252 matches
-
trebuie să fie proaspăt și crud. Substituenții rafinați inodori nu conțin enzimele active răspunzătoare de beneficiile terapeutice ale usturoiului. 6-12 căței de usturoi crud proaspăt zilnic, fie strivit și introdus în capsule de gelatină pentru a fi înghițit, fie suc stors. Cel mai bine este să fie luat în două doze, pentru a garanta absorbirea constantă de-a lungul întregii zile. Alimente contraindicate: eliminați orice tip de carne sau ouă gătite și laptele și produsele lactate pasteurizate, pentru a evita putrezirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
adaugă smântâna și cârnăciorii și se mai lasă puțin pe foc. Se garnisește fiecare porție cu pătrunjel. 300 g jambon afumat 2 linguri unt 1 ceapă mare, tocată 2 lingurițe boia de ardei 2 linguri apă 500 g varză murată, stoarsă (păstrați zeama), clătită și tocată 1 l zeamă de varză murată 1- 1,5 l supă concentrată de carne 6 cartofi curățați și tăiați cubulețe 1 frunză de dafin piper, după gust 250 g smântână 150 g cârnăciori afumați picanți
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cuburi 3 căței de usturoi, tocați 3 cepe, tăiate în sferturi 250 g ciuperci de pădure, tăiate în sferturi 2 căni supă de vită 2 linguri zahăr 2 frunze de dafin 2 căni varză murată, clătită cu apă rece și stoarsă 3 mere curățate, tăiate în cuburi 2 căni roșii din conservă, cu tot cu suc, tăiate bucățele 300 g șuncă fiartă, mărunțită 400 g cârnați, tăiați bucățele sare și piper după gust smântână PSARI PLAKI (Plachie grecească de pește) Se curăță peștele
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
să se înfrunte etern: victimă și călău, triumf și dezastru, sublim și abject, arhanghel și estropiat, și am fugit, trântind ușa camerei interzise, schimbat într-o clipă într-un morman de organe însîngerate, dar, Doamne, Dumnezeule, în sfârșit VINDECAT! Sânt stors ca o lămâie, dar vindecat. Voi pleca în câteva minute din vila asta frumoasă și caldă înconjurată de păduri, terenul calcinat al luptei mele cu îngerul. Valiza e făcută. Așternuturile sânt strânse de pe pat și legate într-un cearșaf. Am
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
dulce. — Chiar trebuie s-o faci, Jim? Întrebă domnul Vincent. Nu mai Înalt decît Jim, agentul de bursă și fost jocheu amator ședea pe prici lîngă fiul său bolnav. Cu părul lui negru și fața galbenă ridată, ca o lămîie stoarsă, Îi amintea lui Jim de Basie, dar domnul Vincent nu se Împăcase niciodată cu Lunghua. — O să-ți lipsească lagărul cînd o să se termine războiul, adăugă el. Mă Întreb cum o să te Împaci cu școala În Anglia. S-ar putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
să-l ajute. Bău din apa călîie, urmărind cum urmele pantofilor lui de golf dispar În nisipul fin. Umplînd gamela, Jim urcă malul și se Întoarse lîngă cutia sa. În dreapta era soția unui inginer de la Shell din Blocul D. Zăcea stoarsă de vlagă, În iarba Înaltă, ale cărei fire trecuseră deja prin găurile rochiei de bumbac. Soțul ei ședea lîngă ea, vîrÎndu-și degetele În gamelă și umezindu-i dinții mari, cariați, cu apă verde. În stînga lui Jim stătea culcată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
deschise, ziua pătrundea în cameră. Scaunele erau puse pe masă cu picioarele în sus și pavimentul strălucea de apă ici și colo. Era mândră de treaba făcută și în privire avea aceeași lucire a pavimentului. Eu, în schimb, eram nemulțumit, stors. — Să scot fierul din priză. Se îndreptă spre scândura de călcat deschisă într-un colț, de pe care atârna o bucată de bumbac albastru, poate un halat. Era deja îmbrăcată de ieșire, dar nu se machiase încă. Ochii ei spălăciți mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
impermeabilul meu. Înaintăm încet de tot, simt în brațul pe care se sprijină ce greu se mișcă. Puținii oameni care trec pe lângă noi foșnesc alături fără să ne bage în seamă. Acum, în sfârșit, cerul curge încet, ca o rufă stoarsă care-și lasă ultimele picături. — Ce este? Arată-mi. Suntem iarăși noi, încă o dată așezați într-un bar, la masa cea mai retrasă. În spatele Italiei se văd lambriurile închise la culoare. Masa îngustă e udă de coatele noastre ude. Sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
era tânărul arab de la știri, cel pe care l-am ucis În Gaza cu un glonț În cap. 20 Fima s-a rătăcit prin pădure După ce notă visul În carnet, Fima se Încovrigă sub plapumă și dormi până la șapte. Zburlit, stors, dezgustat de mirosul nocturn al trupului său, se sili să se scoale. Renunță la exercițiile de gimnastică În fața oglinzii. Se bărbieri fără să se rănească. Bău două cești de cafea. Numai gândul la pâine cu gem sau la iaurt Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
