1,184 matches
-
Timiș: Bogda( Județul Arad: Lipova(19%), Zăbrani(10%), Șiștarovăț(6%) 320.ROSCI 0338 Pădurea Paniova Județul Timiș: Ghizela(21%), Secaș( 321.ROSCI 0339 Pădurea Povernii - Valea Cernita Județul Hunedoara: Buceș( Județul Albă: Ciuruleasa(14%) 322.ROSCI 0341 Pădurea și Lacul Stolnici Județul Argeș: Hârsești( Județul Olt: Sârbii-Măgura( 323.ROSCI 0342 Pădurea Târgu Mureș Județul Mureș: Cristești( 324.ROSCI 0343 Pădurile din Silvostepa Mostiștei Județul Călărași: Chiselet(12%), Curcani( 325.ROSCI 0344 Pădurile din Sudul Piemontului Cândești Județul Dâmbovița: Cobia(6%), Crângurile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
dacice de fag (Symphyto-Fagion) Specii de mamifere: 1352* - Caniș lupus (Lup); 1361 - Lynx lynx (Râs); 1354* - Ursus arctos (Urs brun) Specii de amfibieni și reptile: 1193 - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burtă galbenă) 323. ROSCI 0341 - Pădurea și Lacul Stolnici Tipuri de habitate: 91M0 - Păduri balcano-panonice de cer și gorun; 91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen Specii de mamifere: 1355 - Lutra lutra (Vidra, Lutra) Specii de amfibieni și reptile: 1188 - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burtă roșie); 1193
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
METABOLICE (I.8) 1 lună RECUPERARE MEDICALĂ ȘI BALNEOLOGIE(I.9) 1 lună BIOETICĂ (I.10) 2 săpt. GERIATRIE ȘI GERONTOLOGIE 1. The Merk Manual of Geriatrics, Ed. Merck comp., Whitehouse Station N.J.,2000, Ediția a X-a 2. Bălăceanu Stolnici C. - Geriatrie Practică, Ed. Medicală Amaltea, Buc. 1998 3. Prada C. - Geriatrie și Gerontologie,vol.I, Ed. Medicală, Buc. 4. Romoșan I., Spiru L, Caraba Al., Timar L.- Geriatrie, vol.I, Ed. Solness, Timișoara, 2002 5. Romoșan I., Spiru L.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
act normativ. 34. Spitalul de Pneumoftiziologie "Sf. Ilie" Pitești Consiliul Județean Argeș 35. Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni Consiliul Județean Argeș 36. Spitalul de Pneumoftiziologie "Sf. Andrei" Valea Iașului Consiliul Județean Argeș 37. Spitalul de Geriatrie și Boli Cronice "Constantin Bălăceanu Stolnici" Ștefănești Consiliul Județean Argeș 38. Abrogată. ----------- Poziția 38 din anexa 2 a fost abrogată de art. 3 din HOTĂRÂREA nr. 808 din 10 august 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 592 din 22 august 2011. 39. Abrogată. ----------- Poziția 39 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240493_a_241822]
-
act normativ. 34. Spitalul de Pneumoftiziologie "Sf. Ilie" Pitești Consiliul Județean Argeș 35. Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni Consiliul Județean Argeș 36. Spitalul de Pneumoftiziologie "Sf. Andrei" Valea Iașului Consiliul Județean Argeș 37. Spitalul de Geriatrie și Boli Cronice "Constantin Bălăceanu Stolnici" Ștefănești Consiliul Județean Argeș 38. Abrogată. ----------- Poziția 38 din anexa 2 a fost abrogată de art. 3 din HOTĂRÂREA nr. 808 din 10 august 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 592 din 22 august 2011. 39. Abrogată. ----------- Poziția 39 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240496_a_241825]
-
Județean Argeș 34. Spitalul de Pneumoftiziologie "Sf. Ilie" Pitești Consiliul Județean Argeș 35. Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni Consiliul Județean Argeș 36. Spitalul de Pneumoftiziologie "Sf. Andrei" Valea Iașului Consiliul Județean Argeș 37. Spitalul de Geriatrie și Boli Cronice "Constantin Bălăceanu Stolnici" Ștefănești Consiliul Județean Argeș 38. Spitalul "Dr. Ion Crăciun" Călinești Consiliul Județean Argeș 39. Spitalul de Boli Cronice Mozăceni Consiliul Județean Argeș 40. Spitalul de Boli Cronice Rucăr Consiliul Județean Argeș Județul Bacău (7 unități sanitare) 41. Spitalul Județean de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240474_a_241803]
