684 matches
-
1887; Povești ardelenești culese din gura poporului, I-V, pref. Alexiu Viciu, Brașov, 1888; ed. îngr. Vasile Netea, București, 1943; ed. București, 1957; Cine nu știe striga cetească cartea asta, adecă Chiuituri de care strigă feciorii în joc, Gherla, 1891; Starostele sau Datini de la nunțile românilor ardeleni, Gherla, 1891; Povești din popor, pref. Zaharia Boiu, Sibiu, 1895; Bocete adecă Cântări la morți, Gherla, 1897; Opșaguri cât cioplite, cât pilite și la lume împărțite, Gherla, 1897; Pintea Viteazul. Tradiții, legende și schițe
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
, Ioana (pseudonim al Eugeniei Banu; 18.III.1910, Poiana Sibiului, j. Sibiu - 28.XI.2004, Bacău), prozatoare. Este fiica Evei (n. Albu) și a lui Constantin Banu al Lesii de pe Vlașini, staroste al curelarilor sibieni. Învață la Institutul Călugărițelor Ursuline (1917-1920) și la Liceul „Domnița Ileana” din Sibiu (1920-1928). S-a înscris la Facultatea de Litere din Cluj, însă după doi ani (1928-1930), căsătorindu-se, se transferă la Facultatea de Litere din
POSTELNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
făcut decât să noteze pe hârtie o. care circulau în popor în vremea lor. Cele mai importante o. de nuntă sunt o. schimburilor, rostită de vornicei cu prilejul schimbării darurilor (straielor) între mire și mireasă, o. de iertăciune, prin care starostele sau unul dintre vornicei se adresează socrilor rugându-i să-i binecuvânteze pe miri, o. mare de colăcărie (conăcărie sau colăcășie), spusă de unul dintre vornici la poarta părinților miresei în momentul în care sosește alaiul mirelui, și o. la
ORAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
, Matei (1756, Spătărești, j. Suceava - 3.X.1801), poet. Fiu al unei Safta din familia Roset și al lui Enacachi Milu (Milo sau Mile), staroste de Cernăuți, M. este bunicul marelui actor Matei Millo. Avea oarecare cultură, deprinzând acasă franceza și greaca modernă (în care și compune o poezie). Nici limba rusă nu îi era străină, de vreme ce fusese la Școala de paji, la Petersburg (1769-1775
MILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288150_a_289479]
-
BACALBAȘA, Anton (21.II.1865, Brăila - 1.X.1899, București), scriitor și gazetar. Tatăl lui se numise Costache Telescu, dar, înfiat de un unchi staroste de băcani sau bacalbașă, i se schimbase numele. Căsătorit cu Aneta Bobescu, avusese mai mulți copii, dintre care, în afară de B., vor ajunge oameni de condei Ion (Iancu) și Constantin C. Bacalbașa. Dat afară de la gimnaziu, B. se înrolează în armată
BACALBASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285521_a_286850]
-
se întâmplă. Cataligarii pășeau peste omenire ca berzele peste broaște. Simulau căderea, umplând de groază vădanele, care-și trăgeau broboadele negre peste ochi și plecau în grabă afurisind, scuipând în sân și bătând cruci mărunte. O matahală de femeie, concubina starostelui, probabil, într-un costum de catifea vișinie ce-i lăsa goale pulpele și brațele obeze, neuniform arse de soare, traversa cât putea mai grațios scena, agitând un batic colorat. Făcea gesturi obscene cu limba, lăsând la vedere, printre buze groase
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
se întâmplă. Cataligarii pășeau peste omenire ca berzele peste broaște. Simulau căderea, umplând de groază vădanele, care-și trăgeau broboadele negre peste ochi și plecau în grabă afurisind, scuipând în sân și bătând cruci mărunte. O matahală de femeie, concubina starostelui, probabil, într-un costum de catifea vișinie ce-i lăsa goale pulpele și brațele obeze, neuniform arse de soare, traversa cât putea mai grațios scena, agitând un batic colorat. Făcea gesturi obscene cu limba, lăsând la vedere, printre buze groase
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
În original, poor, care are două sensuri comune, unul de „sărac”, celălalt de „prost făcut, de joasă calitate” (n. trad. ) 2 În traducere liberă, „Morala trece prin burtă”. Literal: „Întâi vine haleala, apoi vine morala”. (În germ. În orig.) 1 Starostele evreilor (În germ. În orig.) 1 În original magnify, preluat din citatul care urmează, din textul Bibliei regelui Iacob, biblia de referință În limba engleză. Traducerea transpune cuvântul magnify În „a-i păsa” din cauza modului În care apare citatul În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
