483 matches
-
la monasticismul organizat, regula Sfântului Atanasie va fi impusă de împăratul Ioan I Tsimiskes. În secolele următoare, până în 1540, vor fi construite mai multe alte mânăstiri, prin 1400 numărul acestora atingând un maxim istoric de 40 (la apogeul gloriei sale, statalitatea semiautonomă de la Muntele Athos era populată de 40 000 de călugări), după care sub loviturile repetate ale incendiilor sau atacurilor din exterior (în secolul al XIII-lea cruciații vor jefui așezarea, mai târziu în același secol împăratul bizantin (Mihai Paleologu
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
secolul al XIX-lea, nuanțe ale ideii exprimate de acest epigraf politic li s-au părut, probabil, periculoase guvernatorilor austrieci, încât ei au cerut înlăturarea inscripției. Noul guvern a fost, probabil, iritat de aerul său de republicanism, un memento al statalității care trebuia extirpat în cursul procesului de integrare a Ragusei în noul cadru Habsburgic. Un document din arhivele ragusane, "Specul Maioris Consilii Rectores", listează toate persoanele care au fost implicate în guvernarea Republicii în perioada septembrie 1440 - ianuarie 1808. Au
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
primul scrutin de după independență) în componența blocului electoral Blocul Social-Democrat (BSD). Din această structură au mai făcut parte Uniunea Tineretului din Moldova, Liga Națională a Tineretului din Moldova și Mișcarea Democratică "Demnitate". Principalele scopuri declarate în programul BSD erau întărirea statalității R. Moldova și adoptarea Constituției prin referendum. Cele 65.028 voturi obținute nu i-a permis să depășească pragul electoral de 4%. La alegerile parlamentare din 6 martie 2005 PSDM a întrunit doar 2,9 % de voturile valabil exprimate, ceea ce
Partidul Social Democrat (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/300083_a_301412]
-
în primul rând dăunătoare Republicii Moldova. În acest context, aș remarca un singur lucru: antiromânismul, manifest în unele perioade din ultimii 14 ani, nu a adus nici cel mai mic beneficiu Republicii Moldova. Dimpotrivă, a rămas mai singură în fața realilor adversari ai statalității, suveranității și independenței sale. Cei care urmăresc îndepărtarea Republicii Moldova de România urmăresc, în realitate, îndepărtarea Republicii Moldova de Europa și menținerea acestui stat în sfera de influență estică. Peste numai câteva zile, la 6 martie 2005, societatea moldovenească va susține un
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
în Republica Moldova, și așa destul de încercată de nereglementarea conflictului transnistrean. Alegerile din 6 martie sunt importante nu doar pentru destinul democratic și european al Republicii Moldova. Rezultatul lor poate influența viitorul integrității teritoriale și al suveranității acestui stat independent, chiar viitorul statalității Republicii Moldova în granițele recunoscute internațional și în actualul cadru constituțional. Cu toții cunoaștem că, de peste 15 ani, în imediata noastră vecinătate se menține un periculos focar de conflict în raioanele de est ale Republicii Moldova. Deși el este declarat de mai mulți
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
a reprezentanților statelor implicate în negociere și, nu în ultimul rând, de capacitatea de a construi un compromis care să respecte întocmai câteva principii de la care nu se poate abdica, în speță integritatea statului moldovean, integritatea sa teritorială, suveranitatea și statalitatea sa. Mircea Țicudean: Domnule ministru, la Tiraspol se vorbește zilele acestea, în presa de la Tiraspol și de limbă rusă din Moldova mai ales, și despre un nou val de entuziasm pentru România în Moldova, mai exact despre faptul că tot
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
manifest este, repet, de a avea la granița orientală a țării un stat capabil să se susțină, să se autosusțină în așa fel încât, cu sau fără sprijin, Republica Moldova să-și păstreze - am spus-o în nenumărate rânduri - integritatea teritorială, statalitatea, să-și poată găsi resursa necesară pentru a supraviețui într-un context economic complicat - gândiți-vă că acum Republica Moldova nu poate să-și exporte vinurile, pierde piețe pe motive politice, crește prețul la gaz ș.a.m.d. În tot acest
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
fie că este vorba de Ucraina sau de SUA, fie chiar de România, în felul ei, la capătul căruia ar trebui să se găsească varianta optimă de reglementare a conflictului, adică un compromis care să nu corodeze principalele date ale statalității moldovenești. Ștefan Susai: Ați anunțat că, de la 1 ianuarie 2007, cetățenii moldoveni vor avea nevoie de vize pentru a intra în România. Ați găsit formula pentru aceste vize? Mihai-Răzvan Ungureanu: Acordul se negociază de câtva timp. Acesta mai are nevoie
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
comun sau ce să înțelegem dincolo de cuvintele rostite astăzi? Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu, revin la ce spuneam, e un limbaj fără echivoc, e un limbaj foarte direct. Perspectiva noastră este de a fi cu perspectiva Chișinăului. Republica Moldova trebuie să-și păstreze statalitatea, trebuie să-și păstreze suveranitatea, are niște frontiere pe care le respectăm ca atare. Transnistria este un teritoriu secesionist sau cu tendințe secesioniste, despre acesta vorbim. Și-atunci, în clipa în care președintele se referă la varianta, la ipoteza organizării
