1,312 matches
-
de bine. Trupul bătrânului a răspândit un timp prin haine, și prin pătura groasă, o firbințeală nefirească, după care, treptat s-a răcit. Cu un ultim efort Îi mai ceruse noaptea, o poveste pe care Antoniu a scos-o din străfundurile memoriei și i-a spus-o pe un ton de preot, care Împărtășește muribund. Era o poveste despre ură, violență și libertate. Era viața unui om, din care Antoniu făcuse aproape zece pagini de literatură. Acum, nici el nu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
a discului e Încetinită de un deget apăsat dintr-o dată pe partea din mijloc care se Învârte. Îmi curgea nasul și În fața ochilor Înlăcrimați pluteau forme distorsionate. Mă simțeam de parcă aș fi fost depozitat undeva Într-un loc adânc, În străfundurile realității, și aș fi reușit să prind doar mișcări dezlânate, o interacțiune perversă a luminii și umbrei care oscila la suprafață. Cât a mai durat starea aceasta e greu de spus. La un moment dat, am văzut fața blondului apropiindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
fii bun și închide ușa la closet. Halal exemplu îi dai știi tu cui. O, măcar de-ar fi așa, mamă! Măcar de s-ar putea inspira știi-tu-cine din bădărănia lui cum-îi-zice! Măcar de m-aș fi putut nutri din străfundurile vulgarității lui, în loc ca până și asta să devină o sursă de rușine. Rușine, rușine, rușine și iar rușine - oriîncotro o apuc, hop și-un lucru de care să-mi fie rușine. Suntem în magazinul de confecții al unchiului Nate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
și-mi servește privirea ei de sfinx, răbdătoare, eternă, atotștiutoare... și așteaptă... în curând el revine în antreu, gemând, cu o mutră chinuită, de-a dreptul apoplectică: — Unde mi-e pălăria? Unde-i pălăria aia? Într-un târziu, blajină, din străfundurile sufletului ei omniscient, ea îi răspunde: — Nătărăule, e pe capul tău. Pe moment, ochii lui par să se golească de orice urmă de experiență umană și de putere de înțelegere: rămâne locului, o pată albă, un obiect, un trup plin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ce facultate, la limbi clasice sau la astrofizică? Parcă ai fi maică-mea, măi, Ba-ba-lu. Poate vrei să zici că-i și el, acolo, instalator sau electrician. Că eu, unul, n-o să cred asta nici în ruptul capului! Pentru că, în străfundul kișkelor mele, în adâncul emoțiilor mele și-al credințelor mele străvechi, dincolo de eul meu care știe preabine că, de bună seamă, Smolka și Mandel continuă să se bucure de ranch-urile și șansele profesionale care le surâd tuturor oamenilor de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Se gândește la cu totul altceva, Își dădu ea seama și se aplecă nerăbdătoare să-și ia bagajul, vrând să-l părăsească. El Îi zădărnici intenția cu un flux de instrucțiuni despre sedative, sucuri de fructe și haine călduroase. În străfunduri, tânăra Își dădu seama de o schimbare În atitudinea lui. Ieri căutase singurătatea, acum se agăța de orice pretext ca s-o rețină un minut În plus. — Ce voiați să spuneți când ați zis „adevărata mea ocupație“? Întrebă ea. — Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Când ești mântuit. Dar a ucide e deja un reflex. Așa rezolv eu totul. Genunchii mi se taie și mă prăbușesc pe podea în trei etape - fundul, spinarea, capul. Iute ca un râgâit, ca un strănut, ca un căscat din străfundul sufletului, descântecul îmi țișnește în gând. Butoiul cu pulbere al tuturor porcăriilor pe care nu sunt în stare să le rezolv nu mă lasă niciodată la greu. Cenușiul se limpezește. Întins pe spate pe podeaua barului, mă uit la fumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
bărbați, despre asta e vorba, nu-i așa? I se mai spune și amiciție. — Da, da, așa e. — Cu cât mai puțin erotism, cu atât mai bine, nu crezi? Această întrebare retorică fusese însoțită de un fior sinistru, pornit din străfundurile ființei lui și care urcase pe șira spinării, terminându-se în chica de păr cânepiu. Ironia era că, pe măsură ce aspectul i se apropia tot mai mult de acela al unui androgin, vocea îi devenea din ce în ce mai gravă. — Da, am răspuns, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
