7,161 matches
-
Dragoș Bucurenci (partea a treia a interviului cu Mihai Ghyka) De care dintre strămoșii tăi te simți cel mai legat? A cărui poveste a devenit exemplara pentru tine și te-a modelat? Întrebarea asta nu mi s-a pus niciodată. Acum, contează foarte mult în familie ce ți se povestește și cum ți se
Figuri exemplare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82643_a_83968]
-
totul se stinge ușor în ritm de confetti: prin holul dezastrelor trece Rosetti sonet sobor al vocii mele îmi sparg fumul exact când nu mai am nimic de zis sunt agățat în sârme-interzis și buzele își risipesc parfumul stau oasele strămoșilor pieziș, în gropile - adunate dar într-unul pe cârca lor se tot hurducă drumul altarelor din Limpeziș am timp destul ca să mai mor o dată prin gerul somnului m-am logodit au humusul natal și ruginit cu luna - o pecingine uscată
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
devotament Întregirea României N-o cerșim în occident Suntem picurii de ploaie Adunați pentru Unire Cum vrem pace, nu războaie Cerem țării re-ntregire ---------------------------- București - Piața Universității 20 februarie 2016-oră șase seară. TRĂDĂTORI DE ROMÂNIE Suntem lumii de ocara Uitând de strămoși și glie Acceptând străini de țară Președinți de Românie Mă întreb cum de uitarăm Frații buni de-o vșnicie Jalnic îi abandonarăm Să trăiască-n silnicie Suntem mulți plecați în lume Pentru casa și simbrie Căci doreau să ne sugrume
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
de la talpa țării, cu mult pământ, cu o măreție a staturii care amintea de haiducul de prin părțile noastre, Toma Alimoș, și cu un loc de frunte în colectivitatea sătească, tata ... ar fi putut să meargă pe linia trasată din strămoși, să se așeze în tiparele de viață gata pregătite prin obiceiuri și tradiții... Pământul, hărnicia, voinicia, istețimea erau la mare preț, ele te impuneau în fața sătenilor, și tata le avea pe toate moștenite de la tatăl său, om de vază, Ion
NOTE DE LECTURĂ LA CARTEA „PE CĂRĂRILE VIEŢII” DE ELENA BUICĂ de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380627_a_381956]
-
evenimente istorice care au marcat destinul poporului român („ Șarja de la Prunaru”). Încărcătura emoțională a impresiilor născute la trecerea dintre ani, la prăznuirea sărbătorilor creștinești în spațiul canadian,... relevă un suflet sensibil și încrezător, legat totuși cu toate rădăcinile de pământul strămoșilor... • Capitolul al II-lea al cărții, „ Elogiul limbii și literaturii române”, este o mărturie a iubirii pe care autoarea o poartă literaturii și scriitorilor, și, în același timp, este o pledoarie pentru lectura cărților: „ O carte bună este un privilegiu
NOTE DE LECTURĂ LA CARTEA „PE CĂRĂRILE VIEŢII” DE ELENA BUICĂ de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380627_a_381956]
-
broșuri pretins istorice pline de falsuri și jigniri în adresa poporului român arată că conform lor moldovenii au apărut din secolul al XI-lea (aceasta este perioada cu care începe vol. 1 al istoriei dodoniste). Ei bine dar până atunci strămoșii acestor moldoveni, care încă nu se numeau moldoveni, nu au existat? Să înțelegem că primii moldoveni ai lui Dodon au coborât direct din copaci? Oare nu este aceasta o insultă adusă unuia dintre cele mai vechi popoare ale Europei. De
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
excelență regimului nocturn al imaginarului (Gilbert Durand) și conferă fluiditate, senzualitate, muzicalitate și intimitate: „Despre femeie vorbește spiritul mării/ o fragilitate atât de expusă/ compune simfonia vântului/ între voluptăți turcoaz”. (Lamento) În ceea ce privește poeziile dedicate spațiului românesc, întâlnim poeme legate de strămoși, de momente cotidiene și pasteluri dedicate grădinii de lângă casa de vară a poetului de la Timișoara. Pietrele de mormânt povestesc tăcute istoria străbunilor: ”am început să-l cunosc pe bunicul/ după ce frunzele îi putreziră/ pe crucea ilizibilă cu/ o secțiune mai
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380662_a_381991]
-
La celți, de pildă, blana lupului, care, așezată peste un instrument de suflat, producea un zgomot înfiorător, era folosită ca stindard de luptă, dar și ca instrument de intimidare a dușmanului. Lupul este consemnat ca animal totemic și la daci. Strămoșii noștri îl puneau în legătură cu soarta comunității. Ca simbol al destinului, un lup alb era considerat de bun augur. Și, de aceea, era căutat cu ardoare. În același timp, exista la daci și suspiciunea că un animal care ar schimba destinul