acolo tot mai multe capete necunoscute. Numărul bețivilor se înmulțea pe străzi, se produceau furturi, izbucneau încăierări între bande de tineri care se băteau la sânge cu bâtele. Numărară un mort și mai mulți răniți, ceea ce îl făcu pe muhtasib, starostele negustorilor, să cheme poliția. Atunci, temându-se de dezordini și de răzmerițe, sultanul se hotărî în sfârșit să oprească festivitățile. Decretă că ultima zi de Paradă avea să fie de 22 moharram 883, care cădea pe 25 aprilie din anul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
simpli, foarte săraci, aproape toți fără știință de carte, și care știuseră totuși să devină breasla cea mai respectată din cetate, cea mai unită, cea mai bine organizată. În fiecare an, și astăzi încă, ei își aleg un șef, un staroste care se ocupă cu minuțiozitate de organizarea treburilor. El este cel care, la început de săptămână, îi indică pe cei care vor munci și pe cei care se vor odihni, potrivit cu activitatea caravanelor, starea în care se află suk-urile, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
până ce ajung și aceștia să aibă o meserie. Fiul unuia dintre ei este fiul tuturor. Banii din vistierie slujesc de asemenea celor care se căsătoresc: toți contribuie dând o sumă care să-i ajute să se așeze la casa lor. Starostele hamalilor discută în numele lor cu sultanul și colaboratorii acestuia. El a obținut astfel ca hamalii să nu plătească nici dări, nici impozit pe sare, iar pâinea să le fie coaptă pe gratis în cuptoarele orașului. Pe deasupra, dacă vreunul dintre ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
coaptă pe gratis în cuptoarele orașului. Pe deasupra, dacă vreunul dintre ei făptuiește, din nenorocire, o crimă care se pedepsește cu moartea, el nu este executat în public la fel ca alți ucigași, ca să nu facă breasla de rușine. În schimb, starostele are datoria de a cerceta fără îngăduință cinstea fiecărui nou candidat, spre a înlătura orice individ suspect. Reputația hamalilor a devenit așadar atât de bună, încât comercianții se văd siliți să li se adreseze lor pentru a-și desface mărfurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
pe lângă cumpărători. Tot astfel, când un neguțător pune la bătaie un nou fel de țesătură, face apel la hamali care fac pe vestitorii lăudând utilitatea mărfii sale. Pentru fiecare activitate, hamalul percepe o sumă precisă, potrivit unui tarif stabilit de staroste. Nici un om, fie el și prinț, nu cutează niciodată să caute nod în papură unuia dintre ei, căci știe bine că ar trebui atunci să se lupte cu întreaga breaslă. Deviza lor este una dintre spusele Profetului: „Ajută-ți fratele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
să-l pomenești în rugăciunile tale. Își asumă răspunderea în purtarea pe care a avut-o față de tine și ar fi dornic să nu-și atragă dojenile tale. Nu a știut să țină piept unui impuls urât. În aceeași zi, starostele negustorilor coborâse din fortăreață, precedat de purtători de făclii care se împrăștiară prin oraș pentru a vesti: „Potrivit unui decret al Maiestății Sale Regale sultanul, sunt desființate taxele lunare și săptămânale și toate dările indirecte fără excepție, incluzându-se și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de veghe, râzând. --Ca să nu uităm de Arcari, ascultă cum scrie Ioan Costin hatman, în lipsa vel logofătului: “20 ianuar 7209 <1701>. Costantin Duca vodă pentru Loiz neguțitoriul de aici, de Iaș, ce arată un zapis și cu iscălitura Savii starostii de neguțitori de aici de Iași... pentru vânzare de case de pe Podul Vechiu, în Arcari”. --Cam fără cap și fără coadă. Am aflat doar că Ion Costin hatmanul, în lipsa vel logofătului, a scris cele de mai sus. --Important este faptul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cu tot și cu grajdiu și cu tot locul... Acele trei dughene... le-am vândut sfinției sale părintelui Ioanichie arhimandritul de Galată”. Și ia aminte că, printre martori ca Ursache, ce au fost vistiernic, și câțiva negustori se află și Vasilie, staroste de ciocli. --Nu te minuna de prezența acestui staroste de ciocli, ci de cele ce ai să auzi din gura lui Mihai logofăt al treilea, care la 25 iunie 1691 (7199) scrie: “Am făcut această scrisoare la mâna svinții sale
