1,992 matches
-
ghidul îți arată în treacăt o piramidă strâmbă. Arhitectul a greșit calculele și și-a dat seama abia pe la jumătate, astfel încât arată ca o piramidă așezată peste un trunchi de piramidă, cu înclinții inegale. Ulterior am căutat informații despre piramida strâmbă. N-am găsit, google nu e în stare să-ți spună ceva despre ea. Concluzia? În Egiptul antic erau importante măreția spiritului uman, perfecțiunea, pe când în lumea occidentală modernă ajung să fie popularizate incompetența și strâmbătatea. Cu siguranță ați auzit
DESPRE CULTUL DEZASTRELOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1405070575.html [Corola-blog/BlogPost/349209_a_350538]
-
admis că îți depășești propriile limite, dar să le lărgești, să le reconfigurezi este posibil și necesar. - Făcând o radiografie a societății în care ne ducem existența, care ar fi rezultatul ? Boala de care suferim cu toții, prin neimplicare în deciziile strâmbe pe care aleșii le iau, are „tratament” sau este „incurabilă”? - Nu cred că este nevoie de o radiografie a societății noastre, fiindcă ea este vizibilă cu ochiul liber. Nu am motive să fiu foarte mândru de ceea ce se petrece în
VIRGIL RĂZEȘU ȘI ALCHIMIA DINTRE BISTURIU ȘI PENIȚĂ de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492670078.html [Corola-blog/BlogPost/375790_a_377119]
-
aceste vorbe o înfuriară pe Rodomela peste măsură, ele nu arătau decât că Pomorac chiar era un vrăjitor. Ce bine ar fi fost dacă el ar fi putut să o ajute. - Orice leac are prețul său, țopăi pe picioarele sale strâmbe Pomorac. Am un leac, desigur, dar mă aștept să primesc răsplata imediat ce pruncul se va naște. Nebună de fericire, Rodomela nu mai stătu pe gânduri. Se învoi cu Pomorac să plătească prețul, oricare ar fi fost acesta. Vrăjitorul îi ceru
PRINŢESA TRANDAFIRA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1462949798.html [Corola-blog/BlogPost/378529_a_379858]
-
tatălui. Numai că acesta nu păru să-l bage în seamă, prin urmare își făcu puțin curaj și privi spre el. Mărețul Ginghis Han stătea în șa cu mâna pe mânerul sabiei, cu privirea pierdută în zări și cu gura strâmbă. Apoplexia, după cum bine știm, nu prea ține cont de mărimile acestei lumi și lovește ca proasta acolo unde vrea ea. Iar Marele Han nu avusese timp să rezolve și această problemă. În fine, asta era acum! Ogotai îl chemă la
MARELE HAN de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1456243743.html [Corola-blog/BlogPost/383959_a_385288]
-
mai nocivi pentru cultură sunt falșii culți, această oribilă grupare de inculți sadea și mai ales de semidocți cu pretenții, care se fac luntre și punte să-și poleiască pospaiul de cunoștințe cu diplome (bacalaureat, licențe, doctorate), dobândite pe căi strâmbe până la nelegiuire. Iar numărul acestora (mulți provin din rândul foștilor activiști) crește an de an, astfel că România deja este fruntașă la agramați și neabețedați. Iată și părerea înțelepților antici despre știutori și atotștiutori. Taoiștii afirmă: „A ști, dar a
DESPRE CULŢI, INCULŢI, SEMIDOCŢI ŞI FALŞI CULŢI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/_1457331695.html [Corola-blog/BlogPost/369211_a_370540]
-
pot eu sunt ce pot nu sunt ce-aș vrea nu sunt un brad sunt o smicea nu sunt un munte plin de piscuri sunt doar un om pe drum de riscuri *** noroc amar orb amar mă pui pe jar strâmb noroc mă pui pe foc amar orb târâi prin colb noroc strâmb cu rost tălâmb alb amar și strâmb noroc fript pe jar și ars pe foc dați-mi iar un alt obroc plin de-amar și nenoroc *** Epitaf A
EU ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1426231648.html [Corola-blog/BlogPost/348693_a_350022]
-