în patruzeci de părticele, cu inteligența specialității în materie de contraspionaj. Nu o dată l-am surprins scoțându-și degetele răsfirate și pline de sânge din măruntaiele unui om, pe care îl chinuiește, ca să-l azvârle apoi ca pe o lămâie stoarsă. Își întinde plasa țesută dintr-o copilărie tristă și frământată de panică. Prietenul meu preferă să prindă femei. Le hipnotizează cu ochii lui ca de pisică, și după ce le sparge în patruzeci de bucățele, le lasă repetente. Câte una dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
un weekend lung - pasiune, pupături, lacrimi amare, te iubesc, nu mă părăsi, adu-mi ceva de băut, Îți place de el mai mult decât de mine, du-mă la culcare, ai un păr așa de frumos, alintă-mă, te urăsc. Stoarsă & speriată & dornică să mă Întorc la serviciu cât mai curând să mă odihnesc. Ce fel de mamă e speriată de propriii copii? A ta din Wrothly, K8 xxxxxxx Mă pregătesc să apăs pe „trimite“, dar În loc de asta apăs pe „șterge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
fi fost o bună utilizare a energiei care mă copleșise. Dar era deja prea târziu. Poate data viitoare. * Până atunci Însă trebuia să dau ochii cu Cristina. Și nu eram deloc În cea mai bună formă a mea. Eram lihnit, stors. Nu știam cum să folosesc ceea ce știam despre Cătă, despre eroicele lui fapte din noaptea ce trecuse. N-aveam de gând să-l torn, dar nici să țin doar pentru mine Întâmplarea, ca pe un secret care să mă Îmbărbăteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
e acelaș. O fatalitate grea, păcatele părinților și a strămoșilor poate, păcatele generației actuale, setoase de câștig și lipsite de conștiință, un ce nedefinit ca adâncul Gheenei, incalculabil ca lipsa de caracter, variabil asemenea vecinicului neadevăr apasă asupra acestei țări stoarse și sărmane, acufundate în apatia popoarelor osândite la nefericire. În tradițiile lumei creștine, care crede în venirea lui Antihrist, ezistă legenda că acest dușman al adevărului și al sufletelor se va naște lângă gurile Dunării. Dacă ținem seamă de împrejurarea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu cât e mai simpatică figura lui, l-a promis de mult încă amicilor săi? Dar nu întreg, nu viguros, nu tânăr ar fi chemat a trece poporul românesc sub dominațiunea uriașului. Cu măduva secată, cu puteri sleite, cu sângele stors, îmbătrînit în mod artificial prin veninurile cele mai subtile ale corupției apusene și răsăritene, unind în el fatalismul oriental cu necredința occidentală, astfel e menit - un copil sleit de puteri - să cază în mâna pânditorilor, puternicilor, fireștilor săi inamici. Prea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pierderii libertății. Nu simt această disperare. O să scap!... Sânt absolut nevinovat, rudele și părinții mei nu sânt nici Pop, nici Bujoiu, nici Malaxa, foști mari industriași, ci oameni simpli... Acești domni au fost acuzați că au trimis în Elveția valori stoarse din bunuri naționale, e foarte posibil să fi trimis, e chiar neverosimil să nu fi trimis, oricum, nu gândul meu putea fi solidar cu ei care, chiar dacă nu erau vinovați de aceste crime, erau vinovați de altele (de pildă, de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
sau altă forță superioară? În ce constă aceasta? A reprezentat imaginația sau fantezia o parte din viața ta? Simți că ai o putere interioară? De unde vine aceasta? În ce sensuri te simți puternic? Cum îți reîmprospătezi forțele, dacă te simți stors? Care sunt valorile în cazul cărora nu ai vrea să faci nici un compromis? Care este scopul tău în viață? Care este cel mai mare ideal spre care tinzi? Simți că îți controlezi viața? Care este experiența ce ți-a oferit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
sârmă sus, ferindu-l de animăluțe hrăpărețe, una-două zile, după care îl depozita în beci. Se foloseau bucăți de pește desărat doar atunci când erau dezlegări la pește și se putea mânca necondiționat. Rasolul cu sorceag (zeamă de roșie coaptă și stoarsă, ardei iute ușor copt, tăiat rondele, pătrunjel tocat fin) sau saramura pe cărbuni, plachia la cuptor cu legume de sezon, toate mi se derulează prin fața ochilor și, deși nu-mi lipsesc ca și spectru gastronomic astăzi, nu mai simt aroma
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
a ne așeza noi în palatele acestei caste, continuând exploatarea țării și a muncii altora, continuând viața de afaceri, de lux, de destrăbălare. În cazul acesta biata mulțime a Românilor, prin biruința noastră, ar schimba numai firma exploatatorilor, iar țara stoarsă și-ar încorda istovitele puteri ca să suporte o nouă categorie de vampiri care să-i sugă sângele, adică noi. O! Moța, tu n-ai murit pentru aceasta. Jertfa ta ai făcut-o pentru neam. De aceea veți jura că ați
