9,759 matches
-
o “mărturie” a prieteniei care ne-a legat și ne leagă, de-o viață. Profesorul Universitar doctor și General de brigade(r) Constantin I. Bucur s-a născut. 19 martie 1923, în comuna Racova, sătul Gura-Văii, județul Bacău. Mărturie este stejarul din curtea Școlii generale din satul Gură - Văii, comuna Racova, care a fost plantat de tatăl profesorului la nașterea dansului, care a avut loc în clădirea vehe a școlii unde locuiau părinții generalului, ambii învățători. Constantin Bucur fost Profesor universitar
ODISEEA UNEI VIETI PROFESOR UNIVERSITAR DOCTOR, GENERAL DE BRIGADA (R), DOCTOR HONORIS CAUSA CONSTANTIN BUCUR de IOAN MIRON în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 by http://confluente.ro/Odiseea_unei_vieti_profesor_un_ioan_miron_1393424086.html [Corola-blog/BlogPost/347647_a_348976]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > DOINĂ... Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Și te apucă jalea când vezi ce e pe aici Au mai rămas acasă vreo două, trei furnici, Stejarii noștrii falnici în lume au plecat Din munții cei bătrâni durerea a mușcat... Cărările de dor își plâng ades amarul, Cu jertfă ați marcat “Stapâni” acum hotarul, Cureaua noastră-i strânsă și ne rugăm mereu Să ne păzească Cerul și
DOINĂ... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1453233032.html [Corola-blog/BlogPost/372318_a_373647]
-
-n primăvară. Toamna să-și rescrie povestea exemplară. TOAMNA PE DEAL Toamna pe deal întinde generoasă, brațe pline cu belșug de poamă deasă. În coș așez cu grijă, mere și gutui. Cu aroma lor „să rup gura târgului"! Din dealuri, stejarii cu frunze ruginii privesc de sub poale, culegători de vii. Nucii falnici, bătuți de vânt vijelios, plâng de grija roadelor căzute pe jos. Ciocârlia-și ascunde cântec de jale că, pe frig și ceață, tristețea-i prea mare. Vântul duce în
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416362491.html [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
credință, somnul - același somn cu cel al ucenicilor pe când se aflau în Grădina Ghetsimani - denotă lipsa totală de interes față de înaltă chemare primită. “Plângeam și mergeam iar disperarea/ Creștea în mine și mi-a venit să adorm/ La rădăcina unui stejar,/ Când am auzit deodată un glas:/ “De ce dormi, nu ai voie să dormi,/ Aici nimeni nu doarme,/ Până în vârful muntelui nu ai voie să dormi!” “Starea această/ E asemănătoare învierii!” Ca să te vezi “în vârful munteului”, nu trebuie să fii
“VREAU O ALTĂ LUME” DE VICTORIŢA DUŢU – POEZIE CREŞTINĂ DESPRE VEŞNICIE, DRAGOSTE ŞI SMERENIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_vreau_o_alta_lume_de_victorita_dutu_poezie_crestina_despre_vesnicie_dragoste_si_smerenie_.html [Corola-blog/BlogPost/355972_a_357301]
-
superb tapițată în nuanțe de roșu și bej. Părea nelocuită. În baldachinul mare nu mai dormise nimeni,de multă vreme. Gleznele ei se cufundau în covorul gros. Așeza sfeșnicul pe măsuța de lângă ușă. A zărit lângă pat un scrin din stejar.L-a deschis ... înăuntru era o rochie albă din voal. - Domnișoara guvernantă nu are doar o limba ascuțită, este și curioasă din fire. Lord M.Joseph stătea cu umărul sprijinit de tocul ușii. Ținea într-o mână paharul cu vin
MY LORD ( 5 ) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1475494282.html [Corola-blog/BlogPost/341199_a_342528]
-
din care bei Depline puteri să prinzi la centenar. Tineri brazi sobri, drepți arhierei, Manierați, cu aer protocolar, Cântă în cor un fascinant tropar, Nu poți să nu-mparți bucuria cu ei. Zvelte căprioare și căpriori în rut, Fagi și stejari, mesteceni, arțari și ulmi Se văd din depărtare, chiar de la Prut. Ziduri de cremene, păduroase culmi, Cetate durată din dor și durut, Tu ne-ai vindecat de cazne și urât. Satul natal Pios se-ndreaptă pasu-mi spre satul meu Răsfirat
SONETELE LIMBII ROMÂNE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Sonete_limbii_romane.html [Corola-blog/BlogPost/367103_a_368432]
-
