1,053 matches
-
prea uscată ca să cânte indiferent ce. Tessie Își desfăcu un nasture de la bluză și spuse cu o voce gâtuită: ― Pe stomac. ― Nu știu nici un cântec despre stomac, se Încumetă Milton. ― Atunci pe coaste. ― Nu știu nici un cântec despre coaste. ― Pe stern? ― Nimeni n-a compus vreodată un cântec despre stern, Tess. Cu ochii Închiși, Își mai desfăcu niște nasturi. Și, de-abia șoptind, spuse: ― Dar despre asta? ― Pe ăsta-l știu, spuse Milton. Când nu putea cânta pe pielea lui Tessie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
un nasture de la bluză și spuse cu o voce gâtuită: ― Pe stomac. ― Nu știu nici un cântec despre stomac, se Încumetă Milton. ― Atunci pe coaste. ― Nu știu nici un cântec despre coaste. ― Pe stern? ― Nimeni n-a compus vreodată un cântec despre stern, Tess. Cu ochii Închiși, Își mai desfăcu niște nasturi. Și, de-abia șoptind, spuse: ― Dar despre asta? ― Pe ăsta-l știu, spuse Milton. Când nu putea cânta pe pielea lui Tessie, Milton deschidea geamul și Îi cânta serenade de la distanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Se lăfăia În lumina ei portocalie și clipea din ochi somnoroasă. La un moment dat Începu să caște și Își Întrerupse căscatul pe la jumătate, de parcă n-ar fi mers cum trebuie. Înghiți În sec și se bătu cu pumnul În stern. Râgâi Încet și șopti, pentru sine: ― Ay, caramba. De Îndată ce ora s-a terminat, dusă a fost. Cine era? De unde apăruse? Cum de nu o observasem până atunci prin școală? În mod evident, nu era nouă la Baker & Inglis. Pantofii ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
care era buricul. Coastele Îi erau subțiri ca niște bastoane glazurate. Șoldurile ei, atât de diferite de ale mele, formau parcă un platou pe care erau oferite fructe roșiatice. Și apoi, mai era și locul meu preferat, locul În care sternul se Înmuia, devenind piept, duna aceea albă, lină. Stingeam lumina. Mă Împingeam În Obiect. Îi apucam cu mâinile dosul coapselor, potrivindu-i picioarele În jurul mijlocului meu. Băgam mâna sub ea. O trăgeam spre mine. Și apoi trupul meu, asemenea unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mea personală. Totul îți va fi explicat. Aproape totul... Dar... Fii atent! Acum... asta, zise scoțând o pereche de mănuși gri, sunt mănuși din... Nu mai eram atent. Cum trăiam? Nu trebuia să fiu mort? Plumbul trebuie că trecuse prin sternul meu, rupse o bucată de inimă, spulberase coastele din spate și s-ar fi implantat direct în materialul impenetrabil al mantiei. Oare eram (mi se făcu rău de la o asemenea idee)... nemuritor? Cuvântul începea să aibă un oarecare ecou în interiorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Jina știa că, deși copilul era teafăr, el nu mai era același. Ca orice persoană care intră într-o pădure, Danny se întorsese transformat. Iar, în clipa asta, ea nu putea să facă nimic. Jina și-a masat pieptul - sub stern, avea un nod dureros. Pe ziua respectivă, respirase superficial de prea multe ori. Apoi s-a uitat la creatura murdară, curajoasă și plină de însuflețire, ca semăna cu taică-su din toate punctele de vedere, cu excepția unuia singur. Se părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
de o oră”. Sunetul unei sirene se auzi tot mai aproape. Danny luă lanterna lui Deffry, examinând cât se putea de aproape detaliile cele mai teribile ale cadavrului. „În total șase răni ovale, neregulate, circumscrise regiunii trunchiului, între buric și stern. Ruptura de țesut delimitează marginile perimetrelor acoperite de sângele coagulat provenind din ele. Tegumentul din vecinătatea fiecărei răni e inflamat delimitând direct zonele în care urmele—” „Urme de supt clare”, zise Henderson. Danny simți că limbajul textelor de specialitate îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
corpului. Odată cu canalizarea energiei nu se mai pune problema reculului, căci forța se Întoarce, pornind din Tantian, și ajunge să dubleze forța impactului. - Da, după lovitură ai rămas câteva secunde nemișcat, am sesizat transferul de energie. Lovitura a produs ruptura sternului, dar forța Întoarsă a reculului a dus la oprirea inimii. Jian Shi a murit de două ori. Dar tot nu mi se pare o tehnică utilă În luptă. - Nu este tocmai o tehnică de luptă. Este un zhuang. O poziție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
