268 matches
-
de dren (16). În 1% dintre cazuri, BAC se complică postoperator cu infecții la nivelul situsului de abord chirurgical (compartimente presternal, sternal și retrosternal), cele mai importante fiind cele cu afectare retrosternală profundă și evoluție spre mediastinită. Deși incidența infecțiilor sternale este redusă, rata de mortalitate raportată în literatura de specialitate atinge 25%. Factorii chirurgicali de risc de infecție loco-regională sunt numeroși și asociază practicarea unor intervenții chirurgicale laborioase, defecte de închidere a sternului, transfuzii sanguine, reexplorări precoce pentru controlul hemoragiei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
moderne și practicilor clinice. Din punctul nostru de vedere, aserțiunea potrivit căreia revascularizarea arterială crește mortalitatea perioperatorie și morbiditatea, în particular riscul de leziuni miocardice și respiratorii, este nefondată. În experiența clinicii am înregistrat o ușoară creștere a riscului dehiscenței sternale la pacienții diabetici la care se folosesc ambele AMI, dar acesta poate fi redus prin utilizarea unei tehnici de scheletonizare. Trainingul și colaborarea echipei complexe (chirurg, anestezist, tehnician de pompă, terapie intensivă, cardiolog) sunt elementele definitorii ale performanței terapeutice. Cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
în acord cu teoria etio-patogenică a discondroplaziei). Cea mai utilizată tehnică, descrisă de Ravitch și la care de-a lungul timpului s-au adus diverse modificări, procedează la condrectomii lărgite, subpericondrale, la care se asociază sau nu procedee de osteotomie sternală și rezecție de apendice xifoid. În ceea ce privește stabilizarea peretelui în poziția dorită, se realizează cu ajutorul unei lame sau broșe metalice trecute retrosternal și fixate la arcurile costale bilateral [16]. Pentru a obține o stabilizare mai bună și un efect mai estetic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
în copilărie și diagnosticul este stabilit după 10-11 ani, la pubertate, când malformația progresează cu rapiditate. Malformația condromanubrială, în contrast cu cea clasică, apare mai frecvent de la naștere. Se poate constata un stern în formă de virgulă, sau obliterarea prematură a suturilor sternale. Se poate asocia cu boli congenitale cardiace. Investigațiile recomandate sunt aceleași ca în pectus excavatum: radiografie toracică de față și profil, examen CT (fig. 4.6), probe funcționale respiratorii, EKG și ecocardiografie. Tratament Prima rezolvare chirurgicală îi aparține lui Ravitch
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
față și profil, examen CT (fig. 4.6), probe funcționale respiratorii, EKG și ecocardiografie. Tratament Prima rezolvare chirurgicală îi aparține lui Ravitch în 1952, într-un caz de deformare condromanubrială, la care a efectuat rezecții multiple de cartilaje și osteotomie sternală dublă. De atunci au fost imaginate numeroase procedee. În esență, tehnicile constau, ca și la pectus excavatum, în rezecții de cartilaje costale deformate, osteotomie transversă sternală, cu sau fără rezecție de apendice xifoid, fără stabilizare cu lamă metalică a sternului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
caz de deformare condromanubrială, la care a efectuat rezecții multiple de cartilaje și osteotomie sternală dublă. De atunci au fost imaginate numeroase procedee. În esență, tehnicile constau, ca și la pectus excavatum, în rezecții de cartilaje costale deformate, osteotomie transversă sternală, cu sau fără rezecție de apendice xifoid, fără stabilizare cu lamă metalică a sternului. Rezultatele obținute sunt foarte bune. În ultimii ani au fost propuse tehnici mininvazive. Astfel, se procedează la inserția submusculară a două trocare. Se insuflă CO2 și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