-
1816 satul Băscăceni avea 60 de familii care plăteau un bir de 190 lei pe sfert adică 760 lei pe an. Aflăm că în această perioadă satul era răzășesc, dar cea mai mare parte a moșiei se părea că aparține stolnicului Grigore Tomiță. Din anul 1865 satul Băscăceni face parte din comuna Ostopceni Răzeși, apoi Ostopceni din 1873, comuna Românești din 1906, comuna Boscoteni între 1925 - 1929, apoi comuna Rânghilești între anii 1929 - 1931, când revine la comuna Românești, pentru a
Comuna Românești, Botoșani () [Corola-website/Science/300922_a_302251]
-
Harta Țării Românești (în ) a stolnicului Constantin Cantacuzino a fost întocmită în intervalul martie 1694 - decembrie 1699. Harta s-a tipărit în anul 1700 la Padova în limba greacă. Ea a apărut sub îngrijirea lui Hrisant Notara (Chrysantos Notaras), fiind dedicată domnului Țării Românești, Constantin Brâncoveanu
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino () [Corola-website/Science/332582_a_333911]
-
a fost plasat următorul text (tot în limba greacă): "„Tabula geografică a prea înălțatei domnii a Ungrovlahiei împărțită în șaptesprezece județe, după descrierea și forma foarte exactă pe care a făcut-o prea nobilul, prea învățatul și prea înțeleptul boier, stolnicul Constantin Cantacuzino, pentru documentarea prea eminentului medic-filozof Ioan Comnen. Acum pentru întâia oară tipăriă cu litere grecești și închinată în chip respectuos prea învățatului ..., domnului Ioan Constantin Basarab, de către Hrisant previstierul...”". În dreapta legendei se află stema Țării Românești întrun scut
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino () [Corola-website/Science/332582_a_333911]
-
lui Traian dela Drobeta Turnu Severin și ruinele dela Turnu Măgurele și Turnu Roșu. La Călugăreni, la vest de pod, este desenată o mică movilă având deasupra o cruce reprezentând simbolic lupta și biruința lui Mihai Viteazul asupra otomanilor. Opera stolnicului Constantin Cantacuizino este prima hartă întocmită de un român și reprezintă un neprețuit tezaur de informații dela sfârșiul secolului al XVII-lea pentru geografie, istorie, hidrologie, demografie etc. Prin marea ei valoare documentară și istorică, prin bogăția informațiilor pe care
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino () [Corola-website/Science/332582_a_333911]
-
un fond cinegetic bogat care sub aspect economic reprezenta o sursă importantă pentru vânătoare și pășunat. Pădurea a servit ca loc de exploatare pastorală, agricolă și apicolă și ca loc de așezare a satelor sau drumurilor. Pe harta întocmită de stolnicul Constantin Cantacuzino în anul 1700 precum și în cea a lui Specht (1790), Caracalul apare înconjurat de păduri. Este tipul de așezare născută în pădure din care se desprindeau drumurile orientate în toate direcțiile, având formă rotundă. Exploatarea pădurii pentru necesități
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]
-
să va cade cu dreptate să le hotărască și să le dei mărturie". La 15 iunie 1742 banului Aristarho i s-au dat cărți de stăpînit aceste moșii. La 1 august 1767 di porunca lui Grigore Ghica voievod și a stolnicului Leonard, ispravnic de Soroca, la solicitarea preotului Maftei din Stoicani se măsoară moșia răzeșilor din acest sat. Ei au arătat un suret de pe ispisocul de la Vasile Lupu din 1643 și hotarnicii au perces "din acest suret, din hotar de spre
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
