300 matches
-
să scot o vorbă de la Tonia, numai a doua zi, în dimineața plecării, mi-a zis, fără să se uite la mine, Ce bine-ar fi dacă n-ai mai pleca. Ce-i aia? am întrebat stupid, oprindu-mă din strânsul lucrurilor. Doar știa de anul trecut că am bursa asta pe două luni, se arătase nemaipomenit de încântată, de ce Dumnezeu nu-mi spusese pân-acum nimica? Nu-nu, sigur că trebuie să te duci, m-au speriat și pe mine păsările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
criza erotică, probabil întâlnirea cu ea era prea legată de bolirea lungă a tatei. Probabil ne și schimbăm deprinderile odată cu iarna. În camera pe care Zina mi-a ocupat-o câteva săptămâni, abia mai scriam peste zi, prea atent la strânsul foilor pentru a nu-i deranja micile lucrușoare. Monitorul vechiului PC, pe care Alecs îl depozitase o vreme la noi, adună tot praful din odaie. Din când în când, ridic din hârtii spre el (spre monitorul lui, inutil ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
arătător, strâmba degetul, Îl petrecea peste cel mijlociu și lega palma Între scândurele, să se vindece așa, strâmb, cârnit - ca al lui Moș Iacob... Tunurile abia se mai presupun, mama a terminat cu adunatul morților, Moș Iacob Încă nu cu strânsul monițiilor - dar așteptăm. Eu - În calidor. De când au liberat Românii orașul Balta, de dincolo de Nistru, au Început să se Întoarcă unii dintre ridicați - ridicați cu puțin timp Înainte de Începerea războiului. Tata a fost ridicat cu mult timp Înainte, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Nașterii Domnului, și unul după altul, frățiorii și Niculina care acum avea 12 ani, au răspuns frumos, dovedind că Măriuca se ocupă și de educația lor religioasă. La urmă, Măriuca și surioara ei, au ajutat-o pe dna Smărăndița la strânsul mesei și la spălarea vaselor, după care mulțumind din tot sufletul, au vrut să plece. Dar, cu un zâmbet blând, domnul învățător le-a spus: „Nu plecați, căci mai avem ceva de discutat cu voi. Ieri, în ajunul Crăciunului sau
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
îl întreba: "încă unul?" și Lică refuza. Era temperat și nimeni nu-1 văzuse vreodată beat, necum fata. Apoi Sia îi spunea ce conține pachetul. Erau laolaltă răcituri, fructe, dulcețuri, țigări. Tot ce putuse fura. Din trebile casei își alesese numai strânsul mesei cu cheia de la bufet. Baba o prinsese deseori colectând, dar nu spusese Linei nimic. Tot ea se răstise: - Nu te duci să pîrăști? Vinul e pe mâna dumitale! - ca și cum baba era cea care da de băut domnișorului, nu satana
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
să afle cu ce se ocupa gazda lui, pas cu pas. Deși era rotofei ca un urs, Godun se rotea pe o jumătate de glob într-o zi-lumină. N-avea rost să continue urmărirea. Hotărî să se-apuce serios de strânsul paralelor, iar femeile n- aveau decât să se-agațe din mers de vreo ușă a vagoanelor trenului său. Într-o zi din februarie, bona progeniturilor lui Godun apăru cu o tânără ajutoare. O văzu cuprinsă cu șorț și încercând să
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
prin botez. Acum pot să mă numesc fiul tău, pentru că m-ai eliberat de păcat și de moarte și m-ai făcut părtaș la viața ta. Îți mulțumesc Isuse Cristoase, Fiul Tatălui, pentru moartea și învierea ta. Sunt cu totul strâns legat de tine și primit în Biserică, spre lauda măririi Tatălui. Îți mulțumesc Duhule Sfinte, pentru iubirea ta revărsată în inimile noastre. Tu trăiești în mine, și dorești să mă conduci la o viață care dă mărturie despre Dumnezeu, și
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
vremii de acum 82 de ani. Eroii acestei întreite tragedii sunt o victimă a propriei hărnicii - pentru că așa era în Priponeștii noștri de altădată - lumea muncea pe ruptele - de la mic la mare și ziua și noaptea, mai ales în vremea strânsului recoltei. Amănuntele relatate de mine mi au fost povestite de venerabilul meu tată, iar eu mi le-am adus acum aminte pentru că, la vremea aceea, eu însumi mă aflam la o răscruce de drumuri, prin încercarea mea de a mă
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Cum stați cu cartea, domnule Weyergraf? Pentru două sute cincizeci de mii de franci, Își putea permite să pună Întrebarea pe care nimeni altcineva din preajma mea n-ar fi cutezat s-o formuleze atît de pe șleau. Am fost nevoit să joc strîns. — Lucrăm, și dumneavoastră, și eu, cu timpul, am răspuns. Banca Îmi ceruse deja să fac o asigurare pe viață de o valoare echivalentă cu suma lipsă În cont, și care ar fi fost virată În contul meu În caz de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
