523 matches
-
confesiune (Încoronare) clama încrezător: "Sunt împăratul lumii: am douăzeci de ani..." Nimeni nu întrevedea în liniștitul, aproape timidul student în Litere la Iași (care în 1959 publica în Iașul literar și Viața studențească) traiectoria scriitorului total Marin Sorescu. Olteanul de stirpe țărănească din Dolj, sfărâmător de poncife și automatisme (nu numai de limbaj) avea să devină un creator de mare audiență și poate cel mai notoriu scriitor român în străinătate. Mentalul rustic de adâncime, vizibil nu numai în serialul La Lilieci
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
din leșinata poză a idilicului? (...) / Ducă-se dracului gălbejita teorie a textelor; / scriu precum m-ai învățat să vorbesc". Linia axială a personalității lui George Vulturescu comportă dăruire, înverșunări și asprimi; țăranii săi (Ion, Achim și ceilalți) sunt de aceeași stirpe cu vorbăreții olteni ai lui Marin Sorescu (La Lilieci). Fără s-o spună expres, George Vulturescu, altminteri un răzvrătit, un neșovăielnic în căutare de sine, are, lângă ai săi, cei rămași între holde, sentimentul sacrului. Cu un asemena datum genetic
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
este întemeiat pe verb"; Numai în / Nord mâna cu care scrii e una cu mâna / de pe cuțit"; "Nordul e în față, precum moartea..." Printre rânduri sunt amintiți Blake, Flaubert, Amiel, Blaga, Heidegger și suprarealistul Philippe Soupault. Țăranii din a căror stirpe se trage poetul rostesc fraze năstrușnice: "De unde știu ei poeme de Mallarmé și / Elytis, ei care au trecut prin sihlele / Nordului doar la lumina șișurilor?" (Cei care ridică literele, zarurile). Se intersectează în George Vulturescu tumulturi, fulgere și note de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Al. Dumas, M. Sadoveanu), B., artizanul, tinde să împace propria aptitudine fabulatorie cu exigențele documentare, dar fără să evite ilustrativismul, o abundență uneori fastidioasă a detaliilor ce risipește din „magia” povestirii. Îndatorat „tradiției orale”, nu uită, altfel, să-și declare stirpea și să-și cultive precursorii (în Ispirescu, împăratul basmelor, 1983). Pe urma altor prețuiți băsmuitori (N. Filimon, I. C. Fundescu, N. I. Dumitrașcu sau N. D. Popescu, toți cu frumoase, expresive variante la Fata din dafin), va izbuti notabile remake-uri, recuperând embleme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
pentru un vițel la frigare. Erau risipitori, dădeau la iubite, nu țineau la preț, aruncau banii. În anul 1936, când Coroi a fost prins și judecat, ziarele Îl Înfățișau ca pe un fel de ultim haiduc din secolul xx, din stirpea lui Pantelimon și terente. Un grup de 300 de ieșence din lumea bună, astăzi le-am zice feministe, solicitau achitarea lui Coroi. Ionel Bejenaru, un cărturar din Botoșani, relatează că a Întâlnit Întâmplător, pe peronul Gării de Nord, un bătrân care i
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Chelcea Agricultura la români, o carte recent apărută, la Editura Universității din Pitești, Într-o colecție de sociologie. Lucrarea unui vechi etnograf, universitar ieșean, om Învățat și cunoscător al satului, fondatorul Muzeului Etnografic al Moldovei. Ion Chelcea face parte din stirpea constructorilor, a intelectualilor de elită care au inițiat cunoașterea autentică a realității, deschizând o cale nouă de cercetare, o direcție aplicativă: terenul. De remarcat că doi dintre cei mai fecunzi cercetători români, care au inițiat metoda cunoașterii pe teren, Dimitrie
