237 matches
-
există date precise cu privire la prevalența stenozei de arteră renală [17]. Totuși, se pare că predomină la sexul masculin [20]. În 90% dintre cazuri, cauza este prezența aterosclerozei. Există studii care au demonstrat că la femeile tinere cu hipertensiune arterială și stenoză de arteră renală cauza acesteia din urmă este reprezentată frecvent de displazia fibromusculară [17] (figurile 8.1, 8.2, 8.3). Bibliografie Tratamentul nonfarmacologic al bolilor cardiovasculare la femei Florin MITU, Magda MITU Abordarea terapeutică a bolilor cardiovasculare la sexul
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
activă, evolutivă. Aceasta se efectuează prin anamneză (pusee febrile în antecedente) și în mod special probe de laborator (VSH, leucocitoză, fibrinogen crescut, proteina C reactivă prezentă); 5. diagnosticul complicațiilor: tromboze (intracardiace, periferice) și embolii, tulburări de ritm, insuficiența cardiacă etc. STENOZA MITRALĂ Este cea mai frecventă dintre valvulopatii și este mai frecventă la femei. Stenoza mitrală reprezintă afectarea valvei mitrale ce produce un obstacol la trecerea fluxului sanguin din atriul stâng în ventriculul stâng în timpul diastolei. TABLOU CLINIC Simptome funcționale [10
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
insuficiență mitrală; - Ecocardiografie: mod M - prolabarea posterioară „în hamac” a valvei mitrale posterioare, telesistolic > 3 mm, holosistolic > 5 mm; 2D - una/ ambele valvule depășesc planul inelului de inserție spre AS, punct de cooptare a valvelor: deplasat spre AS. STENOZA AORTICĂ Stenoza aortică (S.A.) reprezintă un obstacol pe calea de ejecție a ventriculului stâng, obstacol ce poate fi valvular, subvalvular sau supravalvular. SA poate fi congenitală sau dobândită. Stenoza aortică valvulară este cea mai frecventă formă de stenoză aortică, putând fi produsă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
capacitatea miocardului - crize hipertensive, ruptura cuspei aortice, embolia pulmonară masivă. Insuficiența cardiacă, în condițiile unei funcții miocardice normale, poate apărea și în situații cronice în care se produce o reducere a umplerii ventriculare datorată unei anomalii mecanice cum ar fi stenoza tricuspidiană și/sau mitrală, pericardita constrictivă fără interesarea miocardului, fibroza endocardică și unele forme de cardiomiopatie hipertrofică. În special în cazul celor cu valvulopatii sau cu boli cardiace congenitale, există o asociere între alterarea funcției miocardului și anomalii mecanice. Insuficiența
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sindrom și nu o boală. Acest sindrom este expresia unui stadiu complicat de evoluție a unei boli cardiace propriu-zise. Diagnosticul unui caz dat nu se poate limita la formularea acestui sindrom, ci trebuie precizată și boala cardiacă de bază (exemplu, stenoză mitrală insuficiență cardiacă) [10]. Mecanism de producere: - Orice boală cardiacă evoluează în două faze: 1. o fază compensată: în care inima reacționează la boală prin apariția unor mecanisme compensatorii care permit, pentru o vreme, satisfacerea de către inimă a necesităților curente
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
lungă perioadă de timp pentru diagnosticul anevrismelor aortei abdominale, rămânând și în prezent, în unele centre medicale, alternativa imagistică cea mai sigură pentru: anevrisme abdominale care necesită intervenție chirurgicală, în caz de suspiciune de extensie suprarenală și infrarenală a anevrismului, stenoză ocluzivă aortoiliofemurală asociată (în condițiile inexistenței instalațiilor CT, CT spiral și RMN). Menționăm că toți bolnavii cu anevrism de aortă abdominală, care au indicație de corecție trebuie explorați obligatoriu și coronarian prin coronarografie datorită asocierii frecvente a bolii coronariene cu
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
infecția cu papilloma virusă, factorii de risc asociați cu adenocarcinomul esofagian sunt mai puțin bine definiți. 13 Cancerul pavimentos (scuamos) Fumatul Consumul de alcool (tare) Etnicitate (americani negri) Sex (la bărbați) Iritante mucoase expunere prelungită la băuturi foarte fierbinți (aromatice) stenoza radică achalazia leziuni caustice Expunere la carcinogene nitriți alimentari toxine fungice și vegetale Factori nutriționali și diabetici deficit zinc deficit vitamina A deficit riboflavinic Alți factori Tylosis (hipercheratoza palmară și plantară cu papiloame esofagiene) Sindrom Plummer - Vinson (inele esofagiene, glosite
