39,341 matches
-
cu un mantou tivit cu blană de vidră, drept odăjdie, cu chipul încadrat de părul complet albit și des ca o cușmă ireală, preotul Eginald Schlattner se-ndreaptă spre noi, ne salută și ne invită să luăm loc în banca „străinilor”. În ton neutru ne explică ordinea în care odinioară se așezau în bănci membrii comunității. Locurile lor încă le mai respectă; rămân rezervate și astăzi și pe veci, conform principiului ordinii tipice germane. Cine știe, poate încă mai sunt toți
RĂMAS BUN LA ROŞIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1487982206.html [Corola-blog/BlogPost/375302_a_376631]
-
Vietnam. Pentru europenii care mergeau sau se întorceau din Vietnam, China era pe vremea aceea că o insulă care-i surâdea unui naufragiat, întinzându-i brațele protectoare. În ciuda mișcărilor politice care se succedau în China într-o cadență de necontrolat, străinii aveau parte de tihnă, siguranță, hoteluri confortabile, hrană bună etc. - Bine ați venit! Odihniți-vă. Vă invit mâine la ambasadă... M-a întrerupt: - Aș veni acum, dacă nu deranjez. Mai că n-am protestat, pentru a-l menaja. Afară plouă
21 IULIE 1932, ZI BENEFICĂ (CORNELIU LEU 80) de CONSTANTIN LUPEANU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_lupeanu_21_iulie_1932_zi_b_constantin_lupeanu_1341570119.html [Corola-blog/BlogPost/354619_a_355948]
-
încă din afara porților, cu oameni care dansau așteptând să intre în Romexpo. Miile de fani care au invadat noaptea trecută Pavilionul Central au venit din toate colțurile României. Evenimentul a atras de asemenea o numeroasă participare internațională. Peste 3700 de străini au vizitat Bucureștiul special pentru această ocazie. Comenzile de bilete au venit din toată Europa - Italia, Grecia, Spania, Franța, Ungaria, Turcia, Bulgaria - dar și de pe alte continente, din țări precum Israel sau Coreea. Cei șapte DJ care au urcat pe
Poze de la Sensation The Ocean of White by http://www.zilesinopti.ro/articole/2371/poze-de-la-sensation-the-ocean-of-white [Corola-blog/BlogPost/97193_a_98485]
-
peste umeri; și nu vrei să mă ai În dimineți cu alb ascuns printre colinde. Hai,vino pe sub cetini, cu verde să mă-mbeți! Iubirea mea, ce toamnă mi-ai scris! Tu nu mă vinde Pentru un colț de lună, străinilor nămeți! Referință Bibliografică: Nu mă vinde iernii / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 784, Anul III, 22 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
NU MĂ VINDE IERNII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Nu_ma_vinde_iernii_violetta_petre_1361544156.html [Corola-blog/BlogPost/341256_a_342585]
-
o pâine Iar noaptea-ntreagă-și plâng genunchii roși Odihna-nseamna doar coșmaruri multe Iar dorul de moșie e nestins Spălăm la fund bogați din alte culte Apoi mâncăm ce alții au respins Cu ce-s mai speciali că noi, străinii Când noi am fost aici de la-nceput De ce sunt trandafiri, iar noi doar spinii De ce, ei viitor, iar noi trecut? Să scrieți, noi v-am învățat, să știți! Și aur tot din munții noștri-aveți Nu vă doresc ca blestemați să
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU by http://confluente.ro/articole/alexandru_florian_s%C4%83raru/canal [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
și vectorul acesteia. Chiar Marele Templu adică cel de al II-lea construit de Zorobabel, fusese restaurat de Irod cel bătrân (Irod cel Mare), lărgit și înfrumusețat de acesta, iar arhitecții nuanțaseră în arhitectura edificiului elemente ale culturii eline, așa încât străinii veniți la Ierusalim, mai ales greci sau romani lăudau frumusețea și măreția Marelui Templu și din perspectectiva faptului că arhitectura și ornamentația purtau amprenta stilurilor vechii Elade. Irod cel Mare, tatăl lui irod Antipa, mai zidise în Ierusalim și alte
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1406708001.html [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
