2,070 matches
-
nevoie de un organ aparte: simț estetic. "Nu-mi amintesc prima mea întîlnire cu ploaia. Cred că nu mi-a plăcut prea tare atingerea ei rece și mărunțită. Înveți să iubești ploaia așa cum înveți să iubești vinul: mai întîi te strîmbi, ca să apari diferit și cu riscul de a nu-ți face cunoscute gusturile. Ca orice iubire adevărată, ea necesită inventivitate, chibzuință și o anumită experiență de viață. Cu toate acestea, nu putem spune că viul și ploaia acționează la fel
Defuncta ploaie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8721_a_10046]
-
planul lui Iliescu & Geoană de a-l pune temporar la index pe Băsescu, pentru a-l da apoi jos va reuși, mica lor victorie le va fi fatală. La referendum vor vota cu președintele suspendat chiar și cei care acum strîmbă din nas cînd aud de el. PSD-ul îl poate trimite într-un concediu fără plată pe Băsescu. Cu sprijinul PRM-ului, al PC-ului și cu ajutorul liberalilor care l-ar mînca și crud pe dușmanul de la Cotroceni, Geoană va
Băsescu,planul de rezervă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9930_a_11255]
-
refacerea ei. Într-una din cele mai inspirate pagini critice scrise despre opera lui Doinaș, Virgil Nemoianu analizează dinamica dialectică a acestui proces al cunoașterii, dificil și periculos, cu schilodiri și jupuiri verbale comparabile cu cele fizice: "Obiectele realului se strâmbă și se pocesc întâi, iar apoi ajung să se topească într-o unică masă nediferențiată. Fără tracțiunea opusă a Eului, natura alunecă tot mai repede în jos, pradă inerției, spre hăul nediferențierii. Operație care, însă, cum bine observă delicata intuiție
Poezia sintezelor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9099_a_10424]
-
dezvăluie o perioadă infimă de practică într-o companie multinațională. Dacă maliția aceasta ar fi venit din partea unui rusofil înveterat sau a unui profesor de limba română încremenit în eternele secționări de frază neaoșă, am fi putut foarte bine să strâmbăm - cosmopolit - din nas. Numai că autorul acestei savuroase pastișe e nimeni altul decât redutabilul anglist Radu Paraschivescu. Adică unul dintre puținii cărora o asemenea terminologie hibridă îi poate suna - pe drept cuvânt - prost din ambele părți. Stereo, cum s-ar
Cronică anacronică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9267_a_10592]
-
august. O persoană din județul Călărași cîștigă, cu o variantă simplă, potul cel mare la Loteria Română. Ce sughițuri pe bietul cîștigător. Cred că o țară întreagă și o parte dintre vecinii noștri din Bulgaria, Ungaria și Republica Moldova s-au strîmbat văzînd că uriașul premiu se duce în buzunarul cuiva, după nu știu cîte săptămîni de așteptare. Fiindcă, vorba cuiva, nimic nu-i consolează mai mult pe cei care pierd decît să vadă că nimeni nu cîștigă. Un expert literar al
Marele câștig by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9320_a_10645]
-
Consul cu mine... părăsindu-mi pînă și manuscrisele (după trei ani mi-au fost aduse de un unchi după mamă, în trei saci de hîrtie; nu dispăruse nimic!), nu numai nevasta, meseria de medic, cărțile... Cînd îmi ieșea ceva, mă strîmbam într-o oglindă îngustă" D.P.: Vorbeați adineauri de un cîntec neîntrerupt, care vă clocotea în cap și care se cerea, de fapt, doar transcris cu repeziciune, să nu se piardă. Mărturisiți că ați scris și pe treptele de la intrare. Puteați
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
că scriu, cîteva cărți... Nu stam pe scaun. Încuiam ușa. Mă învîrteam ceasuri întregi în jurul mesei, mă repezeam ca apucat la foaia albă, scriam indescifrabil, spuneam cu glas tare ce am scris. Cînd îmi ieșea ceva, țopăiam de bucurie, mă strîmbam într-o oglindă îngustă, specială, ce-mi aducea două-trei raze de lumină, la aceeași oră, și mi le reflecta pe covorul gros de pe scîndurile dușumelelor: băltea covorul, îl lichefia... Însă foarte multe versuri le-am scris la ședința lunară a
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
școală. Preocupat de istoria meleagurilor gorjene a desfășurat o intensă activitate de căutare a urmelor trecutului pentru a le valorifica. În acest scop a vizitat mai multe mănăstiri precum: Tismana, Polovragi, Lainici dar și bisericile satelor și schiturile Crasna și Strâmbă descifrând inscripțiile și documentele acestora devenind ulterior posesorul a numeroase vestigii ale trecutului cu nenumărate informații culese și selecționate. Alexandru Stefulescu a fost și unul din promotorii ideii băncilor populare iar paralel cu acest rol a avut și unul de