ultimii ani au fost propuse tehnici mininvazive. Astfel, se procedează la inserția submusculară a două trocare. Se insuflă CO2 și se disecă peretele toracic anterior endoscopic, prin detașarea pectoralilor de coaste și stern. Se efectuează rezecții condrocostale videoasistate și osteotomii sternale semideschise prin incizii de 3 cm [18]. SINDROMUL POLAND A fost descris de Poland în 1841. Constă (în descrierea originală) în absența mușchilor mare pectoral și mic pectoral, asociată cu sindactilie. A intrat în uitare mai bine de un secol
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
problema stabilizării parietale apare în cazurile în care aplazia sau hipoplazia unor arcuri costale anterioare duce la respirație paradoxală. În rest, reconstrucția parietală toracică cu lambou muscular de mare dorsal rezolvă integral problema estetică și protejează structurile subiacente [3]. FISURILE STERNALE Fisurile sternale sunt mai rare decât malformațiile anterioare, dar letalitatea lor este importantă. Se descriu 4 forme anatomo-clinice: fisura sternală simplă, ectopia cordis toracică, ectopia cordis toracoabdominală și ectopia cordis cervicală. Fisura sternală simplă Se caracterizează prin existența unei fisuri
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
parietale apare în cazurile în care aplazia sau hipoplazia unor arcuri costale anterioare duce la respirație paradoxală. În rest, reconstrucția parietală toracică cu lambou muscular de mare dorsal rezolvă integral problema estetică și protejează structurile subiacente [3]. FISURILE STERNALE Fisurile sternale sunt mai rare decât malformațiile anterioare, dar letalitatea lor este importantă. Se descriu 4 forme anatomo-clinice: fisura sternală simplă, ectopia cordis toracică, ectopia cordis toracoabdominală și ectopia cordis cervicală. Fisura sternală simplă Se caracterizează prin existența unei fisuri cu separarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
rest, reconstrucția parietală toracică cu lambou muscular de mare dorsal rezolvă integral problema estetică și protejează structurile subiacente [3]. FISURILE STERNALE Fisurile sternale sunt mai rare decât malformațiile anterioare, dar letalitatea lor este importantă. Se descriu 4 forme anatomo-clinice: fisura sternală simplă, ectopia cordis toracică, ectopia cordis toracoabdominală și ectopia cordis cervicală. Fisura sternală simplă Se caracterizează prin existența unei fisuri cu separarea completă sau parțială a marginilor sternale, iar cordul este normal poziționat intratoracic. Malformația este rezultatul lipsei de fuziune
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
estetică și protejează structurile subiacente [3]. FISURILE STERNALE Fisurile sternale sunt mai rare decât malformațiile anterioare, dar letalitatea lor este importantă. Se descriu 4 forme anatomo-clinice: fisura sternală simplă, ectopia cordis toracică, ectopia cordis toracoabdominală și ectopia cordis cervicală. Fisura sternală simplă Se caracterizează prin existența unei fisuri cu separarea completă sau parțială a marginilor sternale, iar cordul este normal poziționat intratoracic. Malformația este rezultatul lipsei de fuziune mediană a barelor sternale (săptămâna 8 de gestație). Tegumentul regiunii sternale este normal
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
anterioare, dar letalitatea lor este importantă. Se descriu 4 forme anatomo-clinice: fisura sternală simplă, ectopia cordis toracică, ectopia cordis toracoabdominală și ectopia cordis cervicală. Fisura sternală simplă Se caracterizează prin existența unei fisuri cu separarea completă sau parțială a marginilor sternale, iar cordul este normal poziționat intratoracic. Malformația este rezultatul lipsei de fuziune mediană a barelor sternale (săptămâna 8 de gestație). Tegumentul regiunii sternale este normal, iar pericardul și diafragmul sunt normal reprezentate (fig. 4.7). Malformația devine evidentă la tuse
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