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de pe cizma domnitorilor - și pe suflet o umbră luminoasă de duh ce străjuiește atmosfera. Acolo calci pe stindarde de bouri și hematiile eroilor căzuți în atâtea lupte cu năvălitorii nomanzi. Acolo te scalzi în istor ia ce ne îndreptățește nouă stirpea de români, pentru că spunea Neculce: „Și mai bine le place vinul cel cu pelin... oaspeților de la Răsărit, prin iunie 1711, când Petru cel Mare vizita Iașii”. „Doctorie este însă tot Cotnariul - spun autorii lucrării „Sub zodia lui Bachus.” ION NECULCE
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
împreună, în consecuția lor, deodată posibilă. LUCIAN RAICU SCRIERI: Autoportret în august, pref. Matei Călinescu, București, 1962; Continentele ascunse, București, 1965; De dragoste de țară, București, 1967; Sfera gânditoare, București, 1967; Poezii, București, 1968; Spațiile somnului, București, 1969; Noblețe de stirpe, București, 1969; Nostalgica triadă, București, 1970; Cântece de stemă, București, 1971; Poezii, București, 1973; Miazănoaptea miresmelor, București, 1973; Zenit de anotimpuri, București, 1974; Sărbătorile anului, București, 1975; Descântece de gravitație, București, 1977; Sonete, București, 1978; Fantastica pădure, București, 1980; Alte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
lume, omul concret dobândește o autarhie postulată de filosofiile materialist-ateiste. Paradoxal, postmodernismul, în pofida tuturor așteptărilor, este o ducere la bun sfârșit a materialismului marxist-leninist, dar cu iluzia că este adversarul acestuia. Sugestiv că mulți dintre filosofii postmoderniști se trag din stirpea marxismului reformat în postmodernism. Există, însă, și o diferență esențială față de materialismul dialectic și istoric. Acesta nu făcuse decât să înlocuiască pe Dumnezeu cu materia. Se înscria, altfel zis, în tradiția metafizicii occidentale, deși credea într-un salt de eră
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
lui Claude Bowes-Lyon, cel de-al XIV-lea conte de Strathmore și Kinghorne, și văzuse lumina zilei la vechiul castel Glamis din Scoția (de rezonanță shakespeariană macbethiană); deși aparținea unei familii aristocrate, Elizabeth era o commoner, adică nu era de stirpe regală. Cuplul regal s-a instalat la reședința sa din strada Piccadilly nr. 145, vizavi de Green Park, la cîteva sute de metri de palatul Buckingham. Aici s-au născut cele două fetițe, Elizabeth ("Lilibet", cum își spunea singură, cînd
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
și viscol rodează o formulă productivă în Cartea de la Metopolis - resuscitarea reală sau imaginată - a unui personaj. Prozele intitulate Monolog în fața fluviului, La curtea ospățului și Măști fără oameni relatează destinul sucit al lui Grigore Nereju, coborâtorul celei mai vechi stirpe din Glava. El moare oficial de două ori în timpul războiului și familia îi organizează de fiecare dată un priveghi ritual, rechemând cu acest prilej, peste nisip, pe întemeietorii neamului său. Din textele următoare, Un trup gol se întoarce pe pământ
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
77-120. ---, Edizione nazionale delle opere di Niccolò Machiavelli, Salerno Editrice, Romă, 1997. Pellegrini, Marco, Ascanio Maria Sforza. La parabolă politică di un cardinale-principe del rinascimento, vol. 2, Istituto storico italiano per îl medio evo, Romă, 2002, ÎI. Pieraccini, G., La stirpe de' Medici di Cafaggiolo. Saggio di ricerche sulla trasmissione ereditaria dei caratteri biologici, vol. 3, rept. Firenze, 1986, I. Reinhard, Hilde, Lorenzo von Medici, Herzog von Urbino, 1492-1515. Ein biographischer Versuch unter besonderer Berücksichtigung der Vermittlerrole Lorenzos zwischen Leo X
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