și eventualele bisuri. Și, îmbrăcându-se, își permise să conștientizeze contrastul dintre caracterul voluntar și eficient al acțiunilor ei și ambiguitatea scopurilor. Hai să lăsăm la o parte fasoanele astea psihologice, te rog. Nu era nici urmă de autoiluzionare în străfundul conștiinței lui Carol. Pur și simplu habar n-avea de ce face toate astea. Se afla în postura obiectivului unei camere de fotografiat - dacă se concentra pe obiectele din planul apropriat, planul îndepărtat se încețoșa, și reciproc. Mie mi se pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
desprinse ce-i stăteau lipite de suprafața rotundă a fesei stângi. Curburile lor păreau la fel de arbitrare și de însemnate ca și rănile de pe pieptul și picioarele mele. Această obsesie față de posibilitățile sexuale a tot ceea ce mă înconjura fusese eliberată din străfundurile minții odată cu accidentul. Mi-am închipuit salonul plin de victime convalescente ale dezastrelor aeriene, toate mințile lor alcătuind un bordel de imagini. Ciocnirea dintre mașinile noastre era modelul unei uniuni sexuale extreme și, totuși, nevisate. Leziunile pacienților ce așteptau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
ureche, mintea înregistrează posibilitatea țârâitului, aproape îl cheamă, îl aspiră din propria absență, iar în acea clipă, dintr-o casă ajunge, mai întâi atenuat, apoi mereu mai distinct, sunetul clopoțelului, ale cărui vibrații fuseseră culese deja de o antenă din străfundurile ființei mele, înainte ca auzul să le fi perceput, și iată că mă cuprinde o frenezie absurdă; sunt prizonier într-un cerc în centrul căruia e telefonul care sună în casa aceea, alerg fără să mă îndepărtez, zăbovesc fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
În lumea asta și dincolo. - Și n-ar putea Elegbá să-mi dea un trup nou și un chip nou? Bătrînul negru - uitase numele lui, deși parcă Îl chema Messiné sau Mesriné - meditase Îndelung la răspuns, căutîndu-l, pare-se, În străfundul amintirilor sale. - Odată, recunoscu el În cele din urmă, cu toate că nu s-ar fi putut spune că era cu adevărat sigur, o fată s-a Îndrăgostit de un alb și a rugat-o pe Elegbá s-o facă albă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
la o ladă de sticle pe zi și poate că ar fi murit dacă nu i s-ar fi făcut rău. Un rău îngrozitor, vomînd fără întrerupere, cîteva zeci de minute, simțindu-se întors pe dos și amar pînă în străfundul măruntaielor. Așa l-a găsit Radul Popianu, căzut cu fața în lichidul verzui, scîrbos, gemînd și tresăltînd de spasme. Adjutantul l-a ținut de frunte, l-a spălat, l-a șters cu un prosop aspru de cînepă, frecîndu-i pielea pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
batjocură un gură‑cască. „Și lasă‑ne și nouă un semn de la tine.“ Simon Își desfăcu cingătoarea și i‑o puse la picioare. „Asta‑i tot ce am.“ Iar Sofia Îi spuse: „Ia șalul ăsta. Sus e răcoare ca‑n străfundul fântânii“. Și‑i Înfășură gâtul cu el. „Prea mult țin pregătirile“, zise Petru. „Zăbovește atât ca să se lase soarele la asfințit și să se mistuiască sub vălul nopții“, se amestecă unul din ucenicii lui Petru. „Rămâi cu bine“, spuse Simon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
adâncitura gropii, fărâmița țărâna Între degete. Când coșciugul fu gata - din patru scânduri nefățuite, din lemn miresmat de cedru, prinse În pene de lemn - Sofia Își scoase șalul și‑l Înfășură la gâtul lui Simon. „Jos e răcoare ca‑n străfundul fântânii“, zise ea. Atunci Simon se desprinse brusc de ea, Înșfăcând cu mâinile scândurile coșciugului, vrând parcă să se Încredințeze de trăinicia lucrăturii. După care sări vioi În el și se Întinse. La semnul său lucrătorii se apropiară și bătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
l purtau, cum se prăvăleau pietrele, sărind de pe o stâncă pe alta, ciocnindu‑se sfredelitor și năprasnic, apoi tot mai domol și mai depărtat, zgomotul dispărând Într‑un ecou al cărui sunet nu Înceta, ci se stingea, căci nu atingea străfundurile de nepătruns, ca și cugetul lor treaz‑ațipit. Poate era vis ori nălucire a cugetului său ațipit, un vis al trupului său păgân, ori poate trimis de strămoșii săi păgâni, idolatrii lunii, ai lunii pline, ai străbunilor care acum Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Malhus și pe el, Dionisie, care rămăsese cu privirea abătută spre galeria Îngustă a grotei, așteptând parcă să‑i vină rândul ținându‑l În brațe pe Kitmir cel cu ochi brumării. 9. Dinspre fundătură venea o lumină pâlpâitoare, cea din străfundul galeriei, mai degrabă presimțită, iar cea din fața sa, tot mai sfredelitoare, care răzbătea printre dinții tăioși ai fălcii lui Polifem, uriași și cu strungăreață, căci lucrurile stăteau de bună seamă astfel: aceea era vechea intrare În peșteră, Își amintea bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
