9,717 matches
-
legii noi tratamentului sancționator al concursului de infracțiuni, nefiind obligatorie aplicarea legii noi atunci când toate faptele sunt comise sub legea veche, dar judecarea lor are loc sub legea nouă, în această din urmă ipoteză urmând a se face aplicarea celor statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014 (paragraful 16). Prin Decizia Curții Constituționale nr. 234 din 7 aprilie 2015 , publicată în Monitorul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
fost identificate decizii relevante în problema de drept analizată. IV.4. Jurisprudență relevantă a Curții Europene a Drepturilor Omului În cauzele Puhk contra Estoniei, Welch contra Regatului Unit, Mihai Toma împotriva României și altele, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, cu valoare de principiu, că supunerea unui condamnat la un regim mai sever decât cel care era în vigoare la data săvârșirii faptelor constituie o încălcare a prevederilor art. 7 din Convenție, care reglementează principiul nulla poena sine lege, aplicarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
soluție de caz, problema pusă în discuție fiind soluționată anterior prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 pronunțată de Curtea Constituțională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014, prin care s-a statuat că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale numai în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile, și prin Decizia nr. 8 din 21 ianuarie 2008 dată în recurs în interesul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
unica autoritate legiuitoare a țării. În plus, prin Decizia nr. 5/2014 dată în rezolvarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 26 iunie 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat în sensul că nu este permisă combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile cu privire la condițiile de existență și sancționare ale infracțiunii în formă continuată. Totodată, s-a arătat că art. 10 din Legea nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273648_a_274977]
-
educației naționale nr. 1/2011 , prin raportare la critici similare, constatând că sunt constituționale. Astfel, prin Decizia nr. 1.090 din 14 iulie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 15 noiembrie 2011, Curtea a statuat că prevederile constituționale consacră și garantează o singură formă de autonomie, și anume cea universitară, indiferent că este vorba de învățământul superior de stat sau de învățământul superior particular, autonomie al cărei conținut trebuie să fie identic în ambele cazuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239464_a_240793]
-
nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. În acest sens se citează Decizia Curții Constituționale nr. 28 din 15 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 3 iulie 2000. Prin acea decizie Curtea Constituțională a statuat, de asemenea, că dreptul procurorului de a dispune arestarea preventivă nu contravine prevederilor art. 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În legătură cu neconstituționalitatea prevederilor art. 143 din Codul de procedură penală, despre care autorul excepției susține
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134472_a_135801]
-
148 alin. 1 lit. h) din Codul de procedură penală, în punctul de vedere al Guvernului se face referire la jurisprudența Curții Constituționale care, prin deciziile nr. 26 din 15 februarie 2000 și nr. 73 din 20 aprilie 2000, a statuat că art. 148 alin. 1 lit. h) din Codul de procedură penală nu este în contradicție cu prevederile art. 23 din Constituție, nici cu cele ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și, în consecință, nici cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134472_a_135801]
-
a mai pronunțat prin numeroase decizii, respingând, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a acestora. De exemplu, prin Decizia nr. 436 din 15 aprilie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 9 iunie 2010, Curtea a statuat că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 s-a realizat o reconfigurare a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, ca autoritate administrativă autonomă, lipsită de atribuții jurisdicționale, ale cărei acte privind accesul la dosar și deconspirarea Securității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237047_a_238376]
-
omului și a libertăților fundamentale. Prin Decizia nr. 45 din 20 ianuarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 10 martie 2011, Curtea a constatat că este neîntemeiată critica referitoare la nesocotirea dispozițiilor constituționale care statuează cu privire la rolul Avocatului Poporului de apărător al drepturilor și libertăților persoanelor fizice. Posibilitatea pe care o are Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității de a promova acțiuni în constatarea calității de lucrător sau de colaborator al Securității nu reprezintă o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237047_a_238376]
-
excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010 și prin Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010 , ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a statuat că dreptul la salariu este corolarul unui drept constituțional, și anume dreptul la muncă, iar diminuarea să se constituie într-o veritabilă restrângere a exercițiului dreptului la muncă. Realizând o examinare a compatibilității dispozițiilor legale criticate cu fiecare dintre condițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247319_a_248648]
-
Curtea a constatat că măsura de diminuare a cuantumului salariului/indemnizației/soldei cu 25% constituie o restrângere a exercițiului dreptului constituțional la muncă ce afectează dreptul la salariu, cu respectarea însă a prevederilor art. 53 din Constituție. Astfel, Curtea a statuat că diminuarea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizației/soldei este prevăzută prin Legea nr. 118/2010 și se impune pentru reducerea cheltuielilor bugetare. De asemenea, soluția legislativă cuprinsă în art. 1 din lege a fost determinată de apărarea "securității naționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247319_a_248648]
-
care ar putea afecta însăși ființa statului prin amploarea și gravitatea fenomenului. În acest sens, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, Curtea a statuat că situația de criză financiară mondială ar putea afecta, în lipsa unor măsuri adecvate, stabilitatea economică a țării și, implicit, securitatea națională. Cu privire la proporționalitatea situației care a determinat restrângerea, Curtea a constatat că există o legătură de proporționalitate între mijloacele utilizate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247319_a_248648]