acestei domnii, Radu Mîhnea a fost susținut de o grupare boiereasca filoturcă, formată din levantini împământeniți în 1611. Tabăra antiotomană reprezentată de susținătorii lui Radu Șerban, plecat în pribegie în septembrie 1611, a reacționat încă din toamna anului, prin "complotul stolnicului Bărcan". Circa 8-9 mari dregători și mulți alți dregători mijlocii și mici urmăriseră readucerea pe scaun a lui Radu Șerban, insă Radu Mîhnea a fost avertizat de Gabriel Báthory, astfel că boierii au fost arestați pe neașteptate, iar la 7
Radu Mihnea () [Corola-website/Science/299295_a_300624]
-
alți dregători mijlocii și mici urmăriseră readucerea pe scaun a lui Radu Șerban, insă Radu Mîhnea a fost avertizat de Gabriel Báthory, astfel că boierii au fost arestați pe neașteptate, iar la 7/17 decembrie 1711 a avut loc execuția stolnicului Bărcan și a postelnicului Radu Băleanu. Ideea unei apropieri între Țările Române a încolțit și în mintea lui Radu Mîhnea, care a domnit, succesiv, în Muntenia și Moldova. Un moment semnificativ în acest sens l-a constituit perioadă 1623 - 1626
Radu Mihnea () [Corola-website/Science/299295_a_300624]
-
răzăși din Vrancea, un Neculai Lipan însurîndu-se cu o fată a unui răzăș de la Clipicești, Țifești, Pudureni și Copăcești, au avut trei ficiori: Ioniță, Iordachi și Gheorghe. Din aceștia, Ioniță intrînd slugă la vistiernicul Sandulachi Sturza, de casa căruia era stolnicul Șerban Periețanu, cumnat de vară primară maicei mele, om cu mare avere și numai o fată avè, dar să vede că era și prost, sau varvar, că în silă ș-a măritat fata cu acel Ioniță Lipan și a făcut
Lipan (familie de nobili) () [Corola-website/Science/312957_a_314286]
-
cîteva rînduri pe Toader Albotă-Fliondor. Astfel, cronicarul Ion Neculce descrie în letopisețul său un episod din anul 1679 din timpul celei de-a treia domnii a lui Gheorghe Duca: trei boieri, George Bogdan vel jitnicer, Vasile Geuca vistiernic și Lupu stolnicul au încercat să adune trupe pentru a-l detrona pe Duca Vodă. Ion Neculce arată că, prinzîndu-i pe acești boieri, George Duca "„(...) mult i-au mustrat, și au orînduit pe Toader Fliondor, vel armaș, poruncindu-i de le-au tăiat
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
baronul Jean Mustață din Bucovina, iar mai apoi la boierul Alexandru Balș. După moartea boierului, fiul acestuia, Costache, îl numește administrator al moșiei Dumbrăveni și îi capătă de la vodă titlul de sulger. Strămoșii din partea mamei, Jurăsceștii, proveneau din zona Hotinului. Stolnicul Vasile Jurașcu din Joldești s-a căsătorit cu Paraschiva, fiica lui Donțu, un muscal sau cazac, care se așezase pe malul Siretului, nu departe de satul Sarafinești și luase în căsătoria pe fata țăranului Ion Brehuescu, Catrina. Raluca, mama poetului
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
nașterii este trecută ca „15 ghenarie 1850”, iar a botezului la data de 21 în aceeași lună a aceluiași an. Poetul a fost botezat de preotul Ion Stamate, ajutat de fiul său, Dimitrie, diacon, la botez fiind prezenți în afară de părinți, stolnicul Vasile Jurașcu, naș, și maica Ferovnia Jurașcu de la schitul Agafton, soră cu mama. Copilăria a petrecut-o la Botoșani și Ipotești, în casa părintească și prin împrejurimi, într-o totală libertate de mișcare și de contact cu oamenii și cu
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
la an. Odată cu anul 2000 și cu reorientarea românilor către casele din zonele limitrofe marilor orașe, numărul locuitorilor comunei a inceput să crească semnificativ, ajungând la 6613 la recensământul din 2002. În satul Afumați se află ansamblul fostei curți a stolnicului Constantin Cantacuzino, construit la sfârșitul secolului al XVII-lea și transformat în secolul al XIX-lea, monument istoric de interes național, clasificat drept monument de arhitectură. El cuprinde biserica „Adormirea Maicii Domnului” (construită în 1691), conacul și zidul de incintă
