253 matches
-
de 10.929 hectare. Aceasta include rezervațiile naturale Gura Dobrogei, Peștera La Adam și Peștera Gura Dobrogei. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (pajiști naturale, stepe, terenuri arabile, culturi, pășuni, păduri de foioase, păduri în tranziție) încadrată în bioregiune geografică stepică a Podișului Casimcei; ce adăpostește o gamă variată de floră (halofilă, higrofilă, mezohigrofilă) și asigură condiții de găzduire, hrană și cuibărit pentru mai multe specii de păsări migratoare și de pasaj enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European
Cheile Dobrogei (sit SPA) () [Corola-website/Science/332403_a_333732]
-
nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 9.981 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică stepică) reprezintă o zonă naturală cu râuri, lacuri ("Tătaru, Plașcu" și "Chioibășeșeti") mlaștini, turbării, terenuri arabile și păduri de foioase; ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii (colonii) de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele
Balta Tătaru () [Corola-website/Science/330221_a_331550]
-
metri, dealurile sunt mărginite de numeroși versanți cu caracter de creste iar solurile sunt în general din clasa cernoziomurilor levigate dar la altitudini mai mari se găsesc mai ales soluri cenușii de pădure. Vegetația este formată în special din pajiști stepice de silvostepă în care predomină festuca, stipa și astemisia dar și din păduri de foioase (stejar, frasin și salcâm). Climatul are un caracter temperat-continental de nuanță mai excesivă, temperaturile mediii anuale fiind cuprinse între 9 și 10 C. Vânturile bat
Comuna Zorleni, Vaslui () [Corola-website/Science/301922_a_303251]
-
metri (1954). Fitogeografic, teritoriul Călărașiului și al împrejurimilor sale este situal la contactul a două subzone de vegetație naturală: stepă și baltă. În această situație, vegetația spontană este variată și bogată în exemplare. Subzona de stepă este reprezentată prin pajiști stepice primare și derivate, care ocupă arii destul de răstrânse, îndeosebi de-a lungul căilor ferate și a drumurilor rutiere, precum și pe izlazurile comunale. Dar și pe aceste suprafețe s-au rărit foarte mult speciile care erau altădată caracteristice Bărăganului. Pajiștile naturale
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
foarte mult speciile care erau altădată caracteristice Bărăganului. Pajiștile naturale se pot identifica prin prezența următoarelor specii: pirul (Agropyrum cristatum), jaleșul (Salvia nemorosa), iarba șarpelui (Echium vulgare), firuța (Poa trivialis). Sunt frecvente și gramineele din genul Brmus și Setaria. Caracterul stepic al acestor pajiști este evidențiat și de prezența speciilor de Andropogon ischaemuum și Eringium campestre, care invadează pășunile de pe izlazurile comunale. Vegetația forestieră este reprezentată de resturi ale fostelor păduri, care ocupaseră suprafețe importante în împrejmuirile Călărașiului, specii ca stejarul
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 4.186 hectare. Aria protejată aflată pe valea Topologului (încadrată în bioregiune geografică stepică) reprezintă o zonă stepică în vestul Dobrogei (râuri, pajiști naturale, stepe, păduri); ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl este important atât pentru populațiile cuibăritoare (în perioada
Stepa Saraiu - Horea () [Corola-website/Science/330693_a_332022]
-
ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 4.186 hectare. Aria protejată aflată pe valea Topologului (încadrată în bioregiune geografică stepică) reprezintă o zonă stepică în vestul Dobrogei (râuri, pajiști naturale, stepe, păduri); ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl este important atât pentru populațiile cuibăritoare (în perioada de migrație); cât și
Stepa Saraiu - Horea () [Corola-website/Science/330693_a_332022]
-
Vegetația forestieră este modest reprezentată prin stejar ("Quercus robur"), arțar tătărăsc ("Acer tataricum"), mai puțin brad și pin. Suprafețe relativ întinse ocupă pajiștile naturale din luncă și de pe versanți cu expunere estică și nordică. Acestea sunt pajiști stepizate cu păiuș stepic ("Festuca rupicola"), rogoz ("Carex humilis"), colilie ("Stipa lessingiana"). În cadrul vegetației naturale mai distingem ghiocelul ("Galantus nivalis"), vioreaua ("Scilia biofila"), lăcrămioara ("Convalaria majalis"), ciuperci, bureți galbeni, bureți iuți, ghebe etc. În cadrul vegetației ierboase mai amintim pelinul ("Artemisia"), macul ("Papaver orientalis"), ruscuța
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
indo-iraniană, a cărei indivizi creșteau căi, vaci, capre și domesticeau cămilele și locuiau în așezări din lemn de cedru și pin. Între secolele VII-III i.en., sciții indo-iranieni au prosperat în regiunea Altai, punând bazele culturii Pazyryk, influențând toate imperiile stepice târzii. În primul mileniu dinaintea erei noastre , bunuri de lux precum matasea erau transportate în Siberia pe celebrul “drum al mătăsii”. Fragmente ceramice, decorații, obiecte de artă, așezări complexe, unelte și arme au fost găsite, ce aparțineau culturilor Karakol și
