2,798 matches
-
în formă de colonii și emporii. Conștienți fiind de slăbiciunea lor militară, grecii căutau protecția din partea regilor barbari (în cazul nostru - daco-geți). Darius I, fiul lui Histaspus, regele perșilor, a încercat să atace triburile sciților dușmănoase imperiului său care populau stepele din bazinul de nord al Mării Negre. El a trecut Dunărea și s-a afundat în Pusta Getică. Condițiile climatice, lipsa de apă potabilă și atitudinea dușmănoasă a băștinașilor, l-au forțat pe regele persan să facă cale întoarsă după ce a
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
o alianță cu sarmații, a hotărît să atace inamicul pe propriul lui teritoriu pentru a rupe căile de aprovizionare a legiunilor romane aflate la nord de Dunăre. În acest scop el a trecut prin vadurile Dunării armatele daco-sarmate concentrate în stepa Bugeacului- în provincia Moesia. Numai rapiditatea reacției de care a dat dovadă împăratul Traian i-a salvat pe romani de la o catastrofă în fața cărora ar fi pălit cele suferite de către Varus la Teutoburg și de Fuscus la Tapae. Legiunile romane
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
asalt bogatul oraș Adrianopol (astăzi - Edirne). Populația rămasă în viață din acest oraș a fost strămutată cu forța de către cuceritori la gurile Dunării pentru a valorifica pămînturile din preajmă. Istoricii cred că ar fi fost vorba de Cîmpia Bărăganului și stepa Bugeacului. După 26 de ani (!), în anul 837, flota bizantină, învingînd rezistența garnizoanelor inamice, a reușit să-i elibereze din captivitatea bulgară pe cele cîteva zeci de mii coloniști fără voie și pe copiii lor născuți în captivitate. Această aventură
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
al Niprului. Această ramură, din punct de vedere geopolitic, a fost defavorizată prin faptul că nu a avut ieșire la mările calde. Calea spre Marea Baltică i-a fost îngrădită de popoarele baltice fino-ugrice, iar spre Marea Neagră - de semințiile nomade de stepă. Acest handicap a dictat politica externă a formațiunilor statale ale vechilor ruși: Rusia Kieveană și cnezatele care au luat naștere pe ruinele acesteia. Formarea Rusiei Kievene este legată de așa zisa „teorie normană”[xi]. Slavii răsăriteni erau divizați în mai
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
Danubiu, care varsă,/ pe trei guri apă, iar pe-a patra sânge. Din Poemele Cumplitului Canal, fac parte versurile: Anii noștri schingiuiți, anii crânceni de ocara/ Cimitir de osândiți, de la margine de țară/ Ne-au adus din închisori, robi ai stepei dodrogene/ Să împrăștiem pe flori roua strânsă pe sub gene/ Și-am tăiat peste câmpii drum cu trupurile noastre/ Valurile cenușii ale Dunării albastre./ Azi dormim pe câte un șir, fără cruci, fără sicrie/ Pace ție, cimitir, fără nici o liturghie/ Candelele
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 by http://confluente.ro/Impresii_de_peste_ocean_dan_petrescu_1362559416.html [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]
-
Articolele Autorului și nu mai știu de unde-au apărut cânta și ea și el cânta de undeva pe orizonturi parcă se scria un paragraf de sete și lumină iar stâncile uitaseră să vină pentru tribut se îmbrăcase-n voal de stepă vie pe note-ntregi ar fi dorit să fie o partitură scrisă-n zori când va pieri nectaru-n flori gustase parcă la o cină un gram din lacrima divină dar s-a topit și s-a trezit scânteie-n zbor
PIANUL de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 by http://confluente.ro/Pianul_gina_zaharia_1337959168.html [Corola-blog/BlogPost/361165_a_362494]
-
Publicat în: Ediția nr. 1960 din 13 mai 2016 Toate Articolele Autorului Gara cu poezii Într-o zi voi scrie poezia cu bucăți de lemn, cuie, sânge și foc Într-o zi voi scrie strofe cu lapte de mamă cum stepele sălbatice istoria Voi așterne pe obrazul calculatorului cearceaful alb și obraznic al metaforei cum acopereau vremurile țăranii televizoarele cu lămpi, fecioarele după nuntă Într-o zi voi scrijeli versuri pe spatele autobuzelor și banca din parc unde gânguresc porumbeii singurătatea
