122,264 matches
-
ticluiri, de descătușări individuale culese din documente. Este uimitoare capacitatea lui Nicolae Bălcescu de a însufleți datele documentelor. De exemplu, scena urmăririi lui Sinan-Pașa de către Mihai, la Călugăreni. Cursul descrierii este sustinut pas cu pas de datele oferite de istorici străini și cronicari români cu numele și titlurile operelor, înscrise în spațiul subsolului. Lucrarea nu este doar o carte document, ci o fantezie ieșită din documente. O goană mai curând după moarte decât după viață. Spațiul nu permite citarea atâtor scene
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
vedea, în fine, cea a corpului-mașină, a cărui istorie începe prin secolul al XVII-lea, cînd începe să fie considerat ceva diferit de propria individualitate, un fel de obiect. E momentul inventării corpului în calitate de rest. Cogito-ul lui Descartes nu e străin de aceasta. Dar divorțul de tipurile de cunoaștere populară a corpului e pronunțat doar la un nivel "oficial", pentru că omul din societatea modernă uită de coerența oricărui sistem și trece de la doctor la vraci, recurgînd la practici lejer calificabile drept
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
facilitățile strict necesare creației: liniște, confort, lipsa grijii zilei de mîine - cel puțin pe durata sejurului. Locuințele individuale, mobilate minimalist sunt adaptate imperativelor creației. Dar există și spațiile colective ale comunicării: biblioteca, sala de concerte și spectacole, restaurantul - nu foarte străin de structura unui refectoriu... Academia Schloss Solitude este și un univers în sine, aproape autarhic mai ales pentru cei dornici să se rupă cu totul de lumea din jur. Semnalele înafară ale acestui topos al creației nu lipsesc: Academia dispune
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
ecoul, peste ani, din asigurarea urmașului său, "când o face plopu' pere și răchita micșunele". Comentariul critic al editorului cuprinde și dizertațiile din Cronicile optimistului, referitoare la clasicism și realism, finalul conferinței despre Tolstoi, privitor la folosirea expresiilor în limbi străine, și despre "romanul cu cheie", într-un articol din "Viața românească", Reflecții mărunte asupra romanului, din nr. 6/1957. Nicolae Mecu cercetează treptat alterările pe care le suferă, în timp, romanele, analizează semnificația atitudinilor, în general, și ale lui G.
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
acele denumiri ale organelor absente din dicționare, viața își pierde sensul și misterul, iar oficianții sinistrelor ritualuri de după, cu vitalitatea lor animalică, produc un adevăr neplăcut și sordid, care nu te ajută nici să trăiești frumos, nici să mori demn. Străin, dar trăind alături de ei, tăcut și umil, un tânăr (Paul Bartoș) își găsește doar când rămâne singur, în preajma morților, aparența normalității. Aici tânăra regizoare (Ana Mărgineanu) dă un bun examen în transpunerea scenică a textului: spațiul se transformă, instrumentele folosite
Lor le pasă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14552_a_15877]
-
sursele folosite. În mod frecvent, texte de acest fel nici măcar nu sunt însoțite de o bibliografie. Ideea că așezarea sub un text a numelui tău te obligă să delimitezi ceea ce îți aparține de ceea ce este preluat de la alții a rămas străină multor elevi și chiar multor studenți ajunși în faza pregătirii lucrării de diplomă. Unii dintre ei au devenit profesori și au continuat aceleași practici. Sunt rare lucrările de grad care se constituie într-o mărturie a unei experiențe la catedră
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
ro; "Universitarul trebuie să scrie o teză de doctorat. S-a oprit fără rușine la una din "temele" scriitorului pe care-l va vampiriza", interval/05-99; "a respins oripilat ideea de a vampiriza legenda pentru a face transfuzii de capital străin în arterele slăbite ale economiei românești", formula-as.ro/462). Dinamismul ariei lexicale vampirice are ritmuri asemănătoare în multe limbi actuale; sunt similare chiar formele - vampirism, vampiriza - ori tendințele (formare de feminine, de diminutive, de adjective). în Oxford English Dictionary
"Draculalanduri" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14571_a_15896]
-
l-ai jucat în existența mea!" ... În existența autoarei noastre, închisoarea a avut rolul să o purifice, să-i întărească credința, să o facă să simtă, practic, ceva ce în afara închisorii rămăsese pentru ea o idee strict teoretică, dacă nu străină: Dumnezeu este iubire (acesta e și primul punct al "îndreptarului" pe care și l-a conceput în închisoare, și care a ajutat-o "să nu cadă pradă dușmanului" și să nu nutrească "nici o ură față de vreo ființă"). Pentru unii, închisoarea
Mărturie asupra unui suflet liniștit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14580_a_15905]
-