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
românești și ruperea definitivă de spațiul cultural comun. 2. Înlocuirea Istoriei Românilor cu Istoria Moldovei (sau ŤMoldavieiť, cum îi mai spun nostalgicii după imperiul sovietic. 3. Monopolizarea totală a opiniei publice, presei, radioului, televiziunii). 4. Formarea (sau inventarea) unei noi statalități și entități: statul Moldova cu poporul moldovenesc și limba moldovenească) (...). 5. Este vizibil promovată ruperea acestei statalități de direcția prooccidentală și orientarea decisivă spre Est (...). 6. Anihilarea totală a opoziției, eventual scoaterea ei în afara legii (...). 7. Pe termen scurt este
Tranziția dincolo de Prut by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11088_a_12413]
-
cum îi mai spun nostalgicii după imperiul sovietic. 3. Monopolizarea totală a opiniei publice, presei, radioului, televiziunii). 4. Formarea (sau inventarea) unei noi statalități și entități: statul Moldova cu poporul moldovenesc și limba moldovenească) (...). 5. Este vizibil promovată ruperea acestei statalități de direcția prooccidentală și orientarea decisivă spre Est (...). 6. Anihilarea totală a opoziției, eventual scoaterea ei în afara legii (...). 7. Pe termen scurt este de așteptat măsluirea alegerilor locale. 8. Pe termen lung, totala dominație comunistă pe o perioadă indefinită". Metodele
Tranziția dincolo de Prut by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11088_a_12413]
-
Steagurile și drapelele Țării Moldovei au avut de-a lungul timpului forme, culori și elemente heraldice diversificate. În Moldova medievală steagurile erau de mai multe feluri: „Steagul cel mare” prezenta pe pânză stema Moldovei: capul de bour (zimbru), simbolul statalității moldovenești. Culoarea de bază a steagului Moldovei era, în general, roșu. Uneori, domnitorii își aveau propriul lor steag care îmbina elemente ale stemei personale cu stema țării. Steagul Moldovei din perioada domniei lui Ștefan cel Mare era roșu, având în
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
a beneficia de lucrări scrise (altele decât cele de cărți biblice înșiși), deși unii și-au mai au făcut note private (megillot setarim), de exemplu, ale hotărârilor judecătorești. Această situație s-a schimbat drastic, în principal ca urmare a distrugerii statalității evreiești în anul 70 din era creștină. Deoarece rabinii trebuiau să confrunte o nouă realitate- adică un iudaism fără Templu (pentru a servi drept centru de predare și de studiu), vechiul sistem de studiu pe cale orală nu a putut fi
Talmud () [Corola-website/Science/305049_a_306378]
-
ei programatică. Programul a fost dus până la capăt de comunism încât pentru întâia dată fenomenul sfâșierii amenință să invadeze și grosul națiunii. Oglinda acestui dezastru este Basarabia". Autorul detectează o carență a națiunii în istoria noastră, observând că poporul și statalitatea prevalează ca fond și, respectiv, formă ce tinde să se lipsească de fond. Națiunea, cea care modelează poporul și determină statul, tinde să se atrofieze. Eminescu descoperise chiar o lege care explică în mod natural fenomenul: legea selecției sociale negative
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
timp, s-a retras cu ființa la București. Despicările acestea ale intelectualilor basarabeni sunt continui ai zice că țara este ca o plantă dicotiledonată dând lăstari în două părți în același timp. Iar pe fondul acestor despicări se plasează tendința statalității Republicii Moldova, care, ca stat, vrea o nouă națiune, limbă, un nou popor, și, ca atare, încearcă să și le fabrice teoretic. Produsul teoretic al acestei ideologii statale este omul sfâșiat, adică intelectualul "blestemat" să țină de două arheități în același
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
unei comprehensiuni mai largi, culturale, o spun cu toată imprecizia termenului, privind schimbarea comportamentului social al individului, articularea unei viziuni privind aclimatizarea locală a instituțiilor la democrație, de unde renașterea societății civile, nu În ultimul rând articularea unei concepții privind rolul statalității și al națiunii, azi. În aceeași ordine, intenționez să cuprind și aspecte ce depind de imagine și imaginar În schimbarea discursului Puterii, de la stalinism la național-comunism, trecând prin măștile tranzitorii ale centralismului democratic, etatismului paternalist, În promulgarea unei societăți de
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
conștiințe a crizei” ce caracterizează dezbaterea despre modernitatea noastră, modernismul ori postmodernitatea societății românești. Criza constă În existența unor etalonări diferite, contradictorii și polemice privind modernitatea românească, mai cu seamă În ceea ce privește autenticitatea modernității În comparație cu descrierea acesteia după standardele occidentale. Astfel, statalitatea românească premerge nașterea societății românești moderne, ceea ce explică statutul Încă puternic al etatismului paternalist, concepția instrumentalizantă despre cetățean, gradul redus de autonomie al acestuia ori condiția de client al statului pe care cetățeanul și-o reînnoiește atunci când vorbește despre Încredere