-
2010, tocmai pentru a nu se afecta substanța dreptului constituțional protejat. În continuare, Curtea constată că, prin Decizia nr. 939 din 7 iulie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 16 septembrie 2011, aceasta a statuat că salariile viitoare pe care angajatorul trebuie să le plătească angajatului nu intră în sfera de aplicare a dreptului de proprietate, angajatul neavând un atare drept pentru salariile ce vor fi plătite în viitor de către angajator ca urmare a muncii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247319_a_248648]
-
apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu implică un drept la dobândirea proprietății. Totodată, prin Decizia nr. 1.155 din 13 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 27 octombrie 2011, Curtea a statuat că, în contextul legislativ actual, prin art. 1 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, s-a stabilit că, începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247319_a_248648]
-
aspect principiului egalității în fața legii și a autorităților publice și nu instituie un tratament juridic discriminatoriu între consumatori și prestatorii de servicii, întrucât, prin ipoteză, aceștia nu se află într-o situație juridică identică. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat principiul conform căruia egalitatea în drepturi a cetățenilor nu înseamnă uniformitate, iar violarea acestui principiu există numai atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără o motivare obiectivă și rezonabilă sau dacă există o disproporție între scopul urmărit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238455_a_239784]
-
dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite. În plus, prin Decizia nr. 74 din 13 iulie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 22 iulie 1994, Curtea Constituțională a statuat că "drepturile fundamentale prevăzute de Constituție se aplică cetățenilor, iar în ceea ce privește persoanele juridice numai în măsura în care, printr-o anumită reglementare privind aceste persoane, sunt afectate indirect drepturile fundamentale ale cetățenilor". Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238455_a_239784]
-
aceasta urmărește un scop legitim de utilitate publică (Hotărârea din 6 decembrie 2001 pronunțată în Cauza Tsironis împotriva Greciei, paragrafele 38-39). Referitor la noțiunile de "utilitate publică", "interes public" și "control al folosinței bunurilor", Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în Hotărârea din 21 februarie 1986, pronunțată în Cauza James și alții împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei, paragrafele 38-45, că, atunci când privarea de proprietate este dispusă pe considerente de utilitate publică, verificarea respectării acestei condiții are ca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258178_a_259507]
-
fundamentale, statul are dreptul de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general. Astfel, în aceeași Cauză James și alții împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei, instanța de la Strasbourg a statuat că nu poate fi vorba despre o încălcare a dispozițiilor Convenției dacă privarea de proprietate a fost făcută într-un anumit context politic, economic sau social și dacă răspunde unei "utilități publice", sens în care este și Decizia nr. 725
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258178_a_259507]
-
pusă la îndoială de însăși structura de organizare din care face parte. Pe de altă parte, art. 88 alin. 3 din Legea nr. 58/1998 este neconstituțional, deoarece încalcă art. 72 alin. (3) din Constituție, având în vedere că se statuează în domeniul legilor organice printr-un ordin al ministrului justiției. Judecătoria Sectorului 2 București a apreciat că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucat potrivit Codului de procedură civilă, partea interesată are posibilitatea formulării contestației la executare, a cererii de suspendare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151252_a_152581]
-
2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 25 iulie 2003, sau prin Decizia nr. 582 din 14 aprilie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 426 din 23 iunie 2009, Curtea a statuat că specificul domeniului supus reglementării a impus adoptarea unor solu��ii diferite față de cele din dreptul comun, una dintre acestea constituind-o consacrarea cererii în anulare, care reprezintă evident o cale de atac împotriva ordonanței. Împrejurarea că legiuitorul a instituit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230629_a_231958]
-
acea profesie și vârsta eligibilă, nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestațiilor deja obținute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita. Totodată, Curtea a statuat că partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248342_a_249671]
-
proprietate ca urmare a revizuirii pensiilor, respectiv a abrogării dispozițiilor de lege privind pensiile speciale ale militarilor și polițiștilor. Așa fiind, pentru motivele anterior expuse, criticile de neconstituționalitate vor fi respinse ca neîntemeiate. 3. Referitor la pensiile magistraților, Curtea a statuat prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 433 din 28 iunie 2010, că principiul independenței justiției include securitatea financiară a magistraților, care presupune și asigurarea unei garanții sociale, cum este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248342_a_249671]
-
1) privind egalitatea în fața le gii din Legea fundamentală. Astfel, în jurisprudența sa, de exemplu prin Decizia nr. 126 din 4 iulie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 11 septembrie 2000, Curtea Constituțională a statuat că egalitatea nu este sinonimă cu uniformitatea și că unor situații diferite, justificate obiectiv și rațional, trebuie să le corespundă un tratament juridic diferit. Având în vedere statutul diferit al profesiilor beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248342_a_249671]
-
193 din 12 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 13 decembrie 2000. Prin aceste decizii Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 279 alin. 1 din Codul de procedură penală, statuând că aceste prevederi legale nu aduc atingere dispozițiilor art. 22 din Constituție. De asemenea, ele nu contravin nici dispozițiilor art. 16 din Constituție. Într-adevăr, faptul că inculpatul este chemat în judecată în această calitate în urma plângerii prealabile a persoanei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134763_a_136092]