Siberia () [Corola-website/Science/298309_a_299638]
-
în cazul pădurilor de stejar și gorun( măceș, alun, sânger, porumbar, ș.a.), la care se adaugă: migdalul pitic, cireșul pitic și verigariul. Pajiștile silvostepei sunt formate din asociații de păiuș, colilie, firuța cu bulb,bărboasa,pelinița, laptele câinelui, ș.a. Vegetația stepică este întâlnită în lungul văii Bahluiului, pe forme joase de relief, fiind formată din pajiști, în care se întâlnesc asociații de colilie, negara, păiuș, firuța cu bulb, bărboasa, pir gros, ș.a. Izolat, apar tufișuri de arbuști pitici( porumbar, măceș, păducel
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
ca urmare a ploilor ciclonale locale. Repartiția precipitațiilor indică o cantitate medie anuală de 500-700 mm pentru Podișul Moldovei; de altfel, partea estică este mai slabă în precipitații decât cea vestică. În funcție de alimentare și regimul precipitațiilor, se disting două tipuri: stepic și temperat. În regimul stepic intră Bârladul, Bahluiul, Jijia, și se caracterizează printr-un maxim de ape primăvara și o lipsă completă vara, fapt pentru care ele sunt râuri periodice. În privința debitului mediu al râurilor, cantitatea principală de apă este
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
locale. Repartiția precipitațiilor indică o cantitate medie anuală de 500-700 mm pentru Podișul Moldovei; de altfel, partea estică este mai slabă în precipitații decât cea vestică. În funcție de alimentare și regimul precipitațiilor, se disting două tipuri: stepic și temperat. În regimul stepic intră Bârladul, Bahluiul, Jijia, și se caracterizează printr-un maxim de ape primăvara și o lipsă completă vara, fapt pentru care ele sunt râuri periodice. În privința debitului mediu al râurilor, cantitatea principală de apă este dată în proporție de circa
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sarmatice și de gresiile oolitice din platourile structurale. O detașare similară se observă sub aspect pedo-fitoclimatic. La vest Și nord-vest de Hârlău , în cuprinsul Podișului Sucevei, predomină pădurea dezvoltată pe soluri silvestre cenușii. La sud Și est de Hârlău influențele stepice sunt foarte puternice, fapt ușor de dedus și din cantitatea medie multianuală de precipitații, care coboară, sub 500 mm. Este așadar, o zonă de tranziție, de tip silvostepic. Având în vedere aceste considerente , lucrarea „Bazinului hidrografic al râului Bahlui în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cetatea medievală Savonlina, insule. Lacul Saimaa are scurgere spre lacul Ladoga prin râul Vuoksi, iar din 1856 este legat de golful Finic prin canalul Sejmenskij. SĂRAT - lac situat într-un braț părăsit al Dunării, la sud de Brăila. Condițiile climatice stepice și lipsa unui bazin de recepție au determinat o mineralizare ridicată Ă70-80g/l). Nămolul și apa sărată prezintă calități terapeutice în tratarea unor maladii ginecologice, endocrine, ortopedice. SF. ANA - lac vulcanic din craterul masivului Ciumatul Mare ĂPuciosul) întins pe o
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
asupra populației, așezărilor și economiei din Câmpia colinară a Jijiei au publicat: V.Tufescu, care precizează importanța,,odăilor”și a curenților de migrație sezonieră din această parte a țării în lucrările : <<, , Odăile”sau o fază recentă de populare a ținuturilor stepice de la răsărit de Carpați>> (1937) și , ,Migrațiuni sezonale pentru lucru în Moldova de Nord” (1941); V.Tufescu și I.Ștefănescu:, ,Densitatea populației active în agricultura R.P.R.”(1958); I.Șandru și D.Chiriac:,,Dinamica populației în R.S.România,în perioada 1956-1966
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
apă dulce, cantonată în depozitele calcaroase și grezoase ale Buglovianului și Badenianului (L. Ionesi). II.5 Potențialul vegetal și faunistic Din punct de vedere fitogeografic, teritoriul comunei Șipote se află în zona de silvostepă, către limita mai uscată, cu nuanțe stepice a acesteia. Vegetația lemnoasă a fost îndepărtată în întregime de factorul antropic, resturi ale fostelor păduri fiind reprezentate astăzi prin mărăcinișuri formate din Prunus spinoasa și Rosa canina. Existența pâlcurilor de pădure cu zeci de ani în urmă este confirmată
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Stepele și semideșerturile din zona temperată, sunt marcate de caracterul excesiv al regimului termic și pluviometric, pe fondul creșterii progresive a aridității către interiorul masei continentale. Pe suprafețe întinse din centrul continentelor eurasiatic și nord-american se dezvoltă discontinuu o vegetație stepică. Pe baza acesteia trăiește o faună variată, din care se remarcă ierbivorele de talie mare. Fertilitatea naturală deosebită a solurilor (predominant cernoziomuri), a permis o valorificare agricolă intensă, începută prin pășunat și continuată prin culturi cerealiere de maximă importanță pentru
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