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În consecință centralizante, discriminatorii și exclusiviste puternice, militând pentru afirmarea unui ideal de unitate culturală modernă. Unitatea culturală românească premodernă conferită de limbă și credința religioasă, de o cultură a oralității mai ales, În comparație cu una scripturală, a fost preluată de statalitate, de unde accentul uneori exclusiv pragmatic dat de acest factor asupra centralizării culturale Înțelese ca „unitate”. Altfel spus, confuzia uneori voită care se face Între unitate și centralizare culturală a permis controlul diversității culturale, respectiv restrângerea diversității culturale. Spre deosebire de alte culturi
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Între unitate și centralizare culturală a permis controlul diversității culturale, respectiv restrângerea diversității culturale. Spre deosebire de alte culturi moderne, a căror unitate este viabilă mai cu seamă În perimetrul limbii și al confesiunii, cultura română modernă este activă În special În cadrul statalității recente, desemnată după 1918. Liantul limbii nu a fost coeziv pentru comunitățile românești din afara României, cum nici liantul credinței religioase nu a avut un efect pragmatic, rămânând În planul unei proiecții etniciste, naționaliste. Este adevărat că Întrebării dacă factorul etnic
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
activitatea grupului cultural și politic al „Junimii”, care face În general prima critică ideologică coerentă a modernității și modernizării românești. Critica maioresciană a inadecvării modernității românești reia teza hegeliană a corespondenței organice Între un „fond” și o „formă”, În care statalitatea ca și construct nu poate aparține decât unei dezvoltări „interioare” a națiunii. Merită observat că paradigma criticii maioresciene s-a păstrat aproape În Întregime Între cele două războaie mondiale, când diferiți ideologi și teoreticieni culturali au repus În drepturi inadecvarea
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Într-o dialectică a modernului și premodernului, o confruntare În care modernul poate ieși Învingător. Ceea ce s-ar fi petrecut probabil mai târziu, În absența impactului stalinizării și sovietizării, În cazul coagulării unei culturi care să nu fie „organică” cu statalitatea, cum demonstra după al doilea război mondial Adorno, reliefând gradul de neinstrumentalitate al culturii moderniste, rezistența ei Împotriva societății capitaliste consumeriste. De asemenea, trebuie observat că raportarea inadecvării de care scriam mai sus se face azi, din același unghi maiorescian
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pare firesc, chiar dacă proiecțiile lor diferă considerabil, fie și prin dimensiunea operei lor, ca autorii respectivi să nu fie conectați la problema pe care Încercăm să o tratăm, cea a societății civile, și pentru că la ceasul istoriei la care scriau, statalitatea etnică era cea mai performantă temă. Dar tocmai aici apare legitimarea interesului pentru opera lor, prin faptul că aceasta oferă un model cultural al individului generic, al modului de reacție la constrângerile culturale care au urmat În cele două tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
din Transilvania Spre deosebire de evoluția comunității coloniștilor germanofoni din secolul al XII-lea, care erau chemați în Transilvania pentru dezvoltarea economică și apărarea granițelor răsăritene ale regatului Ungariei (ad retinendam Coronam), destinul comunității maghiare a fost permanent un raport instabil cu statalitatea. Învingători sau învinși, țelul comunității maghiare a fost (re)dobândirea și consolidarea statalității (Lendvai 2004). Aceasta a generat de-a lungul timpului și conflictele etnice ce au măcinat întreaga regiune în secolele al XIX-lea și al XX-lea. În
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
erau chemați în Transilvania pentru dezvoltarea economică și apărarea granițelor răsăritene ale regatului Ungariei (ad retinendam Coronam), destinul comunității maghiare a fost permanent un raport instabil cu statalitatea. Învingători sau învinși, țelul comunității maghiare a fost (re)dobândirea și consolidarea statalității (Lendvai 2004). Aceasta a generat de-a lungul timpului și conflictele etnice ce au măcinat întreaga regiune în secolele al XIX-lea și al XX-lea. În cazul particular al Transilvaniei, problema statalității se leagă atât de apartenența neîntreruptă a
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
maghiare a fost (re)dobândirea și consolidarea statalității (Lendvai 2004). Aceasta a generat de-a lungul timpului și conflictele etnice ce au măcinat întreaga regiune în secolele al XIX-lea și al XX-lea. În cazul particular al Transilvaniei, problema statalității se leagă atât de apartenența neîntreruptă a provinciei de regatul Ungariei de la fondare și până la dezmembrarea acestuia în 1526 (Kristó 2000), cât și de dominația exercitată timp de secole de nobilii maghiari asupra Transilvaniei după înfrângerea Ungariei la Mohács. Tensiunile
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]