Afumați, Ilfov () [Corola-website/Science/310026_a_311355]
-
Județean Argeș 34. Spitalul de Pneumoftiziologie "Sf. Ilie" Pitești Consiliul Județean Argeș 35. Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni Consiliul Județean Argeș 36. Spitalul de Pneumoftiziologie "Sf. Andrei" Valea Iașului Consiliul Județean Argeș 37. Spitalul de Geriatrie și Boli Cronice "Constantin Bălăceanu Stolnici" Ștefănești Consiliul Județean Argeș 38. Spitalul "Dr. Ion Crăciun" Călinești Consiliul Județean Argeș 39. Spitalul de Boli Cronice Mozăceni Consiliul Județean Argeș 40. Spitalul de Boli Cronice Rucăr Consiliul Județean Argeș Județul Bacău (7 unități sanitare) 41. Spitalul Județean de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240475_a_241804]
-
austriac și un punct de carantină a animalelor. Pe teritoriul satului și-a stabilir reședința Inspectoratul vămilor bucovinene și podolene. În anul 1780, ființau în sat 5 mori, o velniță, un han și două cârciumi. Odată cu anexarea Bucovinei de către austrieci, stolnicul Vasile Neculce care stăpânea moșia satului, a rămas în Moldova, unde îndeplinea funcția de ispravnic al Ținutului Cârligăturii. În anul 1782, el și-a justificat dreptul de proprietate în fața Comisiei austriece de delimitare a proprietăților din Bucovina (înființată în 1781
Boian, Noua Suliță () [Corola-website/Science/311756_a_313085]
-
sec. al XIII-lea, în care este menționat cneazul Balacico din Balaci. Localnicii se mândresc cu faptul că este locul de origine al faimoasei familii a Bălăcenilor, ultimul boier din familie fiind Constantin Bălăceanu-Stolnici (ce-i drept, acesta aparține ramurei Stolnici a Bălăcenilor). Biserică actuala din localitate a fost zidita de aga Bălăceanu, contemporan cu Brâncoveanu și chiar pretendent la tronul Țării Românești, învins însă în lupta de la Zărnești (unde Bălăceanu venise cu o armată pusă la dispoziție de austrieci), prins
Comuna Balaci, Teleorman () [Corola-website/Science/301783_a_303112]
-
care obțineau poziții cheie în instituții. A apărut astfel o boierime ostilă, care îl va susține pe noul domnitor, Mihai Viteazul. Tânăr negustor de vite și giuvaiericale, a urcat în ierarhie, devenind în 1588 ban mic de Mehedinți, și apoi stolnic. În timpul domnitorului Ștefan Surdul a devenit postelnic în 1591 și mare aga în 1592. În 1593, un document arată că domnitorul Alexandru cel Rău i-a oferit funcția de mare ban de Craiova. După un complot ontern și o plângere
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
act normativ. 34. Spitalul de Pneumoftiziologie "Sf. Ilie" Pitești Consiliul Județean Argeș 35. Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni Consiliul Județean Argeș 36. Spitalul de Pneumoftiziologie "Sf. Andrei" Valea Iașului Consiliul Județean Argeș 37. Spitalul de Geriatrie și Boli Cronice "Constantin Bălăceanu Stolnici" Ștefănești Consiliul Județean Argeș 38. Abrogată. ---------- Poziția 38 din anexa 2 a fost abrogată de art. 3 din HOTĂRÂREA nr. 808 din 10 august 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 592 din 22 august 2011. 39. Abrogată. ---------- Poziția 39 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223132_a_224461]
-
fiind faptul că aceștia jefuiau și înrobeau totul aflat în cale. În ziua de 10 ianuarie 1717, în puterea iernii, căpitanul belgian François (Ferentz) Ernaut, conducător al trupelor austriece a intrat în Iași, venit din direcția Pașcani-Cotnari. În același timp, stolnicul Vasile Ceaurul - capul răzmeriței care chemase pe austrieci în țară - lua în robie de la Covurlui pe sora domnitorului, ducând-o în chinuri și necinstire la generalul austriac din Brașov. Cu câteva zile mai devreme, vreo 2.000 de călăreți tătari
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]