500 matches
-
mi se pare un moment cât se poate de bun să o citesc. Pescuiesc plicul boțit din geantă. E scrisă de mână. Mă întreb dacă e de la un fan. Știu că poate sună ciudat, dar din când în când noi, stewardesele, primim scrisori de la pasageri care se întâmplă să țină minte ecusoanele noastre și ne scriu prin intermediul aeroportului Dublin. Nu că am lua prea mult în seamă scrisorile de la fani. Cel puțin, eu nu fac asta; mi-e teamă că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
des. — Am înțeles, zice destul de expeditiv. În fine, mă duc în carlingă să văd dacă băieții au nevoie de ceva. Dispare. Doamne, e un pic ahtiată, nu? De ce naiba crede că ar putea avea nevoie „băieții“? Păi, nu e o stewardesă cu vechime în față, care să se asigure că piloții sunt hrăniți și au ce bea? Pe bune, stewardesele astea noi uneori habar n-au pe ce lume sunt! Un tânăr italian mă întrerupe să-mi ceară un pahar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
ceva. Dispare. Doamne, e un pic ahtiată, nu? De ce naiba crede că ar putea avea nevoie „băieții“? Păi, nu e o stewardesă cu vechime în față, care să se asigure că piloții sunt hrăniți și au ce bea? Pe bune, stewardesele astea noi uneori habar n-au pe ce lume sunt! Un tânăr italian mă întrerupe să-mi ceară un pahar de vin. Îi dau o sticlă de un sfert, însoțită de un zâmbet și urările mele. Îl întreb dacă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
atunci vă iubesc și vă părăsesc, spun veselă. Ne vedem la Milano. Închid ușa carlingăi și trag aer în piept. Apoi mă opresc să stau de vorbă cu Tania și Tara, cele două fete care lucrează în față. Sunt amândouă stewardese cu vechime și sunt cu câțiva ani mai în vârstă ca mine. De asemenea, ambele sunt logodite, așa că sunt sigură că și-au petrecut mare parte din drum sporovăind despre rochii de mireasă, logodnici, luni de miere etc. Mireselor în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
o prietenă de-a voastră! Cele două fete schimbă priviri deranjate. Gluma mea a picat prost. Brusc îmi aduc aminte că ambele sunt logodite cu piloți. Și iubitul Tarei e la a doua căsătorie. Prima lui soție era tot o stewardesă. Rahat. Pielea mi-e salvată de anunțul lui Mike. Aterizăm în cincisprezece minute. Doar glumeam, apropo, le spun neconvingător fetelor pe când mă grăbesc prin carlingă asigurându-mă că toată lumea și-a pus centura de siguranță pentru aterizare. Lydia e nervoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
să spun. Haha. — Deci... nu ați auzit să fi invitat în oraș alte fete? Clatină amândouă din cap și, într-un fel ciudat, mă simt cumva ușurată. Preț de câteva clipe, am presupus că Adam a invitat în oraș toate stewardesele cu care a vorbit. Hai, trebuie să recunoașteți că am fost câteva. Sandy, Wendy, eu și acum Lydia. Ocupat bărbat, nu? Piloții și Lydia se întorc la bord exact când ne eliberam tăvile. Lydia râde isteric de ceva ce a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
Or avea elefanții o memorie extraordinară, dar puțini își pot aminti zilele de școală la fel de bine ca mine. Așa că mă las pe vine și îi spun încet: —Scumpo, știi că nu aș avea nici o problemă să te mut, dar Tania, stewardesa-șefă de azi, e foarte strictă și știu că nu mi-ar permite. Așa că îmi pare rău. Chiar îmi pare. Îi zâmbesc cât pot de larg, mă ridic iar și plec. Cele mai bune lucruri din viață sunt gratis, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
Mike s-a oferit să mă ducă acasă și am acceptat bucuroasă. Nu cred că aș fi putut face față transportului în comun, cu oamenii din autobuz holbându-se. Nici nu aveți idee cât de prostește se uită oamenii la stewardesele în uniformă. Așa că, dacă vă întrebați cumva cum am ajuns în mașina lui Mike, acum știți. Dacă nu mă înșel, tu ghicești viitorul? mă întreabă Mike pe când trecem pe Griffith Avenue. It’s a Beautiful Day a celor de la U2
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
ar întâmpla ceva și am face accident, nici nu vreau să mă gândesc ce zvonuri ar umbla prin aeroport! Aveau o idilă. — Se pare că ea îl înșela cu o vedetă TV. —Și vedeta se mai întâlnea cu o altă stewardesă. —Și-ți vine să crezi că fetele-astea două chiar lucraseră împreună în acea tragică zi? —Dar slavă Domnului, nu a lăsat pe nimeni în urmă. Nici soț, nici copii, nimic. Părinții ei trebuie să fie supărați, totuși. — Da. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