POEZII DE IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1463143236.html [Corola-blog/BlogPost/384921_a_386250]
-
soldați fără un singur ofițer, Acum înțelg de ce tăcea mamaia, de ce februarie era prea rece, Iarnă lui 1945 a fost uitare, Ei, ofițerii, au murit uciși de nepăsare, Hai să cumpărăm o nouă țară, România doarme la Zvolen și în stepa rusă, Hrănind alte neamuri cu sângele și spiritul ei. Da suntem goi, cei înțelepți se tot retrag, luminând Terra Noi coborâm prin trapa în noroi - Hei, nu pe acolo, vino aici este o autostrdă Trecem parapetul punții și... Of, ai
LA PIAŢĂ de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/camelia_tripon_1395197353.html [Corola-blog/BlogPost/347875_a_349204]
-
știau să cutreiere pădurile și munții din Apuseni, Carpații Orientali, munții Podoliei. Nu erau însă singurii care umblau în căutarea de locuri mai bune de trăit. Mai veneau multe alte neamuri cu totul străine, undeva din niște locuri suprapopulate din stepele de deasupra Mării Negre, sau chiar a Mării Caucazului, care se revărsau către Apus. Primii veniseră slavii, care cutreieraseră toate ținuturile din Carpații Orientali și Podolici, și Tarta, și, tot așa mergând în sens invers decât aromânii, ocupau toate satele găsite
PĂDUREA ŞI OMUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1453795194.html [Corola-blog/BlogPost/379903_a_381232]
-
un călător (Leandru, prieten bun, privește tace-n răspântia în care aparent m-am rătăcit dar știu că el e punct și-n mine crește) liniștea încet cu pasul felinei s-a așternut demult o clipă doar respir în ritmul stepei apoi câmpia-mi fură gândul eliberat de spini o pasăre de noapte-n tâmplă-mi crește e blândă, visul cu aripa mi-l învelește să zbor, alean, alint... 27 mai 2014 Referință Bibliografică: să zbor, alean, alint... / Anne Marie Bejliu
SĂ ZBOR, ALEAN, ALINT... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Anne_marie_bejliu_1401290726.html [Corola-blog/BlogPost/350583_a_351912]
-
a lunii urlând după hrană până acolo unde au început centaurii să se audă și să se bată între ei după un ochi de singurătate dorul de foneme vine apăsat pe silabe pe cuvinte de altar prin pădurea albastră peste stepe și fire de galben lângă o floare imensă care miroase a lavandă și-a buze de mușcată se-aude un dangăt de clopot înalt și stins undeva sunetul lui strălucește ca un fast dureros în care cumpăna din culori se
REZERVAŢIA CUVINTELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1408769154.html [Corola-blog/BlogPost/376481_a_377810]
-
tău se înghesuie în corola tuturor celulelor fără a striga nicicui întinde mâna dincolo de tine există nefirescul din care poți doar să te înfrupți nu ești tu acela nu te recunoști în struna a nimic care nu ești tu în stepa propriului tăiș deschide-ți ochii rostul e să ucizi starea de a fi e să mănânci bine dar muzica întreabă trubadurul cu delicată uimire starea de sunet a luminii care se zbenguie în sângele arid nu o simți nu freamăți
ODĂ SÂNGELUI de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Oda_sangelui_george_adrian_popescu_1360398818.html [Corola-blog/BlogPost/351864_a_353193]
-
358 din 24 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ciobit în colțul de oglindă În care nu mă recunosc Păduri de conifere și de mosc Cu iarba serii se perindă Și-atunci o dulce reverie Cu herghelii de doruri multe Inundă stepele oculte Ca un mister ce mă îmbie; Și pretutindenea un rost În văzul nostru se ascunde Chemarea muzelor pe unde Cu anii tineri am mai fost - Peregrinări din alte ere Ca un tabu inconfundabil În zborul unui dirijabil Cu care
COLŢUL DE OGLINDĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Coltul_de_oglinda.html [Corola-blog/BlogPost/351038_a_352367]
-