să cadă victima oboselii acumulate. Tapú nu se satura să-l privească, de parcă cineva ar fi vrut să-l ia de lângă el, si, când îl cuprindea această senzație neplăcută, simțea o neliniște puternică și o amărăciune de nedescris, căci, în străfundul sufletului sau, era convins că viața fără Miti Matái ar fi fost total lipsită de sens. Sufletele a treizeci de generatii de marinari se concentraseră în cel al lui Tapú Tetuanúi, iar el avea nevoie de maestrul sau pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
marca hotarul între cel de-al Patrulea și cel de-al Cincilea Cerc și că, din acel punct, nu-i era permis să mai înainteze. Poate că era vorba, așa cum îl asigura Tapú Tetuanúi, de o superstiție nefondată, însă, în străfundul sufletului sau, pe Navigatorul Căpitan îl speria mai mult posibilitatea că tradiția milenara să se întrerupă tocmai cu el, decat certitudinea de a se reuni cu strămoșii fără să tulbure armonia unei lumi care fusese dintotdeauna astfel și care trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
-i împărtășea convingerile, vorbele lui Alexe îl puneau pe gânduri, îl stimulau și lui îi plăcea mult să mediteze, să-și pună rotițele în funcțiune, descoperea atunci lucruri deosebit de importante pe care poate nu le-ar fi putut trage din străfundurile creierului niciodată dacă nu ar fi stârnit de profesor să gândească. Câte creiere nu-și risipesc potențialul din lipsa unui imbold extern sau intern? Câte idei rămân nenăscute din pricina comodității, a indiferenței? Marcu avea nevoie de prezența profesorului, acesta fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
a rămas pironit în mijlocul străzii și eu respir greu și îi simt suferința și nu prea mai am chef. Casa capătă viață de la vânt, lumina albă mă invadează și furculițele fac zgomot în bucătărie, liftul urcă cu presiune dilatată din străfund și se oprește cu zgomot de mină claustrofob, urât cer alb în gri, galben de pergament, oamenii se mai duc de colo încolo și toți își caută garsoniere, scârțâie frânele țuguiat, motor de mașini, demaraje, se duce, a se duce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
in-folio îngălbenite, legate cu panglici de mătase putrede. — Scout, unde mama dracului suntem? — Să nu atingi nimic, fu tot ce-mi supuse ea din față. Dâra de hârtie ne conduse la un tumul. Un tumul uriaș, ascuns în semiobscuritatea din străfundul arhivei. Un tumul ca acelea în care erau îngropați regii din antichitate, dar un tumul alcătuit, în loc de pământ, din tot soiul de hârtii - ziare, ambalaje de chipsuri, reviste cu coperte lucioase, fâșii mari de tapet, etichete minuscule și manuale cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
ani a fost violată de-un tînăr de 16. Femeia strîngea măceșe din deal. Rosa canina. Destul. Te ustură pleoapele de nesomn, dar dai la iveală iarășișiiarăși albumul. Ai căpătat o dependență maniacală dacă vrei să te vezi încășiîncășiîncă în străfundul ochiului de pictor. Îl răsfoiesc pe repede. Trupul îmi apare în părțile-i constituente. Se învîrtește ca pe-o rôtissoire, metamorfozat, cu unghia degetului mare de la picior cît capul, cu capul cît unghia; umerii sînt înguști și tălpile enorme, conform
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
oglinzilor. Iată cum mi-a adresat cuvinte al căror sens nu l-am descifrat până acum, doar că acea parte înțeleaptă, intuitivă și neuitătoare a memoriei mi le-a păstrat cu sfințenie și mi le-a restituit cu putere din străfundurile ei. Ea mi-a mărturisit, și-mi amintesc cu precizie fiecare cuvânt al ei: de când se știe sau de când își poate aminti, a fost întotdeauna îndrăgostită: ba de tatăl ei, ba de unchiul ei, ba de verișorul dinspre mamă; de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Se vedea fundul mării cu nisipul ei alb desenat cu viețuitoare și alge în cele mai vii culori. Apa deosebit de clară și cristalină era irizată de o lumină de proveniență necunoscută, de la un soare scufundat în adâncuri ce lumina din străfunduri un acvariu uriaș: marea și deopotrivă cerul, straniu de gol. În depărtare se contura linia orizontului, atât de proeminentă încât părea retușată de un fotograf prost; ea despărțea cu un chenar gros și negru nesfârșirea verde a mării de cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]