din Capitală. O italiancă de 96 de ani care venise în vizită la niște prieteni din Bacău a căzut într-o gaură de canal descoperită. Dacă știrea e adevărată, nici că se poate închipui ghinion mai mare pentru o turistă străină, de o asemenea vîrstă. A mai trecut o săptămînă și tot nu s-a aflat identitatea "grenadierului" de la Liceul "Jean Monnet". Cel puțin pînă la ora la care Cronicarul scrie aceste rînduri, Poliția n-a reușit să-i dea de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
Georgeta Drăghici Probabil prea apăsat autobiografice pentru a fi fost date spre publicare atunci cînd au fost scrise, prozele Florenței Albu din Scara ce nu duce nicăieri (Editura Cartea Românească, București, 2001) au acum un aer ușor desuet, par poate străine de sensibilitatea de astăzi, însă ele nu sînt deloc lipsite de virtuți literare și, în orice caz, întregesc fericit un portret al autoarei, socotită în mod curent drept o poetă a melancoliei, a urîtului, a pustiului. Prozele datează din anii
Cochilia lui Pagurus by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14591_a_15916]
-
O reglare de conturi cu mine însumi. Celelalte personaje sunt mai degrabă figurație." Aici încep problemele acestui așa-zis jurnal. De fapt, cheia este alta. Celelalte personaje sunt, "din întâmplare", foști și actuali președinți, prim-miniștri, miniștri, generali, ziariști, oficiali străini etc. Autorul este foarte familiar cu ei, ca un copil. Le vorbește la per tu, îi mustră, îi poreclește, îi maimuțărește, îi ceartă, îi pedepsește, îi pune la punct, le dă calificative, îi beștelește, ca într-un joc cu soldați
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
se înțelege din tot acest episod cine n-are caracter... Riscurile președintelui care își numește un asemenea purtător de cuvânt. Autorul fardează realitatea, mistificând-o, după cum îi convine. Se dedă la prezentarea de dialoguri între președinți, prim-miniștri, miniștri, oficiali străini, cu toate că - neînregistrându-i pe bandă (sau poate da?) - totdeauna refacerea dialogului din memorie sau chiar din note este o mistificare. A transcris stenograme oficiale în carte?! Asta să însemne "scriitor"?! Răsvan Popescu nu perifrazează aceste dialoguri, întâlniri etc., cum ar
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
picioare codul de onoare al purtătorului de cuvânt, căruia deontologia îi impune o anumită conduită. Un purtător de cuvânt vede multe și aude multe. Uneori trebuie să ia asupra sa greșelile altora. Face parte din meserie. Dar Răsvan Popescu pare străin de toate acestea. Probabil că nu s-a considerat niciodată purtător de cuvânt. Nici chiar propriul lui purtător de cuvânt. "Am venit la guvern din curiozitate" - pag. 74; "Să văd puterea pe dinăuntru, s-o pun pe hârtie" - pag. 50
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
timpului, banii obligându-i pe dramaturgi să scrie o piesă în două săptămâni, iar pe regizor s-o monteze în patru, ucigând astfel teatrul. El Roperto de Guanajuato scria: "Unchiul Vanea - o poveste universală, dezvăluie în această montare acele temeri străine care ne fac să revenim asupra propriilor noastre spaime, lăsând să se audă acele voci care ne strâng și ne sufocă, evocându-ne momentele în care sufletul se simte tulburat... Acest Unchiu Vanea al românilor ne apropie febril de iubirile
Vedere din Mexic, cu Unchiul Vanea în fundal by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14576_a_15901]
-
Ulici), ne lipsesc programele de instruire și de sprijinire a tinerilor scriitori, a editorilor și a traducătorilor (G.Adameșteanu, idei exprimate, de altfel, și de E.Uricaru), că nu se mai citește azi e o prejudecată, se citește însă literatura străină la care s-a visat dintotdeauna (Al. George). Interesant că, deși unele dintre aceste idei erau în contra curentului, polemici nu s-au iscat. Din când în când câte o voce remarcă depărtarea discuțiilor de esențial, irelevanța lor căci, la ce
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
fazani...? De semnalat că lansarea acestui Altman în România a marcat aniversarea vîrstei de 30 de ani a vechiului distribuitor numit "RomâniaFilm", care, în strategiile de adaptare la vremurile noi, a încheiat un parteneriat, în materie de distribuție de film străin, cu firma germană ProRom; rămîne de văzut unde se va plasa ștacheta selecției; deocamdată, pachetul anunțat pentru 2002, inaugurat cu Robert Altman, se încheie cu Asoka, gladiatorul Asiei... De semnalat, în aceeași ordine de idei, a efortului unui distribuitor "de
Pe vremea lui Gosford Park by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14608_a_15933]
-
meschin sau între-timpul (aluzie la sintagma englezească "mean-time" care înseamnă atât "între timp", cât și "timp meschin"). Pornită într-o îndrăzneață odisee personală, eroina paginilor jurnaliere se dezvăluie progresiv (cititorilor) prin experiențele care o marchează și o reformează ca om. Străină, într-un mediu care o respinge de la bun început (accentul - care o dă de gol în permanență, obtuzitatea londonezilor plini de prejudecăți și de principii, statutul ei de "refugiat politic "dintr-o fostă țară comunistă și teama de a nu