decis, acum mult timp, că ăsta e un subiect tabu În casa noastră. — Păi, tu ai deschis conversația pe tema asta, rînjește Charlie. — Știu. Și mersi frumos. Voiai să mai fii invitat pe la noi? Sally și cu mine ajutăm la strînsul mesei, În vreme ce bărbații duc gemenele În parcul din apropiere. Sally o bombardează pe Fran cu Întrebări despre Charlie și, cînd În sfîrșit ia o pauză, ca să se ducă la toaletă, o privim amîndouă cum se Îndepărtează, zîmbind și clătinînd din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
răspuns, dar nu știu ce să zic. Planurile mele de a-l seduce s-au topit demult. Intențiile mele de a mă comporta ca Lisa și-au luat zborul pe fereastră. Mă bîlbîi ca o adolescentă, apoi mormăi ceva la iuțeală despre strînsul mesei. Mă ridic, Înșfac farfuriile și le duc În bucătărie, unde fac eforturi să mă linișteșc, sprijinindu-mă de chiuvetă. Ochii Îmi sînt Închiși și respir adînc ca să-mi recapăt echilibrul interior. Nu-l aud intrînd. Nu-mi dau seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
un lucru pe care bunica îl urăște la nevestele lui Esau, a mai spus Tabea. - O cunoști pe bunica noastră, am întrebat eu. Ai văzut-o pe Rebeca? - Da, a zis verișoara mea. Am văzut-o de două ori, la strânsul recoltei. Mi-a zâmbit, deși nu vorbește nici cu mama, nici cu Ada și nici pe Oholibama n-o băga în seamă când trăia. Bunica spune lucruri foarte urâte despre mama și asta e ceva rău. Verișoara mea și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
-mi abată atenția de la propria frică. Mă țineam de ea ca un copil care nu vrea să se piardă de mama lui, dar după un timp am găsit curajul de a mă uita la priveliștea aglomeratului port al Tebei. Până la strânsul recoltei mai era mult și cei mai mulți agricultori nu aveau altceva de făcut decât să aștepte vremea culesului, așa că prăvăliile erau pline cu țărani care nu aveau de târguit decât propriul lor timp. Meryt a dat un colier de pietre de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
asta nu te face să te simți nu știu cum... Vreau să spun că sper că nu... te excită sau știu eu... — Lissy, Îți spun pentru ultima oară, nu sînt lesbiană ! țip exasperată. — OK ! zice grăbită. OK. Scuze. Mă mai Îmbrățișează o dată strîns, după care se ridică. Hai, trebuie neapărat să bei ceva. Ne ducem În balconul mic și Înghesuit, pe care proprietarul ni-l descrisese, cînd am Închiriat apartamentul, drept „terasă spațioasă“ și ne așezăm pe bucățica cu soare, bînd schnappsul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
din partea de către soare. Maricica Uzu. El parcă mașina. Închise porțilei mari. Veni, apoi, spre dânsa. Vecina Își desfăcu larg brațele și-l cuprinse, ca pe un enorm stejar, Înfierbântată. Și-l strânse. Și-l sărută Îndelung. El răspunse sărutului și strânsului În brațe. Îi mângâie, mai pe urmă, fața, părul cărunt, spatele, mâinile, strecurându-i-le, ademenitor, și către coapse. Ea se lipi de el ca vara, un vrej de fasole, ori o viță-devie, de șpalierul protector. Și ea Îi șopti
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
hălăduiești tu?... Iar ai ajutat să traverseze strada bunicuțele? Care mai e viața ta? - Ceac-pac... încercă să împingă discuția, într-un domeniu evaziv, Spiridon, proaspătul anti-botezat. 203 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Sau dădea o mână de ajutor la strâns și la cărat instrumentele. Nu-și ieșea el prea repede din starea de transă. Lumea era măgulită să-l întrebe, să-l atingă cumva cu gheizerul respirației, să-i adreseze câteva cuvinte. Fascinată și, de abia dezmeticindu-se, dădea buzna
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
teanc de cărți groase, cu coperți de piele și câteva ramuri înverzite de salcie, care parcă înveseleau locul. Pe pereți, chiriașul așternuse preșuri colorate și tablouri. Nu mai cunoștea odaia lor rece. Maică-sa o chemase să-i ajute la strânsul rufelor, și ea n-ar mai fi terminat. - Atunci ai dumneata grijă, încheiase domnu Procopie înțelegerea, mai faci curat din când în când și pe-aici, c-așa-i la bărbatul singur. N-o să fie degeaba. Mai dau ceva peste
