321 matches
-
care aveam dirigenția era un coșmar pentru mine . Foarte mulți dintre profesori erau tineri, proaspăt absolvenți de pe băncile facultății, dar deosebit de pasionați de meserie. Acolo, printre schele și sonde, cu miros de petrol prin preajmă și cu licăriri soioase prin sticleții verzui ai ploilor de mai, școala dăinuie ca o fortăreață, cu o disciplină de cazarmă. Nimeni nu îndrăznea să rupă vreo floare, să arunce vreo hậrtie, să zgậrậie vreo bancă sau să nu învețe. Clasa era perfectă, cu elevi numai
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
puse-odată Într-o strâmtă prinzătoare Pe-un scatiu ușor de minte, cursă pentru zburătoare. El făcu din păsărică cugetului său unealtă Și, cu glasuri prefăcute, după un copaci ascuns, Zădărea bietul scatiu să mi-i dea cîte-un răspuns. Cintezi, petrușei, sticleți Și florinți de cei semeți Ș-amăgise Ș-o pățise Pițigoiul cu iubire al său cântec își cînta: Cinci Opinci Într-un picior Și tot stă călcâiul gol. Armonia imitativă din cele din urmă versuri e fără îndoială de origine
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
plasă și găinușa care, de frică, se scufundase. Scurtul o apucă de aripi și-i suci gâtul. Ceilalți Îl priviră cam strâmb. „Ce vă uitați așa? Oricum murea. N-ați văzut că i-a mâncat șarpele ouăle? Găinușa e ca sticleții. Ăia Își bagă unghia În gât dacă le moare perechea, astea se dau la fund și se Îneacă dacă le umblă cineva la cuib și le mănâncă puii sau ouăle. Pe-aici a trecut șarpele de l-am omorât adineauri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
așa: o poieniță largă, verde, plină de floricele de toate culorile; pe margine - niște copaci cum nu se găsesc la noi, cu frunze lungi, ca ale palmierilor; pe frunzoaie sunt așezate păsări roșii, verzi, albastre, galbene, ceva Între papagal și sticlete; pe cerul albastru - rândunici și porumbei -, iar Într-un colț, Soarele zâmbăreț ca un om ce și-a pus burta la cale numai cu bunătăți, a băut și două pahare cu vin și e gata să se pună pe sporovăit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu lacrimi În ochi. Nu voise cu nici un chip să spună celorlalți ce pățise și de ce. Însă Vieru altceva pricepuse din acea ieșire la pădure: că acolo cu adevărat se dăduseră lupte, căci prostănacul de Mititelu, vrând să caute un sticlete Într-o scorbură, nimerise peste cele câteva cartușe de război. A doua zi, Directorul dusese la Miliție muniția și, deși era ateu, se rugase la toți sfinții ca șeful de post să nu-l Întrebe dacă Îi auzise pe copii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
interesante drumeții. Fauna este, în general, săracă, fiind diminuată în urmă expansiunii activităților umane. Mai reprezentative sunt rozătoarele(cârtita, popândăul, șoarecele de câmp, hârciogul, iepurele, ariciul, dihorul). Se întâlnesc și specii caracteristice pădurii: vulpea, căprioara, mistrețul. Păsările sunt reprezentate de: sticlete, graur, ciocârlie, porumbel, turturica, guguștiuc, pupăza, vrabie, cioară, rândunica, prepelița, mărăcinar, lăstun, ș.a. Dintre reptile, întâlnim șarpele de casă și șopârla de câmp, iar, dintre amfibieni, broaștele. Diversitatea faunistica asigura o plăcuță deconectare prin practicarea vânătoarei și a pescuitului. REPERE
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Am fost la închisoare și nu numai o dată. Nu mă ocup de probleme legate de divorțuri. Îmi place băutura, îmi plac și femeile, și șahul, și încă vreo câteva lucruri. Poliția nu mă iubește prea mult, dar sunt vreo doi sticleți cu care mă înțeleg binișor. Sunt de prin partea locului, născut la Santa Rosa, mi-au murit ambii părinți, n-am frați, nici surori și într-o bună zi, când o să mă trimită cineva pe lumea ailaltă într-o fundătură