un munte plin de piscuri sunt doar un om pe drum de riscuri *** noroc amar orb amar mă pui pe jar strâmb noroc mă pui pe foc amar orb târâi prin colb noroc strâmb cu rost tălâmb alb amar și strâmb noroc fript pe jar și ars pe foc dați-mi iar un alt obroc plin de-amar și nenoroc *** Epitaf A fost să fiu Tu mi-ai fost stea, La ceas târziu, La moartea mea, Drumul pustiu Vei lumina Cu
EU ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1426231648.html [Corola-blog/BlogPost/348693_a_350022]
-
4.4 │Tratament cu laser al polului posterior 4.5 │Tratamentul cu laser al polului anterior 4.8 │Imunoterapie specifică cu vaccinuri alergenice standardizate 4.11 │Consiliere psihiatrică nespecifică pentru pacient 4.12 │Blocaje nervi periferici 4.21 │Tratamentul piciorului strâmb congenital în primele 3 luni de viața 4.22 │Tratamentul la copii cu genu valgum, genu varum, picior plat valg. 4.23 │Puncții și infiltrații intraartriculare NOTA 1: Serviciile de la pct. 3 se decontează de casele de asigurări de sănătate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250178_a_251507]
-
Eveniment > Comemorari > DOININD Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 269 din 26 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Când m-am născut, probabil era soare, Benefic aștrii au beneficiat, Însă a reușit să se strecoare Un colț de astru strâmb și viciat De merg doinind voios pe drumul mare Și-mi pun la pălărie mândre flori, Mă-ntâmpină la rându-i fiecare Și mă așteaptă-n prag de-atâtea ori. Prin timp și spațiu cântecul răsună, Izvorul lui și tainicul
DOININD de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Doinind.html [Corola-blog/BlogPost/361445_a_362774]
-
de cârpă, Doar Bergerac face-un drum Spre Lună să nu se surpe. Simplu, fals suicid Trece prin gând și se stinge, Noi parodiem neiubind Viața, prinosul de sânge. A obosi trăind? O întrebare, Un glonț în ochiul stâng și strâmb, Care pe care. Aș vrea să mă scufund în somn, Ca un Titanic noaptea, ca un om. Un chip prea alb, ușoare mâini mi-acoperă privirea, am obosit de săptămâni, ești Mântuirea. Să fii trandafir, grădinar totodată, Fericire aproape de toți
INFERNUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Infernul_boris_mehr_1353995393.html [Corola-blog/BlogPost/345033_a_346362]
-
de cârpă, Doar Bergerac face-un drum Spre Lună să nu se surpe. Simplu, fals suicid Trece prin gând și se stinge, Noi parodiem neiubind Viața, prinosul de sânge. A obosi trăind? O întrebare, Un glonț în ochiul stâng și strâmb, Care pe care. Aș vrea să mă scufund în somn, Ca un Titanic noaptea, ca un om. Un chip prea alb, ușoare mâini mi-acoperă privirea, am obosit de săptămâni, ești Mântuirea. Să fii trandafir, grădinar totodată, Fericire aproape de toți
INFERNUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Infernul_boris_mehr_1353995393.html [Corola-blog/BlogPost/345033_a_346362]
-
adesea răspunsul ei era un „da” sau „nu”. Într-o zi am găsit ușa celarului deschisă și scara din araci pusă la gura podului. M-am strecurat pe furiș și „cu frica în sân”, am început să urc pe scara strâmbă. Odată ajunsă sus am respirat ușurată și grăbită mi-am aruncat privirea în toate direcțiile. Într-un colț aproape de mine, sub o grindă am văzut un pachet destul de mare. L-am înhățat la repezeală și m-am îndreptat spre ieșire
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
Articolele Autorului Iar un drum, iar o amintire trec peste ele nu mă uit înapoi simt orașul cu oamenii lui indiferenți ca pe un vânt la marginea cerului, și umbra turnului cu ceas căzută ca o taină imperfectă în cercul strâmb al singurătății. Totul se schimbă voi pleca în parcuri cu alei drepte cu oameni mulți dezinteresați care vor lăsa în întuneric copacii și teama va sta cu mine pe bancă, ca o toamnă târzie așteptând lumina sclipind în ochii femeii
LUDMILA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ludmila.html [Corola-blog/BlogPost/356377_a_357706]
-