și-n căpușă. Nu e vedetă TV sau așa ceva, dar e cu siguranță bine-venit să fie starul showului meu. Pilotează avioane în loc să călătorească în ele. Și viața lui nu se reduce la a bea șampanie și a flirta cu orice stewardesă îi apare în cale, de parcă ar fi nu știu ce minune de bărbat. Și mai important de-atât, e un tip de încredere, cu picioarele pe pământ. Și nu aș da unghia lui de la picior pe Adam și toată faima și toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
nici o surpriză, sincer. Hmm. Mă întreb dacă Adam a trecut vreodată pe la magazinul ei? Apropo de Adam, sunt sigură că vă întrebați ce naiba s-a întâmplat cu el. Păi, nu am mai dat peste el, deși am dat peste multe stewardese care o făcuseră, ca să spun așa. Dar m-am răzbunat. Într-un fel. Vă aduceți aminte de scenariul pe care îl scriam? „Cum aș putea uita“, veți zice. Ei bine, lăsați-mă să vă spun ce s-a întâmplat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
a putut? Cum ar putea oricine? Adică de-abia e loc pentru o persoană în toaletele alea, nici vorbă... Se pare că e o obsesie de-a lui, mi-a șoptit la ureche Sandy. De-aia se ține mereu după stewardese. —Doamne-Dumnezeule. —N-ai de unde să știi niciodată, nu? —Și ești sigură că nu e doar un zvon? am ridicat eu o sprânceană. Adică zvonurile tind să zboare pe-aici, scuză-mi jocul de cuvinte. O prietenă de-a mea l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
zvonurile tind să zboare pe-aici, scuză-mi jocul de cuvinte. O prietenă de-a mea l-a văzut. Așa că am auzit direct de la sursă, ca să spun așa. Lucrează la altă companie aeriană și l-a văzut urmând una din stewardese în toaletă. Se pare că și ea avea ceva reputație pentru așa ceva, așa că se potriveau. Oricum, au fost prinși ieșind din baie în miezul nopții, când credeau că nu-i observă nimeni. Doamne, ar fi putut fi dată afară pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
ceea ce nu e rău pentru o începătoare ca mine. Ieri agentul meu a vândut drepturile de ecranizare a cărții. Nu pentru câteva milioane sau așa ceva, ci pentru suma de bani pe care aș fi câștigat-o muncind doi ani ca stewardesă. Nu e destul ca să mă retrag pentru tot restul vieții, dar nu e deloc rău. Oricum, nu m-aș putea retrage sub nici o formă acum. Un scriitor nu poate să se ascundă și să scrie pentru totdeauna. Ei trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
am dus direct la bar. — Îhm... În mintea mea e blanc total. Ăă... vin alb. Nu, mai bine o vodcă și apă tonică. Mersi. După ce se Îndepărtează, mă prăbușesc iar În scaun. La două scaune de mine se așază o stewardesă cu părul Împletit În spic. Îmi zâmbește și Îi răspund și eu, cu un zâmbet chinuit. Nu știu cum reușesc alți oameni să se țină de o carieră, chiar nu știu. Uite, ca vechea mea prietenă Lissy. Dintotdeauna a știut că vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
a Întâmplat ? N-a ieșit afacerea ? — Nu numai că n-a ieșit afacerea, dar l-am udat pe directorul de marketing de la Glen Oil, din cap până-n picioare, cu suc de afine. Puțin mai departe, la bar, o văd pe stewardesă ascunzându-și cu greu un zâmbet și simt că mă Înroșesc instantaneu. Bravo. Acum știe toată lumea. — O, Doamne. Aproape că o aud pe Lissy cum se chinuie să găsească ceva pozitiv de spus. Ei, măcar știi sigur că n-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
atât de urâtă. Nu trebuie decât să rămâi optimist. Orice se poate Întâmpla În viață, nu ? Nu știi niciodată ce te așteaptă după următorul colț. Ajung la intrarea În avion și tipa de la ușă, care strânge tichetele de Îmbarcare, este stewardesa cu spic, care se afla mai devreme la bar. — Bună din nou ! zic zâmbitoare. Ce coincidență ! Stewardesa mă fixează. — Bună. Îhm... — Da ? De ce-o avea aerul ăsta atât de jenat ? — Scuze. Voiam doar să-ți spun că... știai că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