fu un cutremur, un uragan, un fulger devastator, ori un vulcan furibund. Era un fapt, la prima apreciere, nesemnificativ. Doi oameni călătoreau pe drumuri pietroase, prăfuite, și păreau istoviți de atâta drum, sleiți de puteri, de foame și de vântul stepelor. Cei doi începură să urce cărările anevoioase și întortocheate ce șerpuiau mereu, în zigzag, și mai aveau destul până să ajungă sus de tot, la cetatea cea albă de pe înălțimi. Cine erau cei doi? De ce au venit ei pe aceste
CETATEA DE LUMINĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1429000619.html [Corola-blog/BlogPost/367529_a_368858]
-
Profesorul și scriitorul Vasile Șoimaru și-a regăsit identitatea etnică și a pornit la redescoperirea rădăcinilor, a extinderii și a menirii neamului său românesc. El își regăsește confrații peste tot înăuntrul și în jurul României și ajunge pe urmele lor până în... stepa Calmucă. Aici la Cotul Donului și la buza Stalingradului, sute de mii de ostași români străjuesc și azi în lumea spiritelor la hotarul de răsărit al neamului. Contemplând osemintele acelor martiri, Șoimaru a purces la scrierea cuărții Cotul Donului. „Cotul
„COTUL DONULUI 1942” ŞI ALBUMUL „ROMÂNII DIN JURUL ROMÂNIEI” de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/nicholas_dima_1434240027.html [Corola-blog/BlogPost/360500_a_361829]
-
ai căror menire era să vegheze drumul celor trei care era considerat a fi un drum presărat cu multe primejdii. Solii goneau pe câmpii pustii, pe cărări neștiute... Spune-ne, tu, care înșiri cu atâta tâlc istorii străvechi din surele stepe, spune-ne de ce plecară feciorii Împăratului Tătarilor la un drum atât de greu și plin de primejdii? Și de ce n-au fost trimiși, ca soli, niște oameni de rând? Răspuns aș găsi la orice, de-aș fi în stare să
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Balada_tatara_viorel_darie_1388974638.html [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
munții cei înalți, treceau de ei cu elanul tinereții și al iubirii. Și cât de voioși zburau caii lor, adulmecând priveliști și câmpii necunoscute. Dar mai aprinse erau inimile lor arzând de flăcările dragostei. Învingeau ușor și seceta și pustiul stepelor. Seara se odihneau la adăpostul pădurii, ascultând povești în preajma focurilor înalte, aprinse în întunecatele corturi. Și nu aveau alți sfetnici decât Soarele și Luna și stelele de pe cer, în imensitatea necuprinsului. Străbăteau de zor câmpiile și munții, satele și râurile
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Balada_tatara_viorel_darie_1388974638.html [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
corturi. Și nu aveau alți sfetnici decât Soarele și Luna și stelele de pe cer, în imensitatea necuprinsului. Străbăteau de zor câmpiile și munții, satele și râurile cele mari și nu se opreau cum nu se oprește vântul deasupra ierburilor din stepă. Dar într-o dimineață, pe când urcară coastele domoale ale unui munte și priviră dincolo de coama lui, inima lor se bucură nespus căci zăriră, într-o vale întinsă și largă, o strălucitoare cetate. Ce mândră cetate! Oraș imperial, cu palate somptuoase
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Balada_tatara_viorel_darie_1388974638.html [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
pe culmea unui deal, poporul tătar înalță un gurgan de pământ peste mormântul viteazului lor erou. Iar pe creasta acelui gurgan au sădit vreo zece, ba douăsprezece pini. Iar peste gurgan și peste pini rotesc neliniștiți vulturii cei semeți ai stepei care, plutind în cercuri largi și încete, prevestesc sfârșituri de vară, ori focuri roșii ce mistuie satele de la orizont... * Dar fiul cel tânăr al Împăratului Tătarilor, înconjurat de prietenii săi devotați, se întoarse zburând spre casa tatălui său, acolo, în
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Balada_tatara_viorel_darie_1388974638.html [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