doi intelectuali lucizi care se joacă cu timpul și spațiul, schimbă roluri, schimbă măști, grimase incomode dejucând rostul unui zâmbet, unei flori, unei raze de soare. Gândul dintâi intră pe scena plină de colb, plină de pași nedesenați de condeiele strâmbe - picioarele uimirilor irișilor plăpânzi în fața durerii și ea, artist sculptor al ființelor din linia întâi, a doua, a cifrelor care alcătuiesc în neștire cozile lui pi. Cuib de gânduri spin în marginea orașului bucuriei fără bucurii. Orbi și oarba drumului
PRINSE ÎN CHENARUL UNEI VIEȚI DE CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1461692715.html [Corola-blog/BlogPost/384964_a_386293]
-
măsoară în timp, iubirea este pură și nu o poți atinge decât trăind-o. Ce știu este gluma făcută în stilul meu characteristic vârstei, așa dar! Simțind ca nu mai am aer atunci i-am zis Emiliei că are limba strâmbă! A fost un moment destul de dificil pentru sufletul unei fete îndrăgostite ca Emilia! A reacționat surprinzător ! “a luat forma traseului oferit de tine Robert”! Am iubit-o necondiționat pe Emilia, altfel nu exista drumul către ea, îmi doream cu ardoare
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 by http://confluente.ro/Sunt_lacrima_din_lacrimile_tale_gheorghe_serbanescu_1345514157.html [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
Glasuri sfâșietoare sub povara zilelor întunecate, aruncate în vidul nimicului din gaura neagra, se mai aud în ropotul unor cai alergînd spre o lumină mișcatoare. Trupul alungat de razele soarelui se prăvălește în fântânile fără apă din care doar gurile strâmbe ale balaurilor din basmele copilăriei mai huruie dorind să scoată flăcări. Un colț de lume năpăstuit de jivine și încurcat în tradiții și cântări păgâne. Pământ hărăzit neputinței sub un cer la fel de întunecat precum creasta munților spână, așteptând o altă
ILUZII de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/silvia_cinca_1454075694.html [Corola-blog/BlogPost/383987_a_385316]
-
cheamă Julieta? Să rămân interzis, pentru că eu, Romeo pe loc am devenit, în culmea fericirii că muza mi-am găsit! Dar... ai plecat, regală și doar atâta știu, că n-am mai apucat nici un cuvânt să scriu și-n amintirea strâmbă, de biet poet umil, tu, ai rămas de-a pururi, o divă de Mizil! Referință Bibliografică: DIVA DE MIZIL / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1411, Anul IV, 11 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela
DIVA DE MIZIL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1415686619.html [Corola-blog/BlogPost/371692_a_373021]
-
era mai curajoasă, a ieșit pe prispă tocmai când se auzeau urme de pași. A leșinat căzând cu zgomot mare. Tata a tras-o în casă. A turnat pe ea oțet și și-a revenit dar a rămas cu gura strâmbă, niciodată nu a mai putut vorbi normal. Toată viața a rămas bâlbâită. Oamenii din sat i-au spus până la moarte “bâlbâita”. Zgomotul de pași a continuat. Nimeni nu a mai îndrăznit să iasă noaptea afară. Când a venit nenea de la
STAFIILE DE TITINA NICA TENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stafiile_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/355819_a_357148]
-
de piatră erau deja albi și acoperiți cu țurțuri de gheață. Doar puiul de lebădă mai era acolo captiv și plângea în strânsoarea gheții, însă glasul său era din ce în ce mai slab. Deodată, cățelușa Molda, o corcitură maidaneză, cu picioarele scurte și strâmbe, ce se pripășise pe lângă clădirea bufetului sezonier al ADRAS- ului, auzind țipătul de disperare al puiului de lebadă, alergă repede la malul apei, apoi făcu imediat calea întoarsă și lătră la ușa paznicului, zgârâind tocul ușii cu ghearele, pentru a
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Plansul_puiului_de_lebada_stan_virgil_1388576519.html [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