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
lui pe o zi întreagă și se trezea în puterea nopții vomând șuvoaie de fiere și-n vremea din urmă numai încuiat îl țineau, încât abia a reușit să fugă, cu puțin înainte de a fi prea târziu, spărgând geamul și strâmbând drugii ferestrei cu bruma de vlagă ce-i mai rămăsese." (pp. 166-167). Când îl revedem, după vreo șapte ani, pe Bajnorică, acesta e o ruină. Cel Rău a intrat în el și l-a supt de aproape toată substanța, făcând
Viață de câine (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9518_a_10843]
-
Le-a imprimat tiparele gîndirii sale, pe care majoritatea elevilor le-au urmat pînă la moarte. Cultul lui Maiorescu, de ei întreținut în primul rînd, a fost cu răbdare pregătit de el însuși. (...) Maiorescu n-a format gînditori, ci adepți, strîmbînd din nas ori de cîte ori învățăceii își depășeau atribuțiile". Nici prietenia n-ar putea constitui o calitate a Maiorescului, deoarece acesta "are nevoie de prieteni însă numai pentru a-i domina. Aspiră să trăiască printre egali, dar să fie
Un duel cu aerul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7732_a_9057]
-
ea l-a dotat cu opinii despre Cărtărescu. A contat asta în campanie? Fără îndoială, fiindcă a produs imaginea unui Băsescu dornic să știe tot ceea ce ar trebui să știe. Iar acest cîrlig i-a impresionat pe mulți intelectuali care strîmbau din nas la ideea de a-l vota pe "mitocanul incult" Și cine știe dacă nu cumva o parte dintre voturile care l-au făcut președinte pe Băsescu, în dauna mult mai cititului Adrian Năstase, recunoscut protector al artelor, n-
Cele două purtătoare de cuvănt ale lui Băsescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9762_a_11087]
-
procedă cu mare teamă și execută toate operațiile indicate cu aerul că dezamorsează o bombă atomică. Își șterse fruntea, trase aer În piept și Înfipse seringa așa cum văzuse el la spital, atunci când a avut trei coaste rupte. Cu sfială și strâmbându-se, apăsă pe piston și când termină era „tăt numai o apî!”, vorba Mariei lui. Gata, dom’inginer? Te-a durut? Bogdaproste! Nu m-a durut! Să-mi faci și la noapte, da? Încercăm, cum să nu!, spuse Victor oarecum
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
făcut fețe-fețe și până la urmă a îndrugat el ceva acolo, dar mare lucru nu avea ce să spună. De, sărăcia-i sărăcie, n-ai ce-i face...Ion Stup s-o uitat spre nevastă, s-o uitat spre fecior, o strâmbat din nas și o încheiat discuția. „Nu facem treaba, Chirică! Nu!” Când o auzit asta, Toader numai n-o căzut jos...Avea el ceva pe suflet săracul băiat. Dar cum să spună în fața tuturor ce-l doare? Si îl durea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cealaltă e neagră, dar neagră de nu poți crede c-a fost uitată în incubator. Albanezu’, mândru de colecția lui de primăvară-vară, sondează piața: Ce ziceți de zebrele mele? Fac orice, puteți să le călcați în picioare. — E prea devreme, strâmbă din nas Kiril. Mai pe înnoptate. — Poate viitorul nostru francez...? încearcă Albanezu’. Kiril și Roman râd în cor. Albanezu’ își dă seama de ce râd și zice: — Pardon, am uitat că azi e prima duminică din lună. Toți râd și mai
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
pereții, că ți-i pun la plată. Pe palierul etajului trei, Lionel se oprește să-și tragă sufletul. Robespierre profită de situație și-i trage o limbă pe obraz. Lionel n are cum să se apere, având mâinile ocupate. Se strâmbă și Robespierre înțelege că-i place și-i mai trage o limbă. Cărăușul repornește, nu înainte de-a întreba: — Mai e mult? — Încă un etaj, domnule conte, și calvarul dumneavoastră o să ia sfârșit. Pe palierul etajului patru, Lionel se mai
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
crăpat imperiul sovietic și s-a trezit că e bielorus din Minsk, a fugit imediat în Vest. A trăit din ciubucuri, fiind chiar un instalator extrem de priceput. A ajuns până la urmă la Angers, unde Lionel a închis ochii și a strâmbat din nas la diploma lui, destul de îngălbenită și de urât mirositoare, și l-a angajat pe șantier. Trăia după principiul O viață avem, nu știm cât durează - mai bine să trăim fiecare clipă ca și cum ar fi ultima! Carpe diem! ar
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