and Medici Servant, Athlone Press, Londra, 1972, p. 103: "Dintre cei doi frați Vettori, Paolo era cel care avea bune relații cu Giuliano". 55 Niccolò Machiavelli, Lettere familiari, Edoardo Alvisi (ed.), Sansoni, Florența, 1883, p. XIV. 56 G. Pieraccini, La stirpe de' Medici di Cafaggiolo. Saggio di ricerche sulla trasmissione ereditaria dei caratteri biologici, vol. 3, rpt. Firenze, 1986, I, pp. 225-226. 57 Hilde Reinhard, Lorenzo von Medici, Herzog von Urbino, 1492-1515. Ein biographischer Versuch unter besonderer Berücksichtigung der Vermittlerrole Lorenzos
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
specifică, însă ideal generică, un loc ale cărui legi și al cărui trecut nu sunt întoarse spre sine, ci confluente în libera ordine universală a unui singur viitor omenesc, mai cuprinzător și mai înalt.“ Voiam să spun că pământul, limba, stirpea, cu întregul lor trecut, din care facem parte, ne au fost date prin destin, însă devin ale noastre printr-o liberă alegere care ne obligă, ca urmare a unei determinări interioare neabătute, să le slujim cu tot ce ne stă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
să fie mult mai mult. Spune Glaucos: „Cum se perindă frunzele, așa și oamenii. Vântul scutură frunzele la pământ, dar plină de putere, pădurea le face iarăși să crească atunci când se întoarce primăvara.“ Inșii sunt trecători, dar oamenii dăinuie, ca stirpe, în primenirea generațiilor. Pe de altă parte, oamenii homerici se știu supuși atât Soartei, cât și pasiunilor și toanelor divine, știu că puterile și viețile lor sunt mărginite, că pot cădea pradă unor forțe oarbe sau propriei lor voințe de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
am sunat pe Gr. Ilisei, un alt mare scriitor ieșean, prieten al nostru, acesta, trist: "Cărturarul și profesorul Ciopraga a fost un om al vocației asumate, 192 al datoriei săvârșite cu acribie și devoțiune aproape sacră și un ieșean de stirpe rară, devenit el însuși emblemă și simbol al Ia șului..." Pentru cât mi-a dăruit din sufletul său, pentru că m-a modelat după patima sa, poate eu însumi am ajuns model, nu-l pot decât glorifica pe Constantin Ciopraga. Sunt
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
atenția asupra jocului autorităților ucrainene, care au preluat teza împărțirii românilor, din punct de vedere etnic și lingvistic, după provincii, cultivînd ideea divizării românilor din Ucraina în români și moldoveni, astfel încît, cum zice N. Dabija, ajung „să bocim în stirpea românească/ a locurilor astea ca o rană,/ eu, mut, în limba mea moldovenească,/ ei, muți, în limba lor bucovineană“. Combaterea naționalismului s-a dovedit în numeroase rînduri utilă și profitabilă. La începutul secolului al XX-lea mișcarea națională a aromânilor
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
îmbătrânite", "degenerate" în raport cu modelul originar. De aceea, "Cneazul" nici nu face caz de identitatea sa rusească (a schimbat vodca, izvorul tuturor relelor, pe vin, licoare de viață lungă și de înțelepciune), pentru a exalta mai curând vigoarea de altădată a stirpei (Lovinescu sancționează polemic, ca și în opera de doctrină, influența slavă, orientală, asupra sufletului românesc, mutilat de "o umilință străveche ce ne încovoaie grumazul: în străini vedem încă stăpânul secular")179. "Mândru" și "falnic", adevărată "forță a naturii", bătrânul Colea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
cum rade În cap un client. Lângă el se află instrumentele necesare. Condus de un gust Înțelept, regele neîndurător Al animalelor doar din sânge și ucidere trăiește; Tigrul, asemenea deprins cu carnea crudă, Ar muri de foame În iesle; de stirpe blândă, Calul cel generos la ierburi și la grăunțe Își limitează dorința sa - deși miturile grecești răsună de Armăsarii traci Încrâncenați În sfârtecarea oamenilor. Îndemnată de puterea nicicând rătăcitoare a instinctului, Fiecare făptură Își știe hrana potrivită; Dar omul, locuitorul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