Ruptura dintre cele două civilizații separate de vitregiile timpurilor a devenit astfel ireparabilă și ireconciliabilă din punctul de vedere al ambelor tabere. Samaritenii s-au izolat, iar iudeii i-au respins în totalitate din cauza pervertirii cultului cu elemente aduse de străinii colonizați. Primii au zidit un templu pe muntele Garizim în orașul Shchem iar iudeii unul la Ierusalim. Iudeii reproșau samaritenilor pierderea credinței adevărate și alterarea ei cu elemente păgâne, asiriene. Samaritenii nu acceptaseră această admonestare pe tărâm religios considerându-se
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1406708001.html [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
întru slăvirea unui binecuvântat 31 martie 1933! Da, aparținem unui timp, care tresaltă-n unduiri călătoare, topindu-ne, disipindu-ne, risipindu-ne în magma lui. Și-n „gelatina” Timpului, în nobila familie a marelui-cosmos, consemnăm prezența unui „străin de unu / un străin al unului...” Un „călător prin cuvinte...” În acest mod „se vremuiește” trecerea. Într-acest mod „se arcuiește” amintirea. Iar, Tu, Nichita, rămâi „nervura frunzelor”, triumfând în eternul saltului în timp, pentru a-ți auzi șoapta: „Mi se nălucește câteodată / întregul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/un-calator-prin-cuvinte/ [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
Miron Radu Paraschivescu, toate apărute în 1953.În anul 1954 apar cărțile: Mihai Beniuc”Mărul de lângă drum “ și ”Partidul m-a-nvățat “, Cicerone Teodorescu”Făurari de frumusețe “, Mihu Dragomir ” Războiul “, în 1955; Marin Preda “Moromeții “, T.Arghezi”1907 “,Titus Popovici” Străinul“, Maria Banuș”Ție-ți vorbesc, America “, Veronica Porumbacu ”Generația mea “, în 1956 ; Tudor Arghezi”Cântare omului “, N.Labiș ” Primele iubiri “, în 1957; Eugen Barbu”Groapa “, A.E.Baconski ”Dincolo de iarnă “,Gheorghe Tomozei ”Pasărea albastră “, Ion Marin Sadoveanu” Ion Sîntu “, Ion
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Literatura_in_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
asculte Cuvântul Evangheliei. Asta până într-o zi când, în drum spre casă, după ce vându toată marfa pe care o adusese în târg, se opri într-o piață a cetății unde văzuse o ceată de oameni adunați să asculte doi străini care vorbeau ceva insemnat într-o limbă străină. De la primele fraze, ascultând ce zicea tălmaciul, i se păru că aude ceva frumos, ceva interesant, ceva care exista deja demult în inima și în gândurile ei, sentimente pe care nu reușea
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1429594889.html [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
despre iubire și despre învierea lui Isus Hristos. Toate aceste discuții o captivară. Plecă din piață cu sufletul mulțumit de aceste cuvinte mângâietoare pentru inima ei. A doua zi, în timp ce venea cu ceva alimente spre piață, se întâlni cu cei doi străini care vorbiseră în seara trecută, în piață, despre Evanghelie. Îi salută, zâmbind, deși nu cunoștea limba pe care vorbeau. Câteva cuvinte erau suficiente ca să înțeleagă, totuși, ceva. De bucurie, fata vru să le dea în dar niște fructe din coș
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1429594889.html [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
în seara trecută, în piață, despre Evanghelie. Îi salută, zâmbind, deși nu cunoștea limba pe care vorbeau. Câteva cuvinte erau suficiente ca să înțeleagă, totuși, ceva. De bucurie, fata vru să le dea în dar niște fructe din coș. Cei doi străini fură foarte bucuroși de gestul ei, dar îi oferiră bănuți, ca plată. Ea refuză plata, dar, la insistența misionarilor, acceptă bănuții. De bună seama, în felul acesta, fata se împrieteni cu cei doi străini. Cu toate acestea, într-o zi
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1429594889.html [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
niște fructe din coș. Cei doi străini fură foarte bucuroși de gestul ei, dar îi oferiră bănuți, ca plată. Ea refuză plata, dar, la insistența misionarilor, acceptă bănuții. De bună seama, în felul acesta, fata se împrieteni cu cei doi străini. Cu toate acestea, într-o zi, avu loc o scenă neplăcută în cetate. În timp ce misionarii își îndeplineau misiunea propovăduind mulțimii adunate în piață, deodată năvăliră câțiva inși turbulenți, urlând și gesticulând asupra mulțimii adunate la predică. Mulți dintre auditori se