cărarea destinelor noastre ne scutură furios ultimele rămășițe de verde pictat cu rugină la tâmple din oase și le duce-n vârtejuri nebune spre cer nisipul argintiu din clepsidra vremii ne curge fatidic prin păr peste ploape săpând în scoarța stejarilor adânc talazuri de toamne cafenii îngroapă ultimele tresăriri roșii-chihlimbarii ale iubirii ninge cu aur vechi cu durere și somn visele noastre. Referință Bibliografică: Îngropați în palide toamne / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2102, Anul VI, 02 octombrie
ÎNGROPAȚI ÎN PALIDE TOAMNE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1475359560.html [Corola-blog/BlogPost/375204_a_376533]
-
luat forma unor superstiții și obiceiuri de Rusalii ce nu vor fi uitate prea curând de oameni, în special de către cei care locuiesc în mediul rural. Tradiții și obiceiuri - Oamenii isi impdobesc case și gospodăria cu ramuri de tei, plop, stejar; - Tot de Rusalii în unele regiuni se dansează Jocul Calusărilor. Dânsul calusărilor, în general, are scopul de a apăra oamenii, vitele și recoltele de influențele negative; - Se spune ca leacul cel mai folosit pentru cei atinși de Rusalii, este jocul
RUSALII 2014 Superstiţii şi obiceiuri de RUSALII by http://uzp.org.ro/rusalii-2014-superstitii-si-obiceiuri-de-rusalii/ [Corola-blog/BlogPost/93124_a_94416]
-
Mirose-a flori de câmp și-a moaște de iubire Presimt că până mâine va fi doar amintire, Tristețea din trecutul în care te-am iubit, Presimt că până mâine ce-a fost s-a isprăvit. 30 mai 2004 Volumul " Visul stejarului " https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 http://mariusrobu.wordpress.com/ Referință Bibliografică: MIROS DE FLORI DE CÂMP / Marius Robu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1130, Anul IV, 03 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marius Robu : Toate
MIROS DE FLORI DE CÂMP de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Miros_de_flori_de_camp_marius_robu_1391455531.html [Corola-blog/BlogPost/341170_a_342499]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > MARIA IEVA - PRINTRE CRĂPĂTURILE TIMPULUI Autor: Maria Ieva Publicat în: Ediția nr. 1498 din 06 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Dincolo de freamătul cuvântului, în inima pădurii de stejar, printre crăpăturile timpului, am încercat să-mi găsesc rădăcinile... Era o dimineață obișnuită de martie și soarele stătea gata să se înalțe pe cer. Vedeam cum aburi de tăcere se ridicau peste vârful colinelor, curgând nesfârșit. Nu aveau aripi și
PRINTRE CRĂPĂTURILE TIMPULUI de MARIA IEVA în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/maria_ieva_1423235648.html [Corola-blog/BlogPost/353105_a_354434]
-
vârful colinelor, curgând nesfârșit. Nu aveau aripi și totuși zburau. Venisem aici să înțeleg puterea adâncului și dintr-o dată m-am simțit cuprinsă de bucuria zborului; era ca și cum aș fi învățat levitația. M-am lăsat în genunchi, lângă tulpina unui stejar bătrân, de teamă să nu urmez calea aburilor. Mușchiul verde îi acoperea rădăcinile groase de la suprafață și o parte din tulpină. Mi-am așezat palmele peste scoarța lui noduroasă și cu mâinile tremurânde l-am mângâiat. Îl simțeam cum mă
PRINTRE CRĂPĂTURILE TIMPULUI de MARIA IEVA în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/maria_ieva_1423235648.html [Corola-blog/BlogPost/353105_a_354434]
-
pot îmbrățișa cerul; visez o dimineață în care primăvara înmugurește în fiecare colț al sufletului meu; o zi în care fiecare om va putea să simtă bucuria, bucuria înaltului și bucuria adâncului... și îngerii la început au fost oameni și stejarul mai întâi a fost ghindă... Nu vreau să conjug verbul „a iubi", este suficient să-i cunosc forma la prezent: iubesc și lumea capătă o altă dimensiune; ploile sunt o binecuvântare și arșița o necesitate... Aburii țâșnesc din inima cuvintelor
PRINTRE CRĂPĂTURILE TIMPULUI de MARIA IEVA în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/maria_ieva_1423235648.html [Corola-blog/BlogPost/353105_a_354434]
-