Poezie > Vremuri > ISTORIA E-N GROPILE COMUNE Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1969 din 22 mai 2016 Toate Articolele Autorului Istoria sfârșește și începe cu Gherla, cu Aiudul sau Canalul. Aici ne îngropară idealul barbarii nemiloși veniți din stepe. De-atunci tronează-n țară anormalul și pe la vârf s-au perindat otrepe, de-atunci poporul nu poate pricepe de ce sub el se surpă veșnic malul. Cât timp vor sta martirii în uitare, iar zbirii vor trăi din pensii bune
ISTORIA E-N GROPILE COMUNE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1463942331.html [Corola-blog/BlogPost/378987_a_380316]
-
fredonând cântecele marilor noștri artiști lansați de el, prin scena deschisă a Cenaclui său, Flacăra. Maneliștilor și comuniștilor îndoctrinați nu or să le placă niciodată, nici muzica, nici versurile acelor cântece și nici vocile care le cântau pe-atunci, precum: Stepa, Hrușcă, Șeicaru, Vintilă, Călugăreanu, Alifanis, Dobrică, Gheorghiu..., și dacă aș continua să-i enumăr și să le pomenesc cântecele, aș umple la foi cât pentru o carte cu multe sute de pagini. Cenaclul Flacăra al Poetului Adrian Păunescu a fost
POETUL ADRIAN PĂUNESCU de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Elogiu_unui_mare_roman_poetul_adrian_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1352234716.html [Corola-blog/BlogPost/351283_a_352612]
-
pe care îl servise de la gradul de sublocotenent până la cel de căpitan. Poveștile bădiei Huță ne făceau să uitam că suntem în clasă, la școală, și tremuram cu el prin tranșee, în gerurile de la Cotul Donului, răbdam de foame prin stepele de pe malurile Volgăi. Bădia Huță l-a urmat pe domnu’ Agape până în zăpezile din Munții Tatrei, de unde s-a întors pe jos în sat. Căci atunci când s-a terminat războiul, în primăvara anului 1945, soldații n-au mai ascultat de
BĂDIA HUŢĂ...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Badia_huta_autor_mihai_leonte.html [Corola-blog/BlogPost/371270_a_372599]
-
decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Cântecul inimii sub cer de dor prin care gându-mi cutreieră-n zbor. Din când în când mă opresc și ascult restul de viață ce vine-n tumult. O blândă liniște-ncet a cuprins al stepei mele vremelnic întins. Stau în lumină și-n purul ei clar un rug de flăcări năvalnice par. Și nu mă mir, mi se pare firesc că-s plin de viață și întineresc. Încă e vreme, mai pot să mai sper
STAU ÎN LUMINÃ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1450296879.html [Corola-blog/BlogPost/369878_a_371207]
-
că va găsi întocmai ceea ce căuta, pașii l-au purtat către lacul de la marginea unei păduri de mesteceni. De cum a dat cu ochii de apa liniștiră, verzui-albăstrie, în care se oglindeau trunchiurile albe și lungi ale ... VI. SECRETUL BUJORULUI DE STEPĂ DE LA ZAU DE CÂMPIE, de Mihaela Alexandra Rașcu , publicat în Ediția nr. 2321 din 09 mai 2017. S-a vorbit mult despre impactul negativ pe care îl are asupra mediului progresul în orice formă ar îmbrăca acesta : economică, socială sau
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU by http://confluente.ro/articole/mihaela_alexandra_ra%C5%9Fcu/canal [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
unele dintre rezervațiile naturale, declarate adevărate grădini botanice, cu care România se poate mândri nu numai în plan european ci și mondial. Una dintre aceste rezervații este cea de la Zau de Câmpie (jud.Mureș), un loc în care bujorul de stepă continuă să înflorească în ciuda faptului că în alte țări precum Franța, Olanda, Anglia, Rusia sau China, Paeonia Tenuifolia este pe cale de dispariție. Înainte de a dezvălui secretul prin care câmpul cu bujori de la Zau de Câmpie, unica rezervație de bujor de
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU by http://confluente.ro/articole/mihaela_alexandra_ra%C5%9Fcu/canal [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]