întinderea climatului specific, s-au dezvoltat unele dintre cele mai bogate și diversificate flore și faune de pe continent. România este țara cu cele mai multe zone biogeografice. Pot fi numărate cinci din cele nouă astfel de regiuni existente în Europa (continentală, alpină, stepică, panonică și pontică). Păduri și culturi diverse s-au aclimatizat, prinzând rădăcini adânci în solul românesc. De pildă, dinspre miazănoapte și apus, s-au răspândit fagii, de la miazăzi, stejarii, iar din răsărit, stepa. Prin Europa Centrală s-au extins culturile
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ZAHARIA, PETRESCU-DÎMBOVIȚA, ZAHARIA 1970, 18). Astfel, se observă faptul că, în faza Cucuteni A, se generalizează folosirea locurilor relativ înalte, situate pe promontoriile teraselor și pe marginile platourilor, precum și pe holmurile, atât din silvostepă, cât și din câmpia cu caracter stepic din NE Moldovei, observându-se gruparea locuirilor în jurul șesurilor și a câmpiilor cu caracter depresionar. Numai în extrem de puține cazuri așezările din această fază a culturii Cucuteni au poziție joasă, când sunt situate pe grindurile din cuprinsul șesurilor largi. Spre deosebire de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
ale platourilor. În continuare, faza Cucuteni B este ilustrată prin așezări care, ca și în faza Cucuteni A, sunt răspândite atât pe locuri joase, cât și înalte, din jurul șesurilor largi. Aceste așezări, localizate în regiuni cu un caracter mai mult stepic, spre deosebire de acelea din faza Cucuteni A, sunt mai frecvente în Bazinul Bahluiului și în Câmpia Jijiei Superioare (ZAHARIA, PETRESCU-DÎMBOVIȚA, ZAHARIA 1970, 158-159). Deși, după cum se poate observa din cele spuse mai sus, autorii împart locuirile cucuteniene în așezări înalte și
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
care a încălcat legile internaționale. EMISFERĂ jumătate din globul terestru; există patru emisfere: nordică și sudică (împărțite de Ecuator), vestică și estică (împărțite de cercul format de meridianul de 0° și 180°). EMU struț fără aripi, care trăiește în regiunile stepice și aride ale Australiei; este pe cale de dispariție. ENDEMIC element specific numai unui anumit teritoriu, de obicei restrâns; exemplu: cangurul, care trăiește doar în Australia. ENDOREIC regiune drenată de o rețea hidrografică sezonieră sau permanentă care nu are legătură cu
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
climatice subtropicale se diferențiază următoarele subtipuri: Climat subtropical cu vară caldă și uscată (mediteranean) - întâlnit în sud-estul Spaniei, în sudul Franței, Italia peninsulară și insulară, Grecia, extremitatea nordică și sudică a Africii, sudul Australiei și California; Climat mediteranean continental (varianta stepică a climei subtropicale) - prezent în nordul Saharei, vestul și estul Peninsulei Arabia, Podișul Anatoliei/Iranului, partea central-sudică a Australiei, California interioară; Climat mediteranean cu veri răcoroase și ierni blânde și ploioase, caracteristic țărmurilor pacifice ale S.U.A; Climat subtropical
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
prezente de asemenea: antilopa americană (Antilocapra americana), bizonul (Bison bison); dintre păsări, caracteristice sunt: găinușa de prerie, acvila de prerie, iar dintre reptile, cele mai comune sunt: broaștele țestoase, șopârlele și șerpii Crotalus confluentus. În America de Sud, pampasul este o formațiune stepică răspândită în partea central estică a Argentinei și în Uruguay, alcătuită din specii sudamericane de graminee, din genurile care cresc și în stepa Europei (Stipa, Aristida, Festuca, Poa, Melica, Koeleria, Bromus). Specifică pampasului sud-american este iarba pampasului (Cortaderia selloana), care
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
de 30-45 zile, iar vara de 70-75 zile. Ierni foarte reci au fost în această zonă în 1953-1954, 1962-1963, 1963+1964, 1966-1967 și 1968-1969, iar ierni mai calde în anii 19481949, 1970-1971, 1974-1975. Datorită defrișării pădurilor, clima are un caracter stepic. Sunt mari diferențe de temperatură: maxima termică absolută este de 39,70C în luna august și minima absolută - 30,50, în luna ianuarie. Dintre factorii climatologici care influențează temperatura amintim: factori radiativi, geografici și dinamici. Dintre toți factorii climatogeni, important
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
echilibrată pe zone geografice, ceea ce i-ar oferi României o performanță productivă 44. România ocupă o poziție medie în UE Din punct de vedere al diviziunii teritoriale, România ocupă o poziție medie în UE prin existența a cinci regiuni biogeografice: stepică, pontică, panonică, continentală și alpină, din cele unsprezece regiuni ale Europei. Potențialul forestier este neuniform și sub nivelul mediu european, care prevede conform Codului Silvic ca până în 2035 acoperirea cu păduri să reprezinte 40% din teritoriu 45. Totuși suprafața agricolă
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]