măcar că arată ca și cum nu s-ar hrăni cu altceva în afară de iarba și de paiele astea pe care le mestecă, asezonate eventual cu un pumn de dude. Întins pe spate cu blugii împăturiți sub cap și palmele odihnindu-se încrucișate sub stern, într-o simetrie desăvârșită, ca un mort în sicriu, Rafael îl aprobă din toată inima: — Așa e, prietene, trebuie să mâncăm, să ne hrănim familiile... Oi avea și tu o familie grea în spinare, ca orișicine... — N-am cine știe ce familie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
fel de cărare printre copaci, iar David și cu taică-său urmăriseră stropii mari de sînge. Apoi elefantul se băgase În desiș și David Îl văzuse, gri și imens, sprijinit de trunchiul unui copac. De unde stătea, David Îi vedea doar sternul, și atunci taică-său o luă Înainte, iar David Îl urmă și se apropiară de elefant dintr-o parte, ca și cum ar fi fost o corabie mare, și David văzu sîngele care Îi curgea pe o parte; atunci taică-său Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
privi încă o dată în oglindă. Doamne, cum o s-o scoată la capăt? Fără pilozitate, fața aceea prelungă părea și mai bărbătoasă, mai greu de disciplinat, înainte să spele aparatul trase cu el "pe uscat" de câteva ori de-a lungul sternului, sacrificând păienjenișul timid de păr care se cuibărise acolo. Lama scârțâi de data aceasta îngrozitor, de parcă ar fi vrut să protesteze. Se înfiora, își întinse pe față spuma ușoară a after shave-ului și, rotind micul bușon de metal de la capătul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
fascinația aceea persistă, făcîndu-i rău. Își strânse cu putere mâinile peste urechi, perucă și obraji, apoi își privi multă vreme urmele rombice, palide, lăsate de cercei în podul palmelor. Simțea că toată substanța vie care îi umplea coșul pieptului: măduva sternului, plămânii, inima, i se rarefiase deodată, fiind înlocuită cu o rețea de emoții gelatinoase, un sistem de tubușoare și filamente cărămizii, trandafirii și violent stacojii, nespus de dureroase. Se ridică de pe scaun și se apucă să scotocească prin marele șifonier
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
să credem. Am înaintat, unele prin dreapta lui, altele prin stânga, măsurîndu-l cu pasul și privindu-i rotulele bolovănoase ale genunchilor, femurul nesfârșit, șira spinării ca de reptilă antediluviană, coastele ca de corabie, unite prin osul triunghiular și dantelat al sternului. Dincolo de clavicule și omoplați, după cele șapte vertebre ale gâtului, craniul rânjea cu aerul celui care râde la urmă. Fiecare măsea era mare cât pumnii noștri. Bolta craniană avea vreun metru și jumătate în diametru, poate mai mult, și se
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
din ce în ce mai răcoare. Abia așteptam să descui. Nu-mi păsa dacă după ușă mă va aștepta Plăcerea sau Teroarea. Dimineața ne-am văzut la grota lui Rolando. Îl călăream acum fără sfială, îl clătinam dîndu-ne huța câte trei deodată, cocoțate pe stern, îi intram în țeastă prin orbita rotundă și ne lipeam, înfiorate, spinarea de osul neted și rece. Îl împodobisem ca pe un pom de Crăciun cu panglicuțe și-i pusesem coronițe de flori, ca niște inele, pe toate degetele. Ester
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
va fi reconsacrat imediat după primele victorii ale macabeilor în 164 î.C. (1Mac 4,36 ș.u.). Pompei a vizitat templul în anul 63 î.C. (Soggin 1984, pp. 456 ș.u.; cf. Tacitus, Hist V 9.1 în Stern 1980, p. 21) și a rămas impresionat de faptul că locul sfânt era complet gol (probabil și deziluzionat că nu a găsit nici o pradă). În timpul domniei lui Irod, la sfârșitul secolului I î.C., templul va fi restaurat și totodată
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
în timp ce poeții și istoricii epocii auguste considerau că sâmbăta este ziua lui Saturn, planeta funestă, scoțând la iveală astfel „adevărata” sa origine și urmând raționamente asemănătoare cu cele pe care le-am prezentat puțin mai sus (vezi 14.2.a; Stern 1976, pp. 318-320). 15 Sărbători și solemnități: Anul sabatic și Jubileul 15.1. Anul sabatic Înainte de expunerea preceptului sâmbetei pe care l-am examinat în capitolul precedent, în Ex 23,10-11, se găsește următoare poruncă: „zece ani vei semăna pământul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
este celebrat împreună cu Jubileul (de unde și numele; vom trata acest aspect la paragraful 8) ca unitate de măsură pentru calculele cronologice, practică atestată și la grupul de la Qumran (vezi 15.9.c); și Cornelius Tacitus, Hist. IV 3 ș.u. (Stern 1980, pp. 18 ș.u.) observă ironic că evreii, nefiindu-le de ajuns o zi pe săptămână să piardă vremea lenevind, au mai inventat al șaptelea an... 15.7. Atestări ale anului sabatic Mișna dedică anului sabatic tratatul Šĕbî’it