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
ce necesită tratament 5. Undă Q pe EKG Intervenție chirurgicală Figura 14: Algoritm de investigare preoperatorie 116 CRITERIU PUNCTAJ I. istoric Vârsta >70 ani infarct miocardic în ultimele 6 luni 5 10 II. examen fizic galop ventricular sau turgescenta jugulara stenoza aortică valvulară strânsa 11 3 III. E.K.G. modificări ritm de bază altele decât Es atriale Es ventriculare > 5/minut 7 7 IV. elemente generale PaO2<60mmHg, PaCO2>50mmHg, K<3mEq/l sau HCO3<20mEq/l, uree>50mg% sau creatinina >3
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
vârstnici, 16% dintre pacienți prezentând calcificări la nivelul inelului secundare alterărilor degenerative (15). Calcificările mitrale sunt accelerate de prezența DZ, dislipidemiei, insuficienței renale și afectează în grade variabile inelul valvular, miocardul adiacent sau mușchii papilari, alterări manifeste prin regurgitare mitrală, stenoză mitrală sau combinarea acestora. Calci - ficările inelare masive stimulează evoluția tumorilor cardiace, iar ulcerația maselor calcificate ale țesutului cuspal determină tromboză și endocardită. Severitatea stenozei mitrale În mod normal, orificiul mitral are o deschidere de 4-6 cm2. Reducerea suprafeței orificiului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
preferă protezare cu valvă biologică. Datorită efectuării suturilor în apropierea sistemului de conducere, pacienții pot face stop cardiac după chirurgia valvei tricuspide, ceea ce impune inserarea eventuală a unui pacemaker în VD (20% dintre cazuri). CHIRURGIA VALVULARĂ 405 25.3.3. Stenoza și insuficiența pulmonară 25.3.3.1. Date generale și particularități fiziopatologice Stenoza pulmonară (SP) este o valvulopatie definită prin îngustarea orificiului sigmoidian pulmonar și crearea unui obstacol în evacuarea VD. SP este rară la pacienții vârstnici, fiind de obicei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
prin contiguitate a sigmoidului sau ileonului, prin metastazele și recidivele cancerelor genitale și după radioterapie pelvină. Evoluția este lent progresivă, mai mult sub formă de sindrom subocluziv. Diagnosticul poate fi pus prin CT și clismă baritată. Rectoscopia pune în evidență stenoza postradică. Tratamentul este chirurgical. Criteriile operatorii trebuie să fie similare cu cele ale bolnavilor cu boli benigne; prezumția de evolutivitate a cancerului nu contraindică intervenția decât în cazul că speranța de viață este redusă sub 2-3 luni. Surpriza operatorie poate
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
urinare, anus iliac produc modificări în imaginea corporeală la care se adaugă alterări specifice ale funcției sexuale și reproductive. 7. Probleme specifice: Chimioterapia produce alopecie, insuficiență ovariană sau menopauză precoce, cu atrofia mucoasei genitale. Radioterapia pelvină duce la menopauză precoce, stenoză vaginală, dispareunie. Ooforopexia pe linia mediană reduce riscul de infertilitate la femeile tinere iradiate pentru boala Hodgkin. Hormonoterapia cu tamoxifen poate avea efecte estrogenice cu sângerări uterine și complicații tromboembolice. TRATAMENTUL EFECTELOR ADVERSE CARE MODIFIC) CALITATEA VIEȚII Durerea - Pentru durerea
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
și examene radioimagistice - frecvent necaracteristice. CANCERUL VAGINAL ANAMNEZĂ Simptome actuale: - leucoree, - sângerări; - vulvovaginite recidivante. Anamneză cauzală: - pesar pentru prolaps genital; - inflamații cronice; - precancer cervical; - VIN (vaginal intraepitelial neoplasia). Anamneză familială: - administrare de dietilstilbestrol la mamă: - benzi transversale vaginale; - adenoză vaginală; - stenoză tubară; - zonă de transformare atipică; - adenocarcinom cu celule clare. STARE PREZENTĂ Predilecție: vârsta peste 60 ani. Forme clinice la prezentare: - nodulare, - ulcerative; - exofitice - verucos. Extensie și metastazare - contiguitate; - limfatică: 1/3 superioară, similar cu neoplasmul de col; 1/3 inferioară
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
acestor asocieri la persoanele în vârstă este reprezentat de hemoragii. Numeroase studii clinice au evidențiat faptul că warfarina este mult mai eficientă decât acidul acetilsalicilic administrat singur sau în asociere cu clopidogrel, la pacienții cu accidente vasculare, accidente ischemice tranzitorii, stenoză mitrală, proteze valulare, HTA sau DZ (14,26).