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
comestibile ale tulpinilor de revent, morcovii și cartofii dulci sunt considerați fructe. ... 2. Pulpa de fruct este partea comestibilă a fructului întreg, acolo unde este cazul, mai puțin coaja, pielița, semințele, sâmburii și altele asemenea, care a fost tăiată sau stoarsă, dar care nu a fost făcută piure. 3. Piureul de fructe este partea comestibilă a fructului întreg, mai puțin coaja, pielița, semințele, sâmburii și altele asemenea, din care a fost obținut un piure prin strecurare sau prin alt procedeu similar
NORME din 23 aprilie 2001 cu privire la natura, conţinutul, fabricarea şi etichetarea gemurilor din fructe, jeleului, marmeladei şi piureului de castane îndulcit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136986_a_138315]
-
comestibile ale tulpinilor de revent, morcovii și cartofii dulci sunt considerați fructe. ... 2. Pulpa de fruct este partea comestibilă a fructului întreg, acolo unde este cazul, mai puțin coaja, pielița, semințele, sâmburii și altele asemenea, care a fost tăiată sau stoarsă, dar care nu a fost făcută piure. 3. Piureul de fructe este partea comestibilă a fructului întreg, mai puțin coaja, pielița, semințele, sâmburii și altele asemenea, din care a fost obținut un piure prin strecurare sau prin alt procedeu similar
NORMA din 11 iunie 2001 cu privire la natura, conţinutul, fabricarea şi etichetarea gemurilor din fructe, jeleului, marmeladei şi piureului de castane indulcit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136996_a_138325]
-
poziție | | | ex 2005 |conservați, altfel decât în |tarifara diferită de cea a produsului | | | |oțet sau acid acetic | | | | | | | | | 2006 |Legume, fructe, nuci, coji de |Fabricare la care valoarea | | | |fructe și alte părți de plante |materialelor de la Capitolul 17 | | | |conservate în zahăr (stoarse, |folosite nu trebuie să depășească 30% | | | |glasate sau cristalizate) |din prețul de uzina al produsului | | | | | | | | 2007 |Dulciuri, jeleuri, marmelade, |Fabricare la care: | | | |pireuri și paste din fructe |- toate materialele folosite sunt | | | |sau nuci obținute prin | încadrate la o altă poziție
ANEXA din 29 aprilie 1997 privind lista produselor la care se face referire în Articolul 3 (2) al acordului de comerţ liber dintre România şi Republica Turcia, semnat la Ankara la 29 aprilie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134567_a_135896]
-
250 g brânză telemea, cu 100 g unt, și frecăm, în a treia farfurie, punem peste 100 g unt, 4 ouă tăiate foarte mărunt pe care le frecăm cu untul. Apoi, luăm o coală de celofan udată cu apă și stoarsă bine. La marginea celofanului (nu pe toată coala), punem un strat din prima compoziție cu șuncă de Praga; peste aceasta, punem alt strat cu brânză telemea și ultimul strat, cel cu ouă și unt frecat. Între aceste straturi, presărăm pătrunjel
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
face acasă din 500 g smântână dulce, 4 linguri de zahăr și 1 plic zahăr vanilat. Se bate frișca la mixer. Apoi luăm o cratiță de 3 ½ kg emailată, o îmbrăcăm în celofan înmuiat în apă rece și foarte bine stors. Punem în fundul cratiței rondele de portocală, ca și pe marginea cratiței. Punem apoi un rând de cremă, altul de pișcoturi de șampanie muiate în siropul care l-a lăsat rondelele de portocală care au stat cu 4 linguri de zahăr
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
lapte îndulcit, cu arome: vanilie, migdale etc., 500 g frișcă făcută în casă la mixer. Mod de preparare: Se ia o cratiță emailată de 4 kg, se așează în cratiță o bucată de celofan umezită cu apă rece și bine stoarsă și se așează în cratiță peste celofan pișcoturi de șampanie date puțin prin lapte, la fel se procedează și de jur împrejurul cratiței punând pișcoturile vertical. Turnăm în această cratiță cu pișcoturi de șampanie următoarea: Cremă: Frecăm margarina cu zahărul, se adaugă
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
Codruț nu descrie acest refugiu ca pe un tărâm promis, ca pe un El Dorado al imaginației. Dimpotrivă, poezia e descrisă ca o activitate umilă și nepăzită de riscuri, neplăcută ca orice corvoadă. În lipsa unei realități mai acceptabile, viața trebuie stoarsă din cărți cu un sentiment de nelegitimitate și vină: „sunt un Robinson,/ de insula cuvintelor salvat, ultima patrie./ cele poroase și seci, recifuri neprimitoare,/ nici de foame nu țin, nici setea n-o taie./ altele însă zvâcnesc viu ca peștii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]