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cu ochii plini de disperare. Hollywood, orașul sexului și al banilor, cârligul pentru turiști. Orașul în care inși precum Bonsentir își puteau aranja un trai frumos fără să aibă licență, fără nici o urmă în registrul medical, fără să-l deranjeze sticleții. Sarcasmul moralistului și ochiul nemilos al clinicianului social fixează în pagină o serie de tușe puternice. Înțelegem mai mult dintr-un astfel de scurt fragment decupat din realitatea banală a orașului decât din descrierile amănunțite ale conversațiilor lui Marlowe cu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
interes electoral: „Aburesc în fereastră noi dimineți, / Spre Soare, / Spre Soare, tovarăși poeți!” (Victor Tulbure, Manifest către poeți). O mostră de artă angajată o reprezintă și o poezie semnată B. Frunte: „Uite steagul producției, / în fiecare zi, sare ca un sticlete / de pe război pe război... / nu-i glumă, băiete, / e-ntrecere!” Revista sancționează orice formă de evaziune de la comandamentele epocii, așa cum procedează J. Popper în articolul Un poet înstrăinat de uneltele sale: Camil Baltazar (33/1948), unde sunt caracterizate grosier poemele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
să spunem că năpârca e leneșă, mai degrabă am spune că "lasă totul să curgă de la sine". Se potrivește mai bine cu natura ei, cu modul ei ciudat de deplasare, care o fac să semene cu un fir de apă. Sticlete "Cap de sticlete" (Tête de linotte): Zăpăcit, care nu are nimic în cap. Expresie perfect nejustificată. "Sticletele cântător" (căci e pasăre cântătoare), are, de fapt, ureche muzicală și o întreagă serie de armonii în cap (un ciripit variat, viu, compus
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
năpârca e leneșă, mai degrabă am spune că "lasă totul să curgă de la sine". Se potrivește mai bine cu natura ei, cu modul ei ciudat de deplasare, care o fac să semene cu un fir de apă. Sticlete "Cap de sticlete" (Tête de linotte): Zăpăcit, care nu are nimic în cap. Expresie perfect nejustificată. "Sticletele cântător" (căci e pasăre cântătoare), are, de fapt, ureche muzicală și o întreagă serie de armonii în cap (un ciripit variat, viu, compus din triluri și
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Se potrivește mai bine cu natura ei, cu modul ei ciudat de deplasare, care o fac să semene cu un fir de apă. Sticlete "Cap de sticlete" (Tête de linotte): Zăpăcit, care nu are nimic în cap. Expresie perfect nejustificată. "Sticletele cântător" (căci e pasăre cântătoare), are, de fapt, ureche muzicală și o întreagă serie de armonii în cap (un ciripit variat, viu, compus din triluri și uguituri delicate), cu care încântă omul în mai toate anotimpurile. Pesemne că autorul formulei
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
lînă, perie Gheară = barbut Ginit = văzut, observat, sesizat. Similar: bobit, bunghit, gimbit, ochit, bagă geana, pleoapa Glajă = sticlă de vin. Similar: fiolă, capsulă, torpilă Glojd = mîncare. Similar: haleală, potol Gogoșari = chiloți. Similar: inexprimabili Gușter = gardian, polițist. Similar: caraliu, priponar, gabor, sticlete, curcan, caraulă, urît Impresii, impresar = deținut care nu se teme de cei periculoși Jurubiță = haz. Similar: caterincă, hai, mișto Loazbă = palmă. Similar: lopată, carabă, macaoază, scatoalcă Mameluc = bleg. Similar: molîu, baligă, mănăstire, muhaia, nătîntoc, popleacă, pulifrici, zdreanță Mansardă = gură. Similar