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
înalt și frumosul al cărui aport îl susține cu fervoare pe cel dintâi: nu știu ce mângâiere a intrat în mine / când era să mor pe deal, înnebunit de vânt, / curgându-mi din brațe vin. / am fost apucat de minte, zgâriat pe stern / când cu grele picioare coboram dealul vertical / împleticindu-mă de bătrânețe ca un somnoros / iar din labele picioarelor mele zdrelite / curgeau dâre de vin (...). De aceea, câmpul semantic al sacrului este diseminat în toate poemele, prin trimiterile directe sau indirecte
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
plimbându-se de colo-colo, cu scrisoarea imprimată pe hârtie mototolită la spate. Se sărutară mai discret decât în epoca blackjack-ului, în urmă cu o treime de secol. Mai încărcat de istorie. — Legătura de cuplu, decretă Sylvie. Își îngropă nasul în sternul lui. Numește o invenție mai ingenioasă. — Radioul cu ceas? sugeră Weber. Ea îi dădu un brânci și-l pălmui peste piept. —Soț rău. Cum merge cu noul sediu? întrebă el. — E încă un vis. Trebuia să ne mutăm birourile acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
solidă e întotdeauna mai tare decât adevărul risipirii noastre. Se trezi agitat dintr-un vis în care munca lui o luase pe căi foarte greșite. Era încă hipnopomp. Puls accelerat și piele umedă. Un proces rece îi fremăta chiar sub stern. În New York se întâmplase ceva ce trebuia să repare. Visul lui fusese cât pe ce să numească acel lucru. Ceva care distrugea tot ce făcuse el în ultimele două decenii. Un fel de schimbare de climat, vântul care i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
deasupra ei, observă Ozenfant. Se va închide curînd, și atunci, bum! — Cînd a fost adus? — Acum nouă luni, nouă zile, și douăzeci și două de ore. A sosit aproape așa cum îl vedeți, doar cu mîini de om, cu gîtul și sternul mastoidal. Se părea că-i place jazzul, pentru că a înșfăcat un rest de saxofon, așa că mi-am zis: „E muzical, așa că o să-l tratez chiar eu“. Din păcate, nu mă pricep la jazz. Am încercat cu Debussy îcare, în unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
tu, imbecilule. Ți-am ordonat să investighezi mormanul acela din zăpadă. Refuzi să execuți ordinele mele? ă Nu, domnule. Bineînțeles că nu, domnule, spuse Ptițin, înțepat de severitatea lui Salitov. Dar era hotărât să se dovedească demn de apobarea ofițerului stern. Nu pierdu nicio clipă întrebându-se cum poate cuvântul 'acolo' să fie interpretat ca un ordin formal. Țâșni în direcția spre care Salitov continua să arate. Ptițin încălecă peste morman, care părea să aibă un contur precis rectangular sub suprafața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
ceilalți, mai ales pentru Liputin. Voia să se uite la Liputin. Voia să îi spună, ' Nu sunteți bucuros să fiți în viață?' Dar continuă să urmărească procedura pe care doctorul Pervoiedov o desfășura. Doctorul duse bisturiul în diagonală spre mijlocul sternului. Repetă procedura și de la celălalt umăr și apoi tăie în jos în lungimea torsoului, deviind puțin în jurul ombilicului și completând incizia în formă de Y până ajunse între picioare. Lăsă în urmă o rană calmă, închisă și lucioasă, dar fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
doctorul schimbă din nou foarfecele pe bisturiu. Diener-ul, îndemnat de un semn din partea doctorului Pervoiedov, așeză foarfecele pe masa cealaltă. Apoi se înclină asupra pieptului deschis și își băgă brusc degetele ambelor mâini printre coastele tăiate, prinzând cu putere sub stern și ridicând cu forță. Bisturiul doctorului tăie în deschiderea întunecată și eliberă ultimele rămășițe de țesut. Osul pieptului fu astfel scoas și așezat pe masa cealaltă. ă Dacă îmi amintesc bine, doctore, ai menționat că în cazul administratorului, Boria, țesutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
prieten cu marele romancier În umbra căruia avea să‑și scrie propria, pe nedrept subestimată, operă de prozator și eseist. Prin Bellow (acesta l‑a transformat În personaj al unui roman pe care i l‑a și dedicat, Drumlin Woodchuck), Stern s‑a Întâlnit și Împrietenit cu Mircea Eliade, căruia Îi păstrează și azi, aproape Împotriva tuturor celor din anturajul comun de altădată, o frumoasă amintire, desigur afectată (dar nu anulată) de revelațiile privind trecutul politic al savantului român. Așa am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]