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Acele trei dughene... le-am vândut sfinției sale părintelui Ioanichie arhimandritul de Galată”. Și ia aminte că, printre martori ca Ursache, ce au fost vistiernic, și câțiva negustori se află și Vasilie, staroste de ciocli. --Nu te minuna de prezența acestui staroste de ciocli, ci de cele ce ai să auzi din gura lui Mihai logofăt al treilea, care la 25 iunie 1691 (7199) scrie: “Am făcut această scrisoare la mâna svinții sale părintelui Leontii egumenul de la Galata... pentru un locușor de
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
întreba: “La noapte mă mai apucă vremea tot aici sau...?” --Pentru acele vremi, nimic nu-i de mirare, amice. --Dacă ai știut, e bine. Dacă nu, afli acum. Adică voiam să te întreb dacă știai că fiecare breaslă avea un staroste. --Știam și nu de mult l-am întâlnit pe acel Vasilie, staroste de ciocli. --De data asta, am să-ți amintesc că printre martorii la o vânzare din 1 august 1700 (7208) îl întâlnim și pe “Gligorașco staroste de făclieri
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vremi, nimic nu-i de mirare, amice. --Dacă ai știut, e bine. Dacă nu, afli acum. Adică voiam să te întreb dacă știai că fiecare breaslă avea un staroste. --Știam și nu de mult l-am întâlnit pe acel Vasilie, staroste de ciocli. --De data asta, am să-ți amintesc că printre martorii la o vânzare din 1 august 1700 (7208) îl întâlnim și pe “Gligorașco staroste de făclieri”. O altă curiozitate ar fi cea privind identitatea celor băgați într-o
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
avea un staroste. --Știam și nu de mult l-am întâlnit pe acel Vasilie, staroste de ciocli. --De data asta, am să-ți amintesc că printre martorii la o vânzare din 1 august 1700 (7208) îl întâlnim și pe “Gligorașco staroste de făclieri”. O altă curiozitate ar fi cea privind identitatea celor băgați într-o afacere. Uite câte neamuri trebuie să-i adeverească numele lui Șerban postelnic. La 22 august 1734 (7242) găsim “Un zapis de la Șerban postelnicul, ficiorul lui Ioniță
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
banii cheltuiți de Gligorașco, vier domnesc. --Iaca și o noutate, părinte. --Care ar fi aceea? --Că în Târgul Făinii era o uliță care se chema Ulița Fânului. Asta o aflăm din zapisul din 6 iunie 1690 (7198) al lui Andreiu, staroste de mesercii, prin care vinde “un loc de casă... cu pivniță, carile... este în Ulița Fânului în Târgul Făinii”. --Târgului Făinii i se mai spunea și “Ulița unde să vende făina”, cum scrie Nastasia Ștefăneasa în zapisul prin care vinde
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ține de noi vătavul? --Asta o s-o aflăm din zapisul de la 7 iulie 1692 (7200) al Mariei Toderețoaia și a fiului ei Neculai, care vând “dumisale Agafii Vasilie săracului un loc de casă” care “iaste în Târgul Făinii, între Gligorașco staroste și-ntre Irimie vătavul... Și acest zapis s-au făcut denainte a mulți oameni buni și bătrâni. Și eu, preutul Misai, am scris zapisul să fie de mare credință ș-am și iscălit”. --Cred că îți mai aduci aminte de
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
șase copii ai țiganului “Neculai cel bătrân”. Am făcut-o fiindcă e o chișcătură din viața unor oameni năpăstuiți de soartă. Și acum lucrurile fiind limpezi, hai să mergem mai departe. --Eu credeam că numai noi avem ciocli și chiar staroști de ciocli, dar lucrurile nu stau chiar așa. --Adică? --Am găsit un zapis din 17 iunie 1729 (7237) întocmit de Apostol blănarul împreună cu soția lui Maria în care spun: “făcut-am... zapisul nostru la mâna starostilor de ciocli jdovești,... Ursul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
avem ciocli și chiar staroști de ciocli, dar lucrurile nu stau chiar așa. --Adică? --Am găsit un zapis din 17 iunie 1729 (7237) întocmit de Apostol blănarul împreună cu soția lui Maria în care spun: “făcut-am... zapisul nostru la mâna starostilor de ciocli jdovești,... Ursul star, și Avram nepotul lui Haim și Borohu ficiorul lui Simon, precum... am vândut dumilorsali o casă cu loc cu tot la Ulița Făinii, pe ulița ce se pogoară la Podul de Piatră” (peste pârâul Cacaina
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ficiorul lui Simon, precum... am vândut dumilorsali o casă cu loc cu tot la Ulița Făinii, pe ulița ce se pogoară la Podul de Piatră” (peste pârâul Cacaina n.n). --Află tu că în acele vremuri fiecare breaslă avea un staroste sau un vătav, cum se întâmpla la călărașii de Țarigrad. Dovada o avem în zapisul făcut la 30 iulie 1740 (7248) de “Mihalache biv (fost n.n) vătav de călărași” care împreună cu nevasta și fiicele sale vând “o casă cu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]