cândva șobolan, Doamne, nu-mi oferi doar prea-plinul, Lasă-mi o porție de catran. Tobele bat, trompetele sună, Mergem voioși la carnaval, Moartea are culoare brună, Viața-i ascunsă-n recif de corali. CHAGALL Erau acolo tristeți și bucurii, Ulițe strâmbe erau, Vii între vii, Oameni pluteau în aer, pe nori, Stelele mai cădeau, albe culori, Eu mai zăream, cumva, umbre târzii, Mici croitori, coșari, viori viorii, Cum i-arăta Chagall, melodios, Parcă erau scrisori, albumul roz, Parcă am fi cu
POEME (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1422192852.html [Corola-blog/BlogPost/377047_a_378376]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > DECA ... HÂC!...RAȚIE Autor: Lică Barbu Publicat în: Ediția nr. 896 din 14 iunie 2013 Toate Articolele Autorului ... Oglinda din baie este prima “persoană” cu care mă întâlnesc în fiecare zi. Nu înțeleg de ce strâmbă la mine? DECA ... hâc!...RAȚIE Supt-semnatul Hărmălaie Vodcuț Pilică, dormiciliat în orașul ăsta, probabil la adresa turnătoare: cartier nord-șest, strada a patra rândul de la geam, imediat după terasa Voie Bună, bloc galben-roze, scara una dreaptă, apartament după lift, în legătură cu accidentul petrecut
DECA ... HÂC!...RAŢIE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 by http://confluente.ro/Decahac_ratie_lica_barbu_1371194692.html [Corola-blog/BlogPost/342136_a_343465]
-
deja albi și acoperiți cu țurțuri de gheață. Doar puiul de lebădă mai era captiv în apa lacului „Saturn” și plângea în strânsoarea gheții, însă glasul său era din ce în ce mai slab. Deodată, cățelușa Molda, o corcitură maidaneză, cu picioarele scurte și strâmbe, ce se pripășise pe lângă clădirea bufetului sezonier al societății ADRAS, auzi țipătul de disperare al puiului de lebădă și alergă repede la malul apei. Apoi făcu imediat calea întoarsă și lătră la ușa paznicului, râcâind tocul ușii cu ghearele, pentru
PLÂNSUL PUIULUI DE LEBĂDĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444382472.html [Corola-blog/BlogPost/343207_a_344536]
-
mai surprinde Câte bancuri spune aia cârnă Și la care nimeni nu se prinde Mirii stau pe scaun țepeni Mai blazați decât acum un ceas Parcă-s niște hoți de pepeni, Ea, își vâră degetul în nas Cântă muzica și, strâmbă Cum deschide soacra sârba Un gitan cântă din drâmbă Iar un altul dintr-un hârb, a Meșterit vreo două tobe Capul lui plin de idei Și aduse pentru probe, Bate... până ies scântei! În zadar priviți la miri Că le-
NUNTA de ION UNTARU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Nunta_0.html [Corola-blog/BlogPost/355333_a_356662]
-
A murit...” și glasul îi căzuse-n plâns... Nici nu-l întrebasem să-mi răspundă, „cine?” Și-am simțit cum cerul se surpase-n mine, Din copilărie suntem toți aici, Cătălini de-a valma, dar și veronici... Într-o lume strâmbă și tot mai obscenă Obosiți actorii sunt mereu pe scenă, Tainic îmi pătrunde în cuvânt fiorul- Vino la Teatru, a murit „Sufleorul...” Referință Bibliografică: Sufleorul... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1627, Anul V, 15 iunie 2015
SUFLEORUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1434346375.html [Corola-blog/BlogPost/379715_a_381044]
-
porni spre vestiare. Studentă veni în urma lui. Mirosul pătrunzător de clor care îl lovi la intrarea în vestiar, îi înfundă instant sinusurile. Toaletele arătau jalnic. Pe pereții vopsiți în verde, se întindeau pete maronii de la nivelul bazinelor vechi cu pârghii strâmbe și lanțuri mâncate de rugină. Man trase de un lanț, apoi de celelalte două. Într-adevăr, apa nu curgea pentru a spăla mizeria depusă pe vasele de faianță. Se urcă pe marginea unei toalete și băgă mâna în bazin. Recipientul
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_rascu_1451379298.html [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]