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1429594889.html [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
plece spre cetate, s-o caute pe Haldita, când în fine, auziră glas de oameni și mișcare pe cărările cuprinse de întuneric ce coborau dinspre cetate, se repeziră într-acolo, și o găsiră pe Haldita ajutându-i pe cei doi străini să meargă pe potecile întunecoase, necunoscute, spre satul din vale. Prinsese bine faptul că cei din casa Halditei au ieșit în întâmpinare, căci ajutorul lor pentru cei răniți se dovedi de mare folos. Astfel, în acea noapte, dar și în
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1429594889.html [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
să dea numele său unei unui simbol al industriei românești. Este vorba despre Tudor Vladimirescu. Data de 18 ianuarie 1821 marchează începutul Revoluției condusă de Tudor Vladimirescu, având drept scop înlăturarea regimului fanariot. Victimă a trădării aliaților săi - atât a străinilor, cât și a acelor de un neam cu el - la 136 de ani de la moartea sa, el avea să împrumute numele unui brand de țara - autovehiculele Tudor Vladimirescu. Marii boieri Grigore Brâncoveanu, Grigore Ghica și Barbu Văcărescu, membri ai Comitetului
TUDOR VLADIMIRESCU, UN FOST BRAND DE ŢARĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1436709111.html [Corola-blog/BlogPost/379914_a_381243]
-
reprezintă, sugerat de imaginea uzinei de pe verso. Ei, dar a venit „revoluția” din decembrie ’89, după care economia românească - asemeni celui care a dat numele său unui brand de țară - a căzut victimă accederii României în Uniunea Europeană, adică a intereselor străinilor care nu vedeau cu ochi buni industria românească, precum și a politicienilor noștri care au sacrificat interesul național pentru meschinele lor interese vremelnice. Nici uzina de autobuze nu a scăpat freneziei distrugerii capitaliste din România. La finele anului 2003, ea înregistra
TUDOR VLADIMIRESCU, UN FOST BRAND DE ŢARĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1436709111.html [Corola-blog/BlogPost/379914_a_381243]
-
care fac parte decât de viitorul României, politicienii și investitorii occidentali se dovedesc de-o prudență agasantă în ceea ce privește foloasele politico-economice ale țărilor lor, respectiv profitul societăților comerciale pe care le reprezintă. Cât au învățat diplomații noștri din fermitatea onctuos-civilizată a străinilor ce-și etalează zâmbetele direct proporțional cu scopul urmărit, cât învățăm noi toți din legăturile cu străinii de toate culorile și gabaritele?!... De luat aminte că un american, un francez sau un neamț se va revolta împotriva unor stări de
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1424771442.html [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
în ceea ce privește foloasele politico-economice ale țărilor lor, respectiv profitul societăților comerciale pe care le reprezintă. Cât au învățat diplomații noștri din fermitatea onctuos-civilizată a străinilor ce-și etalează zâmbetele direct proporțional cu scopul urmărit, cât învățăm noi toți din legăturile cu străinii de toate culorile și gabaritele?!... De luat aminte că un american, un francez sau un neamț se va revolta împotriva unor stări de lucruri din patria lui datorate erorilor guvernanților (nu fără temei se spune că eroarea politică este mai
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1424771442.html [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
când nu mai este nimic de făcut, să înjure și să-și care pumni în cap, implorându-l pe Dumnezeu să le dea mintea românului de pe urmă. Occidentalii nu sunt naționaliști, ci ultranaționaliști - abili, civilizați și necruțători în relațiile cu străinii de la care n-au ce stoarce. La noi este deosebit de activ principiul care pe care. Iar acest principiu este transpus în practică printr-un ansamblu de mijloace politice și/sau economico-financiare, funcție de poziția celui în cauză și de polițele pe