toracică, ectopia cordis toracoabdominală și ectopia cordis cervicală. Fisura sternală simplă Se caracterizează prin existența unei fisuri cu separarea completă sau parțială a marginilor sternale, iar cordul este normal poziționat intratoracic. Malformația este rezultatul lipsei de fuziune mediană a barelor sternale (săptămâna 8 de gestație). Tegumentul regiunii sternale este normal, iar pericardul și diafragmul sunt normal reprezentate (fig. 4.7). Malformația devine evidentă la tuse, țipăt sau la manevra Valsalva. Fisura este localizată cel mai frecvent în 1/2 superioară a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
cervicală. Fisura sternală simplă Se caracterizează prin existența unei fisuri cu separarea completă sau parțială a marginilor sternale, iar cordul este normal poziționat intratoracic. Malformația este rezultatul lipsei de fuziune mediană a barelor sternale (săptămâna 8 de gestație). Tegumentul regiunii sternale este normal, iar pericardul și diafragmul sunt normal reprezentate (fig. 4.7). Malformația devine evidentă la tuse, țipăt sau la manevra Valsalva. Fisura este localizată cel mai frecvent în 1/2 superioară a sternului. Spre deosebire de ectopia cordis, în această malformație
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
1/2 superioară a sternului. Spre deosebire de ectopia cordis, în această malformație rar sunt prezente malformații cardiace. Tratamentul chirurgical a fost descris pentru prima oară de Maier și Bartone în 1949 [11]. Flexibilitatea peretelui toracic la nou-născut permite apropierea marginilor defectului sternal, fără riscul compresiunii cardiace. Se practică o incizie verticală la nivelul defectului, se pun în evidență cele două bare sternale, de pe care se decolează fascia endotoracică. Se recomandă și o rezecție în ic („wedge resection”) din tăblia sternală, la marginea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
descris pentru prima oară de Maier și Bartone în 1949 [11]. Flexibilitatea peretelui toracic la nou-născut permite apropierea marginilor defectului sternal, fără riscul compresiunii cardiace. Se practică o incizie verticală la nivelul defectului, se pun în evidență cele două bare sternale, de pe care se decolează fascia endotoracică. Se recomandă și o rezecție în ic („wedge resection”) din tăblia sternală, la marginea inferioară a defectului, pentru a obține o aproximare mai bună. S-au descris și alte tehnici: condrectomii oblice multiple, secționarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
marginilor defectului sternal, fără riscul compresiunii cardiace. Se practică o incizie verticală la nivelul defectului, se pun în evidență cele două bare sternale, de pe care se decolează fascia endotoracică. Se recomandă și o rezecție în ic („wedge resection”) din tăblia sternală, la marginea inferioară a defectului, pentru a obține o aproximare mai bună. S-au descris și alte tehnici: condrectomii oblice multiple, secționarea laterală a cartilajelor costale și aducerea lor pe linia mediană pentru acoperirea defectului. Azi, nu se mai utilizează
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
ca prim timp operator. Ulterior, se rezolvă defectul toracic prin acoperire cu rășină acrilică, fragmente costale sau Gore-Tex. Ectopia cordis toraco-abdominală Cordul nu este liber extratoracic, ci este acoperit fie de o membrană subțire, fie de tegument subțiat, pigmentat. Fisura sternală este situată în partea inferioară a sternului. Se asociază malformații cardiace, de perete abdominal, de diafragm și pericard, ce realizează pentalogia Cantrell: fisură sternală inferioară, defect diafragmatic anterior, absența pericardului parietal, omfalocel, anomalie cardiacă intrisecă. În acest tip de ectopie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
liber extratoracic, ci este acoperit fie de o membrană subțire, fie de tegument subțiat, pigmentat. Fisura sternală este situată în partea inferioară a sternului. Se asociază malformații cardiace, de perete abdominal, de diafragm și pericard, ce realizează pentalogia Cantrell: fisură sternală inferioară, defect diafragmatic anterior, absența pericardului parietal, omfalocel, anomalie cardiacă intrisecă. În acest tip de ectopie s-au obținut mai multe succese chirurgicale decât în ectopia cordis. ALTE MALFORMAȚII TORACICE Coasta cervicală Această malformație definește existența unei coaste supranumerare, cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