știi niciodată ce te așteaptă după următorul colț. Ajung la intrarea În avion și tipa de la ușă, care strânge tichetele de Îmbarcare, este stewardesa cu spic, care se afla mai devreme la bar. — Bună din nou ! zic zâmbitoare. Ce coincidență ! Stewardesa mă fixează. — Bună. Îhm... — Da ? De ce-o avea aerul ăsta atât de jenat ? — Scuze. Voiam doar să-ți spun că... știai că... Arată spre pieptul meu. Ce anume ? spun relaxată. Cobor privirea și Îngheț, șocată. Nu știu cum, În timpul mersului, cămașa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
lumea ar fi un loc drăguț, ci fiindcă pentru ei eu eram Femeia-Cu-Sutien-Roz-Pătat. — Mersi, Îngaim și-mi Închid repede nasturii cu degete grăbite, roșie ca sfecla de umilință. — N-a fost cea mai bună zi a ta, așa-i ? spune stewardesa cu Înțelegere, Întinzând o mână după tichetul de Îmbarcare. Scuze, n-am putut să nu aud mai devreme. Nu face nimic. Trag un zâmbet schimonosit. Nu, n-a fost cea mai bună zi din viața mea. În timp ce se uită pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
picioare și tot tacâmul. O să fie cea mai plăcută experiență de zbor din viața mea, Îmi spun apăsat. Ridic centura și mi-o fixez nonșalantă, străduindu-mă să-mi ignor tresăririle nervoase din stomac. — Doriți niște șampanie ? E prietena mea stewardesa, care Îmi zâmbește radioasă. — Ar fi nemaipomenit, spun. Mersi ! Șampanie ! — Și dumneavoastră, domnule ? Doriți șampanie ? Bărbatul de lângă mine nici măcar n-a ridicat ochii. E Îmbrăcat În blugi și o bluză veche de flanelă și privește pe geam. În momentul În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
omuleți ca niște bețe care sar În ocean, În timp ce avionul explodează În urma lor ? Bag repede instrucțiunile de siguranță În buzunarul de plasă din față și iau o Înghițitură de șampanie. — Scuzați-mă, doamnă. Lângă mine și-a făcut apariția o stewardesă cu păr roșu buclat. Călătoriți În interesul serviciului ? — Da, zic, netezindu-mi părul extrem de mândră. Da. Îmi Întinde o broșură intitulată „Facilități pentru manageri“, pe care e o fotografie cu mai mulți oameni de afaceri care vorbesc animați În fața unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
relaxată la broșură. Da, aș putea să folosesc una dintre aceste săli pentru... a-mi brifa echipa. În legătură cu diverse chestiuni de afaceri. Îmi dreg glasul. În principiu... aspecte de ordin logistic. — Doriți să vă rezerv o sală chiar acum ? spune stewardesa săritoare. — Ăă... nu, mulțumesc, spun după o pauză. În momentul acesta, echipa mea se află... acasă. Le-am dat liber azi. — Aha. Stewardesa pare ușor nedumerită. — Poate altădată, zic repede. Auziți, dacă tot sunteți aici - voiam să vă Întreb ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
dreg glasul. În principiu... aspecte de ordin logistic. — Doriți să vă rezerv o sală chiar acum ? spune stewardesa săritoare. — Ăă... nu, mulțumesc, spun după o pauză. În momentul acesta, echipa mea se află... acasă. Le-am dat liber azi. — Aha. Stewardesa pare ușor nedumerită. — Poate altădată, zic repede. Auziți, dacă tot sunteți aici - voiam să vă Întreb ceva. E normal să se audă sunetul acela ? — Ce sunet ? Stewardesa ridică imediat capul. — Sunetul ăla așa, ca un fel de vaiet, care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
momentul acesta, echipa mea se află... acasă. Le-am dat liber azi. — Aha. Stewardesa pare ușor nedumerită. — Poate altădată, zic repede. Auziți, dacă tot sunteți aici - voiam să vă Întreb ceva. E normal să se audă sunetul acela ? — Ce sunet ? Stewardesa ridică imediat capul. — Sunetul ăla așa, ca un fel de vaiet, care se aude dinspre aripă... — Nu aud nimic. Mă privește Înțelegătoare. Vă e frică de zbor ? — Nu ! sar imediat, și Încep să râd. Nu, nu mi-e frică ! Doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
curiozitate. — Mă duc să văd despre ce e vorba, ca să vă liniștiți. Poftiți, domnule. Sunt câteva informații despre facilitățile pentru manageri, de la Gatwick. Americanul ia broșura fără o vorbă și o lasă jos fără măcar să se uite la ea, iar stewardesa pornește mai departe, clătinându-se ușor În momentul În care avionul Începe să se zgâlțâie puternic. De ce se zgâlțâie avionul ? O, Doamne. Fără veste, mă năpădește un puternic atac de panică. Înnebunesc. Pur și simplu, Înnebunesc ! Sunt prinsă În cutia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]