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1424771442.html [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
și cea mai statornică legătură cu țara, limba, străbunii, tradițiile și istoria multimilenară a locuitorilor de pe aceste meleaguri. (Cu toate astea, prin legislația noastră fără egal în Europa, circa 20% din pământul sfânt al țării, deja a încăput în ghearele străinilor!) Te uiți în jur și te minunezi cât este de neiubit din pricina nevalorificării acest pământ îndelung jinduit de alții. Iar apele sunt pângărite și pădurile decimate. De pildă, în pădurile din județele Covasna și Harghita își face mendrele megaescrocul Verestoy
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1424771442.html [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
în această mișcare unionistă. Am participat și la Marșul Unirii de pe 5 iulie curent. În toate turneele din țară, din lume, transmit mesajul unității de neam. Cred cu tot sufletul că reunirea va avea loc, în pofida scepticilor sau politicienilor aserviți străinilor, și de o parte și alta a Prutului. Unirea, ca și muzica noastră, vine de la Dumnezeu. Tocmai de aceea, cred că Reunirea se face și promovând frumusețea folclorului românesc. Tot ce îmi mai doresc mai mult în această viață de
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/tamara_gorincioi_1438007890.html [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
devenit cel mai prețuit cadou, mai ales, în perioada sărbătorilor de iarnă. Plăntuța poate fi atașată și la telefonul mobil. Talismanele au mare căutare în tot cursul anului, fiind foarte bine comercializate, găsindu-se în magazine, pe tarabe, la temple. Străinii sunt atrași de astfel de suveniruri... De la temple se cumpără „omamori” - plăcuțe cu semnul zodiacal și cu rugăciuni care se atârnă la intrarea în bloc, la ușa casei, în living și în dormitoarele copiilor pentru protecție. Mai importantă decât Crăciunul
JAPONIA-MISTER ŞI FASCINAŢIE(JURNAL DE CĂLĂTORIE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Japonia_mister_si_fascinatie_jurnal_de_floarea_carbune_1355918585.html [Corola-blog/BlogPost/351547_a_352876]
-
cerând pâine” (Psalmul 36, 25). Și România mea personală este săracă economic, dar foarte bogată spiritual. Cea mai scumpă bogăție a noastră este Ortodoxia. Iar dacă astăzi economia României e la pământ, nu e vina poporului român, ci e vina străinilor lacomi care au râvnit de-a lungul istoriei bogățiile pe care ni le-a dat Dumnezeu și totodată vina acelei adunături de ticăloși care s-a aflat în ultimii ani la conducere. „Izbăvește-mă și mă scoate din mâna străinilor
PARTEA 2/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1479321490.html [Corola-blog/BlogPost/365420_a_366749]
-
străinilor lacomi care au râvnit de-a lungul istoriei bogățiile pe care ni le-a dat Dumnezeu și totodată vina acelei adunături de ticăloși care s-a aflat în ultimii ani la conducere. „Izbăvește-mă și mă scoate din mâna străinilor, a căror gură a grăit deșertăciune și dreapta lor e dreapta nedreptății, ai căror fii sunt ca niște odrasle tinere, crescute în tinerețile lor; fiicele lor înfrumusețate și împodobite ca chipurile templului. Cămările lor pline, vărsându-se din una în
PARTEA 2/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1479321490.html [Corola-blog/BlogPost/365420_a_366749]
-
-l aduni de pe jos, sau dintr-o ladă prăfuită, unde a fost azvârlit. Și să-l pui la loc. Nu mai e la fel ca înainte. S-a schimbat. Degeaba îl scuturi, îl speli, îl perii cu grijă. Are ceva străin în el. Ceva care poartă numele deziluziei, al abandonului. Vei mai putea oare, să-l încredințezi în mâinile cuiva? Cu greu. Un jurnal are mereu personaje adevărate. Cu nume reale sau nu, faptele, gândurile, cuvintele sunt îngrijite, ajustate. O dedublare
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 by http://confluente.ro/Eternele_iubiri_secvente_sufletesti_cezarina_adamescu_1333215822.html [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]