abdominală, RMN care demonstrază obstrucția portală, trombul intraluminal, cavernomul portal; Biopsia hepatică are un rol limitat. Investigații pentru statusul protrombotic. Sunt foarte complexe și cuprind studii privind Proteina C, S, antitrombina III, mutațiile factorului V Leyden, mutațiile genei protrombinei. Puncția sternală. Studiile coloniilor eritrocitare și identificarea megacariocitelor dismorfice vor putea permite delimitarea dintre policitemia vera și eritrocitoza secundară. EVALUAREA VARICELOR ȘI A BILIOPATIEI ERCP nu este recomandată ca o explorare de rutină pentru pacienții cu EHPVO. Această ERCP se va face
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU () [Corola-journal/Journalistic/92032_a_92527]
-
laolaltă cu suportul lor, cu ouăle sau puii), conținuturi stomacale (păstrate sub formă lichidă sau solidă, care permiteau clasificarea păsărilor după hrana lor în specii „folositoare“ sau „dăunătoare“), paraziți interni și externi, paraziți din cuiburi, oase (îndeosebi cranii și oase sternale), ouă, pene, urme, excremente etc. Vânarea animalelor, îndeosebi a păsărilor, a fost însă pentru ornitolog și o sursă de venituri. Banii obținuți au fost folosiți pentru numeroasele sale călătorii de colectare, excursii, instrumentar de teren, muniție, corespondență etc. Vestea despre
Agenda2006-11-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284860_a_286189]
-
anterioară a centurii scapulare. Este situată transversal între acromionul scapulei și manubriul sternului, la limita dintre torace și gât. Prezintă un corp (care are două fețe, superioară și inferioară, și două margini, anterioară și posterioara) și două extremități: extremitatea mediala (sternala) și extremitatea laterală (acromială). Extremitatea mediala a claviculei se articulează cu manubriul sternului și primul cartilaj costal formând articulația sternoclaviculara. Extremitatea laterală a claviculei se articulează cu acromionul scapulei formând articulația acromioclaviculara. Scheletul uman este format din două clavicule, care
Claviculă () [Corola-website/Science/317223_a_318552]
-
acromionul scapulei formând articulația acromioclaviculara. Scheletul uman este format din două clavicule, care fac legătura cu sternul și omoplații. Prezintă două fete și două margini: față superioară, fata inferioară, marginea anterioară și marginea posterioara. Este voluminoasa și prezintă o fată sternala destinată articularii cu manubriul sternal. Extremitatea laterală sau extremitatea acromială ("Extremitas acromialis") este mult mai mică decât cea sternala. Turtita puternic de sus în jos, alungita antero-posterior, ea se termină lateral cu o fată articulara acromială, destinată articularii claviculei cu
Claviculă () [Corola-website/Science/317223_a_318552]
-
Scheletul uman este format din două clavicule, care fac legătura cu sternul și omoplații. Prezintă două fete și două margini: față superioară, fata inferioară, marginea anterioară și marginea posterioara. Este voluminoasa și prezintă o fată sternala destinată articularii cu manubriul sternal. Extremitatea laterală sau extremitatea acromială ("Extremitas acromialis") este mult mai mică decât cea sternala. Turtita puternic de sus în jos, alungita antero-posterior, ea se termină lateral cu o fată articulara acromială, destinată articularii claviculei cu acromionul scapulei. În tabel sunt
Claviculă () [Corola-website/Science/317223_a_318552]
-
Prezintă două fete și două margini: față superioară, fata inferioară, marginea anterioară și marginea posterioara. Este voluminoasa și prezintă o fată sternala destinată articularii cu manubriul sternal. Extremitatea laterală sau extremitatea acromială ("Extremitas acromialis") este mult mai mică decât cea sternala. Turtita puternic de sus în jos, alungita antero-posterior, ea se termină lateral cu o fată articulara acromială, destinată articularii claviculei cu acromionul scapulei. În tabel sunt redate denumirile după Terminologia Anatomica (TA) din 1998.
Claviculă () [Corola-website/Science/317223_a_318552]