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91962_a_92457]
-
secundum [13]. DEFECTUL SEPTAL VENTRICULAR DEFINIȚIE Defectul septal ventricular (DSV) reprezintă o comunicare unică sau multiplă de dimensiuni variabile între ventriculul stâng și ventriculul drept la nivelul septului interventricular [1]. Frecvent este asociată cu alte anomalii, în special cu DSA, stenoză pulmonară și coarctație de aortă. Este considerată cea mai frecventă malformație cardiacă congenitală, reprezentând 20-25% din totalul MCC. CLASIFICARE ANATOMICĂ Defectul poate fi localizat oriunde la nivelul septului interventricular [2] (fig. 10.1). DSV perimembranos (paramembranos, subaortic, membranos, infracristal) - localizat
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
rezistentă la tratamentul medicamentos. Agravarea semnelor clinice este determinată și de prezența stenozei subvalvulare aortice. Regiunea precordială este hiperactivă, zg. II accentuat la AP, ritm de galop, suflu de insuficiență mitrală, cianoză ușoară/medie. În cazurile în care se asociază stenoza pulmonară izolat sau ca o componentă a tetralogiei Fallot, copilul prezintă mai curând cianoză decât ICC. Electrocardiografia evidențiază ax QRS deviat antiorar, hemibloc anterior stâng, BRD, frecvent BAV grad I, interval P-R prelungit, hipertrofie biatrială și biventriculară. Radiografia toracică
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
Valvotomie pulmonară în CEC, mortalitate <1%. - Nou-născuți în stare critică, cu SP severă necesită administrare de prostaglandină PGE1 pentru deschiderea PDA și restabilirea fluxului pulmonar. Valvotomie cu balon, în caz de eșec, corecție în CEC (valvotomie / valvuloplastie pulmonară, rezecție/excizie stenoză infundibulară). Uneori este necesar shunt sistemico-pulmonar în urgență. Mortalitate 10%. 2. STENOZA AORTICĂ (SAo) - Gradient sistolic VS-Ao între 50-80 mmHg sau mai mare - indicație de corecție chirurgicală la copii asimptomatici. - Copii simptomatici cu supraîncărcare VS, corecția chirurgicală indicată chiar la
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
indiferent de vârsta pacienților, în absența semnelor clinice (2). Ocluzia totală a arterei carotide determină accidentele vasculare cerebrale (AVC) majore, dar poate fi asimptomatică la pacienții cu un flux colateral intracranian adecvat, carotida controlaterală asigurând perfuzia prin artera comunicantă anterioară. Stenoza sau ocluzia carotidei controlaterale, la fel ca și ateroscleroza sifonului carotidian pot determina AIT sau AVC. Diagnosticul diferențial dintre infarctele produse în zonele de tranzi ie și infarctele centrale se face prin rezonanță magnetică (RM). Prognosticul pacienților cu afectare carotidiană
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
se asociază cu anevrisme intracraniene, stenoze și disecție de aortă (3). Evaluarea imagistică a arterelor carotide este obligatorie în planning-ul terapeutic și evolutiv (tabelul 38.2 și figura 38.1). Metodele imagistice identifică localizarea bifurcației în raport cu gonionul, extensia plăcii, stenoza sau tortuozitățile arteriale distale, statusul carotidei controlaterale, și reali zează diagnosticul diferențial al aterosclerozei cu alte determinări etiopatogenice, conform parametrilor măsurabili ecografic (6) (tabelul 38.3). Ecografia este în general folosită ca primă investigație pentru diagnosticul pozitiv și de severitate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