Povestea unor experiențe by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/14619_a_15944]
-
adevăratele coșmare fiind cele "trăite cu ochii deschiși") sau frici ancestrale, în care morții sunt "neînfricoșători", iar moartea în sine apare ca o evadare din Babelul cotidian: Nu plânge,/ la capăt e moartea,/ în sfârșit același/ grai./ Acum/ șoptim/ limbi străine/ unul celuilalt,/ împotmoliți mereu/ din spuse,/ în nespuse,/ în răuspuse." Nimic din zbaterea dureroasă a poeților iconoclaști, pentru că orice început de dilemă este anulat de conștiința unei omniprezențe divine care sfârșește întotdeauna prin a repune gândurile rătăcite în matca lor
Feminitate tihnită by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14618_a_15943]
-
putere, la jocul hilar al alianțelor și trădărilor, orgia decapitărilor, coșmarul crud și bufon al viețuirii prin anihilarea aproapelui. Ororile, crimele, perversiunile se dezlănțuie. Sângele se revarsă în ritmul muzicii. Păpuși de carne într-un timp de crepuscul se mișcă străine și singure. O lume interșarjabilă, cu semne egalizatoare între victime și călăi, stăpâni și slugi. Se ascund, se pândesc, se suspectează, desfășoară complicate stratageme pentru a se înșela unele pe altele, cu exasperare, cu brutalitate și candoare. Ființe besmetice se
Un spectacol autobiografic: Macbett - Caramitru by Ludmila Patlanjoglu () [Corola-journal/Journalistic/14630_a_15955]
-
cu încîntare". Quignard par lui-même i "Lire" și "Magazine littéraire" din septembrie au publicat ample convorbiri cu cel care, spărgînd tiparele genurilor și încercînd o recucerire etimologică a limbii, se distinge strălucitor din avalanșa celor 700 de romane franceze și străine ce au invadat odată cu toamna librăriile din Franța. În interviul luat de Catherine Argand în "Lire", Quignard mărturisește că, pînă la moartea tatălui său, s-a străduit de dragul lui să joace anumite roluri - să predea, să lucreze la o mare
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
solicitată de art. 1, par. 3, e realizată de mult și e destul de curios să crezi, în condițiile obsesiei audienței că există televiziuni care nu se adresează majorității vorbitorilor. Și, pe urmă, ce înseamnă că "orice text într-o limbă străină (și care prezintă) interes public" trebuie tradus? Se referă art. 1, par. 2 la texte întregi ori doar la cuvinte? Cum va proceda crainicul unui meci de tenis, silit să traducă set, game, deuce și celelalte? Dl Pruteanu contează în
Legea Pruteanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14640_a_15965]
-
rînduri, pe impunerea unor cuvinte, scutite de traducere. Ne-a promis și o listă. Dar cine stabilește ce cuvinte și cînd s-au impus? Avem așa-numita primă atestare pentru a ști cînd a fost folosit prima oară un cuvînt străin, dar n-avem nici un criteriu pentru intrarea lui în circulație curentă. O atare prevedere are hazul ei: art. 2, par. 3, se referă la Decizia Consiliului Național al Audiovizualului privind, între altele, normele pentru teleshoping. Tot numai haz, de asemenea
Legea Pruteanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14640_a_15965]
-
altele, normele pentru teleshoping. Tot numai haz, de asemenea involuntar, are art. 3 par. 1, care obligă traducerile să aibă caractere de aceleași dimensiuni cu ale originalului străin. Ca să nu mai citez art. 4 care pretinde textelor vorbite în limbi străine să aibă "ritmul, volumul și intonația rostirii textelor în limba română". Dl Pruteanu se lăuda că posedă cîteva limbi. Să-mi explice și mie cum face să aibă aceeași intonație în română și în italiană ori același volum în română
Legea Pruteanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14640_a_15965]
-
Vinea o scrisoare, îngăduindu-i să o publice după semnarea armistițiului. Prin cele de mai sus, am încercat să schițez o introducere pentru cea de a doua pistă. Apropiații lui din exil susțin că perioada primei sale poposiri pe pământ străin, în Spania, la San Sebastian, Palma de Mallorca și Madrid, a fost cea mai prolifică. Dar, conform acelorași medii de informare, aflăm că el a redactat până la sfârșitul vieții editorialele ziarului "Curentul", de îndată ce a apărut la München, sub conducerea lui
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
axiologic - iradiat de caracterul luminiscent al vocalelor și felul cum este fructificat metafizic acest potențial." Fumul mistic producător de beatitudine îl constituie neologismele, zecile, sutele, miile de neologisme (în combinații mai greu de înțeles, uneori, decât toate textele în limbi străine la care se referă "legea Pruteanu"): "Puțini poeți au exploatat virtuțile valorizante ontologic și axiologic ale metaforei așa cum a făcut-o Rainer Maria Rilke."; "Virtutea valorizantă a unei metafore crește cu cât se depărtează de intenția pur descriptivă și referențială
Potențialul semnificant și virtutea valorizantã by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14654_a_15979]