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Avifauna este reprezentată prin numeroase păsări sedentare, sezoniere sau de pasaj, între care amintim: ciocănitoarea, pițigoiul, cinteza, măcăleandrul, cojoaica, gaița, cioara, stăncuța, cucul, pupăza, scorțarul, coțofana, graurul, forfecuța, alunarul, sturzul, codrașul, botgrosul, pitulicea, privighetoarea, scatiul, prundărașul, fluierarul de munte, turturica, sticletele, presura, gaia roșie, cristeiul de iarbă, porumbelul de scorbură, porumbelul gulerat, ciocârlia de pădure, lăstunul, rândunica, brumărița, mătăsarul etc. Mai rare sunt păsările mari: cocoșul de munte, ierunca, prepelița, potârnichea, găinușa de baltă, lișița, sitarul, iar dintre răpitoare mai găsim
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
al culturilor agricole. Mamiferele specifice sunt: popândăul (Citellus citellus), șoarecele de câmp (Mierotus arvalis), cățelul pământului s.a. Păsările sunt reprezentate prin: potârniche (Perdix perdix),prepelița sau pitpalacul (Coturnix coturnix), graurul (Sturnus vulgaris),prigoria (Merops apiaster),ciocârlia de câmp(Alauda arvensis),sticletele (Carduelis carduelis),lăstunul,stoluri de vrăbii (Passer domisticus) și de ciori (Corvus sp). Dintre reptile amintim șopârlele (Lacerta agilis) și unii șerpi (Natrix natrix). Insectele sunt foarte numeroase, multe având un rol important în polenizarea diverselor plante. Cele mai numeroase
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Lorca (Nemaipomenita pantofăreasă), Alfredo Panzini, Miguel de Unamuno (Negura). În schimb, un interes doar documentar prezintă producțiile sale originale: textele publicistice din Oameni. Portrete literare (1934), piesele de teatru Cu pâine și sare, jucată în stagiunea 1949-1950, și Colivia cu sticleți, scrisă în colaborare cu Silviu Georgescu și reprezentată în 1958. SCRIERI: Oameni. Portrete literare, București 1934; Colivia cu sticleți (în colaborare cu Silviu Georgescu), București, 1957; Cu pâine și sare, București, 1958. Traduceri: Anatole France, Pe piatra albă, București, f.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289593_a_290922]
-
textele publicistice din Oameni. Portrete literare (1934), piesele de teatru Cu pâine și sare, jucată în stagiunea 1949-1950, și Colivia cu sticleți, scrisă în colaborare cu Silviu Georgescu și reprezentată în 1958. SCRIERI: Oameni. Portrete literare, București 1934; Colivia cu sticleți (în colaborare cu Silviu Georgescu), București, 1957; Cu pâine și sare, București, 1958. Traduceri: Anatole France, Pe piatra albă, București, f.a., Ulmul din alee, București, 1937, Insula pinguinilor, București, 1947; Han Ryner, Tata Diogene, București, f.a.; Ivan Turgheniev, Un cuib
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289593_a_290922]
-
contribuit la întemeierea grupării sibiene „Thesis” (1931). Alături de Șt. N. Ricman, Fr. Iosif, V. Enescu, semnează o monografie a județului Romanați. Ca profesor de administrație și legislație militară, a întocmit, singur sau în colaborare, manuale didactice. O piesă, Colivia cu sticleți, i-a fost jucată la teatrul din Sibiu (1946); alte comedii, ușurele, au rămas în manuscris. În volumul Poezii (1926), editat împreună cu frații lui, Eugen și Savin, poemele lui C. sunt grupate sub titlul Litanii pentru cei uitați. E aici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
înrăit și păcătos”. Hazlii, dar nu din cale-afară, sunt „schițele șugubețe” ale lui C. (Măști pentru muzeu, 1931, În litera legii, 1933, Zugrăveli, 1935, Mărturisirea unui inculpat, 1935, Oameni cu cioc, 1939). Volumele Măști pentru muzeu (1970) și Colivia cu sticleți (1977) au o factură antologică. „Tărășeniile”, de un comic minor, se petrec într-un târgușor amorțit, înecat în plictis, unde doar câte o gâlceavă, vreun adulter sau nesfârșita trăncăneală de la berărie par să împrăștie, pentru moment, monotonia. Și totuși, bârfa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