și înaltul mă cheamă. Tăcerea vine de pretutindeni și gândurile de nicăieri, lacătele nu mai au chei și ușile nu mai au lacăte, dar printre crăpăturile timpului, din înaltul cerului, mi-am văzut rădăcinile... o lumină argintie cobora prin seva stejarului până în ghinda din care am încolțit, un fulger care despica marea în două și o tăcere pentru care regii au devenit cerșetori. Am lăsat furnicile să se retragă în adânciturile din scoarța stejarului, mi-am așezat încă o dată palma pe
PRINTRE CRĂPĂTURILE TIMPULUI de MARIA IEVA în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/maria_ieva_1423235648.html [Corola-blog/BlogPost/353105_a_354434]
-
rădăcinile... o lumină argintie cobora prin seva stejarului până în ghinda din care am încolțit, un fulger care despica marea în două și o tăcere pentru care regii au devenit cerșetori. Am lăsat furnicile să se retragă în adânciturile din scoarța stejarului, mi-am așezat încă o dată palma pe mușchiul verde, ca semn de bun rămas și am mai rătăcit câteva vieți printre copacii înmuguriți. Dincolo de nașterea oricărui gând, un lujer de stejar creștea pentru a-mi fi cruce. -------------------------------- Maria IEVA Timișoara
PRINTRE CRĂPĂTURILE TIMPULUI de MARIA IEVA în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/maria_ieva_1423235648.html [Corola-blog/BlogPost/353105_a_354434]
-
lăsat furnicile să se retragă în adânciturile din scoarța stejarului, mi-am așezat încă o dată palma pe mușchiul verde, ca semn de bun rămas și am mai rătăcit câteva vieți printre copacii înmuguriți. Dincolo de nașterea oricărui gând, un lujer de stejar creștea pentru a-mi fi cruce. -------------------------------- Maria IEVA Timișoara 1 februarie 2015 Referință Bibliografică: Maria IEVA - PRINTRE CRĂPĂTURILE TIMPULUI / Maria Ieva : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1498, Anul V, 06 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Maria Ieva
PRINTRE CRĂPĂTURILE TIMPULUI de MARIA IEVA în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/maria_ieva_1423235648.html [Corola-blog/BlogPost/353105_a_354434]
-
prozatorul, care ne încântă nu o dată cu suvenirurile și memorialul său de călătorie, își regăsește ritmul și în corespondența particulară. Incendiul bisericii din Mircești este relatat ca o imagine cinematografică:”În satul Mircești exista o biserică veche, durată din lemn de stejar și ornată cu arabescuri foarte frumoase, pe care le săpase un sculptor necunoscut de-a lungul grinzilor. Acel templu modest, cap d`operă pierdut în câmp și înconjurat de mormânturi, era deservit de un preot care printre alte daruri avea
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1395127787.html [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
frunze, gândul mă doare de trei singurătăți cu rădăcina în pustiul de pământ care sunt. GÂNDURI PICURATE Cântecul dimineții picură pe geana râului ce curge, fărâmă cu fărâmă. * Dumnezeu are degetul la gură și stă în genunchi pe scândura de stejar din biserica desenată în sufletul pârâului ce picură din pleoapa Anei. * Am să te ronțăi seara la ceai, când pădurea coboară înspre sat ca un copil săturat de joacă, zăvoiul răsună în mierle și bruma cară cerul în sâni. George
POEZII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 by http://confluente.ro/Poezii_george_baciu_1339653926.html [Corola-blog/BlogPost/340704_a_342033]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > GÂNDURILE MĂ INUNDĂ Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 2101 din 01 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Gândurile mă inundă Motto: „Din stejar, stejar răsare” Răsfrânte-n poale de petale Gândurile mă inundă Ca lumina dintr-o zare Ce-n inimă se cufundă Într-un clopoțel de crin, Unde picură venin. Ele-mi trec prin os de craniu, Ecran alb - oglindă mată ! Vad
GÂNDURILE MĂ INUNDĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1475313723.html [Corola-blog/BlogPost/380882_a_382211]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > GÂNDURILE MĂ INUNDĂ Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 2101 din 01 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Gândurile mă inundă Motto: „Din stejar, stejar răsare” Răsfrânte-n poale de petale Gândurile mă inundă Ca lumina dintr-o zare Ce-n inimă se cufundă Într-un clopoțel de crin, Unde picură venin. Ele-mi trec prin os de craniu, Ecran alb - oglindă mată ! Vad îndoliat