AVC (10). Cu toate acestea, considerăm că orientarea spre tratament medical sau chirurgical rămâne la discreția medicului curant, în funcție de particularitățile cazului și expertiza personală. EAC este considerată intervenție terapeutică electivă în majoritatea cazurilor atent selecționate, cu caracteristici anatomice favorabile sau stenoză severă, dar la care nu există condiții patologice asociate grevate de risc operator major (11). Beneficiul EAC sau stentării carotidiene versus tratament medical unimodal este incert la pacienții asimptomatici cu stenoză carotidiană, în special la persoanele de sex feminin. Timing
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
EAC se practică în cazul stenozelor peste 60% sau se administrează tratament medical. Rolul endarterectomiei în tratamentul pacienților asimptomatici cu stenoză carotidiană trebuie individualizat în raport cu recomandările American Heart Association (AHA) (12) Factorii de risc chirurgical includ dimensiunea plăcii, sexul pacientului, stenoza sau ocluzia carotidei controlaterale (12). Riscul combinat de AVC perioperator sau deces este de 1,5-3%. Riscul de AVC ipsilateral la 5 ani este de 5,1% la pacienții cu EAC versus 11% la cei fără EAC (12). Atitudinea terapeutică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
ischemiile cerebrale. La pacienții aflați sub anestezie generală, aceasta se poate efectua prin monitorizarea con tinuă a electroencefalogramei (EEG). La pacienții cu anestezie locală, monitorizarea neuro logică este directă și rezultă din identificarea modificărilor statusului neurologic în timp real, intraoperator. Stenoză recurentă Riscul neurologic este corelat cu anatomia vasculară. Pacienții vârstnici se caracterizează printr o anatomie nefavorabilă abordului chirurgical ce trebuie evaluată individual, caracte rizată prin ramuri supraaortice tortuoase, calcificate sau morfologie anormală a arcului aortic de tip elongare, distorsiune și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
deficite neurologice de peste 6 ore se practică EAC după stabilizarea pacientului, în decurs de două săptămâni după evenimentul neurologic. Utilizarea tehnicii de angioplastie patch se asociază cu reducerea riscului de AVC sau deces perioperator, scăderea ratei de ocluzie arterială sau stenoză recurentă. Caracteristicile plăcii care se asociază cu un risc crescut de AVC includ hipoecogenitate la ecografie, heterogenitate morfologică, neregularități și ulcera ii la suprafața plăcii. Tendința actuală este de a practica intervenții chirurgicale majore la septuagenari și octogenari cu rezultate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
că această intervenție nu le oferă garanția unei recuperări rapide și spectaculoase. Astfel, dacă un anumit grad de dizabilitate este acceptat procedura ar trebui realizată în primele 48 de ore de la debutul infarctului. STENOZA CAROTIDIANĂ MIHAELA BĂLINIȘTEANU GENERALITĂȚI. EPIDEMIOLOGIE. ETIOPATOGENIE Stenoza carotidiană este o boală foarte răspândită, cauzată în principal de ateroscleroză (ATS). Alte cauze mult mai rare includ disecția carotidiană, displazia fibromusculară, vasospasmul, iradierea, arterita. În studiul Framingham, prevalența unei stenoze carotidiene semnificative (> 50% ecografic) a fost de 7% la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
în timp ce leziunile de tip C se tratează chirurgical, iar leziunile de tip D sunt caracterizate de faptul că nu există suficiente date prin care să justifice tratamentul intervențional. Clasificarea TASC a leziunilor aortoiliace Leziuni de tip A (fig. 21.17): - Stenoză unilaterală sau bilaterală de arteră iliacă comună - Stenoză scurtă ≤ 3 cm uni sau bilaterală la nivelul arterei iliace externe Leziuni de tip B (fig. 21.18): - Stenoză scurtă ≤ 3 cm a aortei infrarenale - Ocluzie unilaterală de arteră iliacă comună - Stenoză
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]