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și nimene să nu cuteze a rădica de pe țarine rodurile sămănăturilor sale înainte de a veni vechilul moșiei să măsoare dijma”. Agravarea sarcinilor puse pe umerii țăranilor clăcași este evidentă, comparativ cu perioada precedentă. Trecuse demult vremea când era în practică strânsul dijmei de către însuși stăpânul moșiei ori de către un vechil al său. Iată ce aflăm, bunăoară, în această chestiune, dintr-o mărturie consemnată într-o carte domnească din 12 august 1752, dar cu trimitere în urmă, mărturie dată de un bătrân
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu o tablă și cu pământ, lăsându-se să ardă mocnit o zi sau două. După răcire, cărbunii erau depozitați întrun loc uscat. De la fierarul Ion Anton am aflat cum se confecționează frigarea cu trei craci folosită la descântecul „de strânsul frigărilor”. Potrivit relatării sale, persoana care avea nevoie de o astfel de unealtă pentru a fi descântat, mergea la 9 case neprimenite (în care soții trăiesc împreună din prima căsătorie) și aducea 9 bucăți de fier. Fierarul le topește în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Mâncărurile tradiționale de post la hram erau: sarmale fierte pe vatră, cartofi la tavă, pilaf sau plachie din păsat sau din orez în zilele noastre, pește prăjit, colaci, pâine sau mălai. SĂRBĂTORI DE TOAMNĂ Obiceiurile de toamnă sunt legate de strânsul recoltelor și pregătirea lor pentru iarnă. La sfârșitul lunii octombrie, pe 26 octombrie, de Sfântul Dumitru, se desfac stânele, se dau oile acasă și se încheie socotelile. Se organizează clăcile. Ultima dintre sărbătorile de toamnă era Sfântul Andrei cel Întâi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vindecau. Descântecul „de pocitură”, asemenea cu cel de „strânsu’ cel mare’’, datează de prin anul 1920. Simptomele acestor boli erau: durere de cap, moleșeală, dureri de mâini și de picioare, ceea ce înseamnă în termeni locali că ai fost pocit. De strânsul cel mare erau descântați mai ales copiii. Se lua o trestie și un cuțit și se măsura înălțimea și lățimea bolnavului ce ținea mâinile întinse lateral. Apoi se aprindea trestia la foc și se băga într-o moșoaică cu apă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și iei negeii la numărat. De fiecare negel faci câte o crestătură pe vargă. După ce termini de numărat, pui varga în gard și spui: „Cum s- a uscat varga în gard, așa să se usuce negii lui Ion’’. Descântecul „de strânsul frigărilor” a fost cules de la Jenică Maftei (1898-1986) din satul Tarnița - care la rândul său l-a învățat de la mama lui, în anul 1928. Simptomele bolnavului erau: arsuri la stomac, inimă rea, slăbirea organismului, visuri rele, etc. Cauza bolii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
învățat de la mama lui, în anul 1928. Simptomele bolnavului erau: arsuri la stomac, inimă rea, slăbirea organismului, visuri rele, etc. Cauza bolii era aceea că persoanei respective i s-a făcut „de ursită”. Persoana astfel bolnavă trebuia descântată de strânsul frigărilor, astfel ea putea muri. La acest descântec se folosesc nouă fiare în miniatură, prinse pe o verigă, printre care o lopată, un topor, sfredel, suliță, hârleț, coasă și secere. Asemenea fiare de descântec erau confecționate de către cei mai pricepuți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nopți la rând pentru a fi puse sub cap. Se descântă timp de trei zile la rând și dacă bolnavul nu se vindecă înseamnă că nu-i boala asta și se va căuta alt leac. Descântecul „de sancă” sau „de strânsul cel mare” Când copiii mici se învinețeau, începeau a se strânge, plângeau și nu aveau poftă de mâncare, pentru a-i descânta Artimia Stoica folosea ulei și sâneală și descânta în zilele de luni, marți și miercuri. Sâmbăta și în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la brâu, la bata pestelcii (Pestelcă - (pop.) Șorț de pânză sau de postav pe care-l poartă femeile peste rochie și care, uneori, se poartă și de către bărbați;fotă). În timp ce se spunea: „O plecat Marița pe cale, pe cărare/ Cu strânsul cel mare/ Și s-o întâlnit cu Maica Domnului./ Ce te plângi Marița, ce te căinezi?/ Ce te văicărezi?/ Cum nu m-aș plânge,/ Nu m-aș căina/ Că m-a-ntâlnit Sanca cu Săncoiu/ Leul cu leoaica,/ Dracul cu drăcoaica,/ Tricolici
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]