GÂNDURILE MĂ INUNDĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1475313723.html [Corola-blog/BlogPost/380882_a_382211]
-
La fiece pas se-arată, Pentru cei de dinainte; Umbre, din părinte în părinte. Văd pe tata, om puternic, Coborând din neam domnesc Luminând prin întuneric Drumul timpului firesc Pentru cei ce-l bat de ani, Noi, dușmanilor dușmani ! El, stejar în Piscul Mare Ca un scut la ploi și vânt; Mama urcă pe cărare, Că îi stăruie în gând Să-i stea permanent alături; Și pe ger, și pe călduri. Ea - un tei înmiresmat ! Doi arbori recunoscuți Pe moșia unui
GÂNDURILE MĂ INUNDĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1475313723.html [Corola-blog/BlogPost/380882_a_382211]
-
Amândoi am pus la cale strategia acelei vânători. Împreună am cărat resturile căpriorului, apoi m-ai ajutat să amenajez locul unde aveam să stăm, în așteptarea lupilor. Ai tăiat ramuri din care am făcut un adăpost, între crengile groase ale stejarului ales pentru pândă. De fapt, ți-am făcut un fel de pat, pe care să stai comod. Mai ții minte, Ioane? Era o noapte geroasă și cu lună plină, nimic nu se clintea în jur. - Țin minte, unchiule. Doar inimile
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1482384544.html [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
frânt, Parcă plutind ca pana, Ca umbra unei frunze-n vânt, Cu părul, barba, geana Mai albe decât neaua-n pisc De munte iarna, vara, Cu străluciri de obelisc. Purtând pe chip povara Înțelepciunii prin ani mulți, Mai mulți decât stejarul, I se înfățișă desculț În giulgiul alb ca varul. Și dinainte rupt din trunchi, Pe sfânt în piept primindu-l, Sfios feciorul în genunchi De jos în sus privindu-l, I-a mulțumit, i-a sărutat Gingașa-i mână dreaptă
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Navalnciul_poem_dupa_lg_romeo_tarhon_1361971923.html [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
orașul, târgul în care s-au născut și au trăit ei. Dar în orașul Pașcani, pe strada cutare, mai este casa aceea mare, cu verandă? Era casa în care trăise domnul care întrebase. Dar pe strada... din Fălticeni, mai este stejarul acela?, întreba un altul care copilărise pe strada aceea. Le era dor de nu mai puteau de orașul, de locul în care se născuseră, de stradă pe care copilăriseră ei. Și în timp ce întrebau și ascultau ce li se povestea le
CRONICĂ LITERARĂ: „DEZILUZII” ŞI „VIAŢA CA O ILUZIE” – DOUĂ ROMANE DE BERTHOLD ABERMAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457439007.html [Corola-blog/BlogPost/368469_a_369798]
-
Acasa > Strofe > Atasament > GHINDĂ Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1763 din 29 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului GHINDĂ Când ruginiul frunzelor se-aprinde Și focurile toamnei se fac mari, Se urcă voia bună în stejari, Cu veverițe, să adune ghinde. Copacii toamnei sunt puternici, tari, Nici vântul și nici ploaia nu-i surprinde Și nici tristețea rece nu-i cuprinde, Chiar când ajung, în codru, seculari. Noi nu suntem la fel în fața sorții, Ne clătinăm
GHINDĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1446130873.html [Corola-blog/BlogPost/378654_a_379983]
-
ofer trei lucrări de sculptură, dintre care două sculpturi monumentale de peste trei metri, respectiv “Genza” din cupru (50 de kg), “Coloana Femeia-îngerul melancoliei” (dintr-o singură bucată de lemn de cireș de trei metri) și “Vânătorul stelelor” din lemn de stejar de 3,60 metri. Aceste două sculpturi monumentale s-ar putea vinde la licitație la un preț de strigare începând cu 50.000 de euro bucata. Bineînțeles, după ce le vom face publicitatea necesară pentru a intra în vizorul publicului sofisticat
SCRISOAREA NR.76. CE AR TREBUI SĂ NE ÎNGRIJOREZE PE TOŢI PĂMÂNTENII? de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1361129228.html [Corola-blog/BlogPost/351915_a_353244]