei metodologii creatoare, LL, 1, 1978, 102-107. [26] CONSTANTINESCU VALERIA, Tipuri de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
unui vocabular științific adecvat profilului liceului, ȘSăl, nr. l, 1979, 25-28. [46] CĂPĂȚÎNĂ, CECILIA, ILIESCU, ADA, PETRE, ILEANA, Modele de planșe utilizabile în flexiunea nominală, PredKRSS, 3, 120 132. [47] CĂPĂȚÎNĂ, CECILIA, Predarea declinării articulate, PredLRSS, 2, 86-95. [48] CHESARIU, STANCA, Analiza stilistică în școala generală, ProblSLLR, 240-255. [49] CIURDĂREANU, MARIA, Metode, procedee folosite în formarea și îmbogățirea vocabularului în cadrul orelor de limbă română la clasele III-IV, ȘS, 1979, 67-75. [50] COMPUNEREA îN ȘCOALĂ - Bibliografie selectivă. în: ȘSăl, Nr. 1, 1979
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1988, p. 11-20. [153] STAMP, HANS OTTO, Unele concepte privind accesibilitatea textelor didactice, LL, nr. l l, 1988, 111 115 [154] STAN, CAMELIA, Construcții adversative cu inversiune sintactică în limba română contemporană, SCL, 39, nr. 2, 1988, p. 151-155. [155] STANCA, FLORICA, Structura lecțiilor de citire cu conținut literar în ciclul primar, ProDid, 4, (1986-1988), 1988, 155-159 [M. Sadoveanu, Panciuc; Al. Vlahuță, Giurgiu - Călugărenii; B. Șt. Delavrancea, Iarna; [cu 5 tab. și 1 sch.]. [156] STANCA, VASILE, Predarea limbii și literaturii
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
2, 1988, p. 151-155. [155] STANCA, FLORICA, Structura lecțiilor de citire cu conținut literar în ciclul primar, ProDid, 4, (1986-1988), 1988, 155-159 [M. Sadoveanu, Panciuc; Al. Vlahuță, Giurgiu - Călugărenii; B. Șt. Delavrancea, Iarna; [cu 5 tab. și 1 sch.]. [156] STANCA, VASILE, Predarea limbii și literaturii române în viziune integratoare, ProDid, 4, (1986 1988), 1988, 73-92 [cu 1 tab.]. [157] STANCIU, ALINA, Noțiuni de cultură și civilizație românească implicate în predarea intensivă a limbii române ca limbă străină, DMod, 3, 1988
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]