cioc, Craiova, 1939; Iancu Jianu, București, 1940; ed. București, 1969; Haiducii, București, 1957; Tudor Vladimirescu, București, 1960; Stâlpi de foc, București, 1967; Măști pentru muzeu, București, 1970; Primăvară, focuri și gloanțe, București, 1973; Volburi peste veacuri, București, 1973; Colivia cu sticleți. Întâmplări din vremea gramofonului, îngr. și pref. G. Nistor, Timișoara, 1977. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, X, 43-45, XII, 308-309; Constantin Fântâneru, Paul Constant, „Iancu Jianu”, UVR, 1940, 25; Mircea Braga, „Haiducii”, TR, 1958, 8; Alexandrescu, Confesiuni, I, 81-91; Popa, Dicț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
locuri din Copilărie berlineză... sunt revelatorii din acest punct de vedere. Primul este fragmentul „Steglitzer ecke Genthiner“, „Steglitzer colț cu Genthiner“, în care Benjamin povestește cum strada mătușii sale Lehmann era, în copilărie, învăluită de magia unei etimologii subiective: Steglitz-Stieglitz (sticlete). Această magie a numelor impregna decisiv percepția: „Und hauste nicht die Tante wie ein Vogel, der reden konnte, in ihrem Bauer?““ La fel, în alt fragment, hala pieței (Markthalle) devine Mark Thalle (probabil trimițând, în mod magic, la matca acvatică
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
urcă la etajul șapte ca să aresteze pe cine s-o nimeri, deoarece cu o zi în urmă un răufăcător de la etajul șapte i-a spart capul unui coleg cu o sticlă de bere. Persoana care a aruncat cu sticla după sticlete e chiar soția administratorului, pe care, logic, doamna Potcoavă o ascunde în șifonier și-i poftește pe sergenți să servească o căpșună. Unul dintre sergenți are însă o premoniție și se uită pe fereastră. De aici îl vede pe șeful
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
rea - boală datorită căreia mor urmașii rug - tulpină de plantă tîrîtoare rujă - măceș rumegă tură - rumeguș S sacaluș - tun mic sahan - castron metalic săcări - cereale săcărica - chimen săceală - țesală sărindar - rugăciune făcută de preot patruzeci de zile la rînd scaicior - sticlete scîrbă - supărare, necaz, tristețe scîrci - leagăn scodoli (a) - a scobi scopi (a) - a scuipa; a scuti; a castra scuti (a) - a trece prin cuțit secară - mălură semincer - plantă pentru sămînță sfetitel - ierarh sfleder - sfredel sfoiegi (a) - a (se) strica sisiac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ciorile. Ele caută de mâncare pe pământul proaspăt arat. Florile toamnei, tufănelele și crizantemele se mai bucură încă în acest sfârșit de toamnă, iar păsările călătoare se pregătesc să plece în țările calde. Rândunelele nu mai găsesc hrană. Doar vrăbiile, sticleții, pitulici rămân, căci se mulțumesc și cu firimituri primite de la copii iar cu frigul s-au deprins cât de puțin. Cocorii pleacă în stoluri, adică mulți la un loc. În frunte zboară cel mai voinic cocor. Când acesta obosește, altul
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
1931). Alte asemenea improvizații romanești sunt Camere mobilate (1933), Parada norocului (1934), Căsătorie de probă (1937), O partidă de poker (1938), Haine vechi... (1947). Dar și altundeva abandonarea mediului monahal-bisericesc se dovedește fatală, ca în culegerea de nuvele Oameni cu sticleți (1935) sau în romanele Pensionarii și Pe străzile capitalei (ambele apărute în 1935), aici scrisul lui S. pierzându-și orice farmec, iar spiritul de observație tocindu-se. Doar îndemânarea în transcrierea cu rezultate comice a vorbirii contaminate de civilizația urbană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289882_a_291211]