aceleași pentru bărbat și pentru femeie, pentru cel bogat și cel sărac, pentru grec sau dalmat, pentru cetățean și venetic, pentru filosof și hamal. Înfierând pasiunea grecilor pentru marile familii și pentru virtuțile transmise prin sânge, adversar al noțiunii de stirpe aleasă, Antiphon invocă foamea și setea, nevoia de adăpost și de securitate, care sunt aceleași pentru toți. Opțiunea lui individualistă anunță genealogia a ceea ce mai târziu se va numi drept natural, în virtutea căruia, dincolo de legile pozitive, mai presus de ele
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
b. a civilizației antice, fondată de Ptolomeu I Soter (305-283 î.Hr.). Învățații pe care Ptolomeu al II-lea Philadephul (283-246 î.Hr.) i-a chemat în Egipt au fost atrași nu numai de traiul liniștit pe care îl oferea faraonul de stirpe grecească, ci mai ales de bogăția b. Museion din Alexandria, rulourile ei trecând de 700 000. Erau adunate aici nu numai creațiile filosofiei, literaturii și științelor grecești, ci și majoritatea operelor egiptene, caldeo-asiriene, ebraice, persane, traduse în limba greacă. Mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285733_a_287062]
-
pe de o parte, corespunde Însuși caracterului, adesea, para- doxal al trăirilor morale iar, pe de altă parte, invită la aprofundarea problemelor etice prin efort propriu de cugetare. Iată de ce, filosoful Noica ne apare și ca un autentic moralist - din stirpea acelor foarte puțini care nu s-au vrut și eticieni - dar și ca un aplicat și adevărat pedagog. Etic, estetic și religios În actul educativ Educația științifică reprezintă, fără doar și poate, dimensiunea fundamentală a educației omului Începutului de mileniu
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
vreo certitudine. Și cu dorința de a porni în alte locuri. Tatăl său își pune la bătaie întreaga recoltă, doar-doar fiul său își va desăvârși instruirea și se va așeza. Acest fiu e dascălul familiei, descendentul cel vulnerabil al unei stirpe robuste. Zbuciumul său interior îl aruncă într-un ritm prea simplu pentru a fi înțeles. Studiază, citește, se plimbă, iar citește, nu se vede cu vreun grup, nu e frecventat de vreo fată. Nu împărtășește nimic din apucăturile unui tânăr
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
pe marmura treptelor catedralei, scrutând intrarea acesteia. Frumos cu trăsături fine, simțea în piept iubirea triumfală. Văzând-o pe Roberta inima-i tresaltă, când liturghia suna-n divină simfonie, în trupul tânăr simțea armonia, exaltarea și triumful fluidului dragostei. Cu stirpea-i din prinți cu blazon, Roberta o prea frumoasă fată, dânsa bogată prințesă, Robert un cavaler cazon. Prăpastia socială dintre ei și statutul bogaților nobili făcea ca dragostea dintre ei să nu fie numai imposibilă, dar și interzisă. În umbra
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
mai târziu, dragostea paternă. După ce urmase clasele primare la Școala de Băieți „Petrache Poenaru” din București, este înscris ca elev bursier la Colegiul „Sf. Gheorghe”, unde studiază din 1896 până în 1902. Încă din anii adolescenței el se închipuia coborâtor din stirpe aristocratică și își căuta strămoșii în familii domnitoare din îndepărtate veacuri, spre iritarea tatălui. În noiembrie 1904, când I. L. Caragiale se așază provizoriu și apoi, în martie 1905, se autoexilează la Berlin, împreună cu familia, îl ia și pe Mateiu, determinându
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]