o liniște mormântală, anticipând sacrilegiul pe cale să se comită. În ușa bucătăriei s-a strâns tot personalul, în frunte cu maestrul bucătar. Lionel desface cutia, împroșcând toată masa cu lichid. Toarnă puțină Coca peste vinul din pahar și gustă combinația. Strâmbă din nas și mai toarnă puțină Coca. Mai gustă o dată. Satisfăcut, se întoarce spre Gustave și-i spune: — Abia acum e perfect. Mie-mi plac vinurile mai dulci. Gustave leșină. E prins în ultima clipă de doi picoli care-l
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
îl văd pe Jean aducând ananasul într-un frumos vas de cristal, plutind într un lichid roșiatic. Chelnerul îi șoptește ceva la ureche lui Robert, care anunță pompos: — Ananas à la bulgare. Liliane își taie o felie, o gustă, se strâmbă puțin, după care se pronunță: — E bun. Puțin cam acrișor. — L-am făcut în oțet, cu boabe de piper și o linguriță de zahăr, îi explică Jean. Pe Lionel nu-l interesează dulcele. Acrișorul, în cazul de față. El și
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
cu ouă fierte și castravete tocată mărunt, care este făcută din trupul ființei iubite, fără de care oasele nu ar sta la locul unde sunt puse. șase deasupra: trebuie să acorzi respectul cuvenit obrajilor, cu ei poți să distrezi ființa iubită, strâmbându-te, râsul întărește dragostea, o schimbă în zahăr cándel, în vată de zahăr, în miere de albine care populează florile de tei, care apar în luna mai să îți aducă aminte că trebuie să iubești în fiecare zi cu o
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
Bă, tu știi că dacă vreau, io pot să te omor? Nu știam, puteam cel mult să mor de râs când îi vedeam mutra scâlciată și cufurită. Iete, colea, a făcut și a început să se screamă atroce, să se strâmbe de parcă îl strângeau pantofii. Își smiorcăia nasul și se holba spre stomacul meu cu ochii ca ai șarpelui Kaa din Cărțile junglei. Se concentra, cum ar veni. După ce a terminat, m-a întrebat fericit: Ei, este că ai simțit o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Tu ai agiuns om mare, nu șagă! - s-a auzit un glas din fundul sălii. Lasă-l în pace pe tovarășu’ Daurel, că se supără și face urât. Nu vezi ce încruntat îi? Ce-i el balaoacheș, da’ ce se strâmbă când se-nfurie - i-a luat apărarea, în hazul tuturor, un altul... Tovarășul de la raion își bolovănea ochii ca boul când își dă importanță. În cele din urmă, i-a șoptit ceva lui Chersân, care a prins a vorbi: Lăsați
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Începusem să scâncesc și să mă foiesc În scutecul Îngălbenit de vreme și de atâta folosință pentru alți frați, născuți Înaintea mea. Din salteaua ruptă pe alocuri, ieșeau la suprafață paiele și fânul care căpătaseră culori ciudate! Am Început să strâmb din nas din cauza izului de mucegai, pe care l-a sesizat chiar și mama. Ar fi bine să mai schimb, totuși, așternuturile! Cine știe?!” Poate mă trezesc cu vreo vecină curioasă, care ține musai să vadă “Minunea asta”! Nu de
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
din stâlpii ce înconjoară golful de lângă Opera House, din inima Sydney-ului. Mă așez în fața ei, o privesc din cap până în picioare, vreau să văd cum reacționează la acest examen, fata rămâne nemișcată, parcă ar fi de carton, încep să mă strâmb la ea, fata clipește din genele grele de rimel, mă strâmb și mai tare, o femeie aproape bătrână se schimonosește în inima Sydney-ului la o statuie vie, chiar că m-am țicnit, Circular Que e plin de astfel de statui
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
noaptea care-i deveni imediat complice. Deasupra scenei, fluturând ușor, atârnau sforile rupte și Încâlcite, ca niște mari și confuze semne de Întrebare. Pe păpușar Îl găsiră prăbușit În spatele cortinei. Chircit, cu spinarea Încovoiată și o grimasă urâtă, care-i strâmba gura Întredeschisă. Chipul său, cu privirea Încremenită, Împrumutase Într-un mod neverosimil trăsăturile pronunțate ale lui Grimmi, fapt care-i Îngrozi pe toți cei care văzură ciudățenia. Cineva strigă sa nu-l atingă nimeni, că era mai bine așa. Ambulanța
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
și-o acoperea cu fond de ten. Se Îmbrăcase Într-un capot verde, Înflorat și cu mânecile foarte lungi, ca un chimono. Mi-am luat un scaun și am venit lângă pat. M-a Întrebat, sorbind din ceaiul meu (se strâmbă un pic, Încrețind năsucul și micșorând ochii Într-un fel drăgălaș) dacă am fost un profesor sever cu elevii, dacă am dat „treiuri și doiuri”, așa cum făcea cu ei proful de istorie din liceu? Am Început să râd, spunându-i
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]