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
la daci și suspiciunea că un animal care ar schimba destinul hotărât de zei ar atrage nenorociri asupra comunității protejate. Prin urmare, dacii făceau din lup și un animal de sacrificiu, pentru îmblânzirea forțelor divine. Interesant este că, tot la strămoșii autohtoni, întâlnim și credința în transferul puterilor lupului asupra omului. Ființele din preajma lupului intră în transă. Bărbații, mai ales, devin, în această optică animistă, războinici neînfricați. Lupul face parte și din mitologia personală a lui Eugen Dorcescu, care a copilărit
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
ne unim în simțire și gândire, căci numai prin unire vom fi o forță, vom izbândi năzuințele noastre de bine”. Este o constatare dureroasă dar realistă, nu fatalistă. Este observația unui om pătruns până-n măduva oaselor de spiritul și crezul strămoșilor noștri, de dragostea pentru trecutul glorios al Neamului, cum nu-l au multe alte neamuri mici și mari. Să Vă lumineze mințile Domnul în aceste sfinte zile stimați lideri ai partiduțelor de dreapta! ----------------------------- Valeriu DULGHERU Chișinău, Basarabia 7 ianuarie 2017
DIN CIOBURI SĂ RECLĂDIM O NOUĂ DREAPTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380641_a_381970]
-
popoare care să-și cunoască glia! Nu vă temeți să cunoașteți cine și de când am fost / Numai cunoscând trecutul putem da vieții un rost. / „Nu suntem urmașii Romei”, căci am fost și suntem daci / Noi avem în vine sânge din strămoșii noștri traci. Noi suntem născuți odată cu pământul nemuririi / Și ne-am războit prin veacuri cu tâlharii și vampirii / S-apărăm pământul sacru ca și legile nescrise / De hoarde năvălitoare cu legile interzise.” Și aceste poezii sunt cele care reflectă firea
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
a pustie / Din șeaua unui bidiviu/ Te deslușesc cu nostalgie // Te-am căutat pe vârf de munte, / Dar m-am oprit privind cum vântul / La cântul păsărilor mute / A-nfășurat tăcut pământul”. Sentimente patriotice răzbat din multe poezii, provenite din spiritul strămoșilor noștri care mureau zâmbind, în apărarea patriei.” Amintiri despre daci”:„Din întâmplările trecute / Îmi amitnesc un peisaj montan / Unde trăiau, fără redute / Dacii cu sica și cu buzdugan // Stăpâneau codrii de stejar / Roteau pe dealuri herghelii de cai / Cușma de
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
am ajuns un sclav Și dangătul de clopot sună grav La ce bun să invoc pe dumnezeu Când Țarina respiră tot mai greu Acum, când anul moare de bătrân Noi ne-am pierdut statutul de stăpân Pe plaiuri moștenite din strămoși Ne-au atacat călăii lui Gavroche Nu-s fericit. Cum suntem colonie Ne-au invadat borfașii din pustie Și ne-au impus puteri imperiale Să ignorăm credințe ancestrale Nu-s fericit - străinii ne-au distrus Pervers și criminal ca un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
nu fim colonie. Chemat de Zeu să lumineze-n haos El n-a-ncetat pe-un drum fără repaos Să mângâie cu raza-i de poveste Cărările spre lumile celeste. Poporul dac i-a-ncredințat destinul Să-l ducă Tronului pentru Divinul Zalmoxis, și strămoș, și Tată Sfânt Ce s-a-nălțat la cer de sub pământ . Luceafăr blând al devenirii noastre Revino pe pământ din depărtate astre Și luminează calea alor tăi Să nu fie conduși de nătărăi. Citește mai mult Să ne amintim de Eminescuîn secolul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
de glieSă ne jertfim, să nu fim colonie.Chemat de Zeu să lumineze-n haosEl n-a-ncetat pe-un drum fără repaosSă mângâie cu raza-i de povesteCărările spre lumile celeste.Poporul dac i-a-ncredințat destinulSă-l ducă Tronului pentru DivinulZalmoxis, și strămoș, și Tată SfântCe s-a-nălțat la cer de sub pământ .Luceafăr blând al devenirii noastreRevino pe pământ din depărtate astreși luminează calea alor tăiSă nu fie conduși de nătărăi.... XXX. LA PORȚILE CERULUI, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1831 din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
aceeași dorința de a fi iubiți, de a fi înțeleși, de a fi susținuți, și păstrăm în noi aceeași nevoie de identitate, de apartenență. Sunt unele persoane care au nume de familie cu o rezonanță nu tocmai sonoră, moștenită din strămoși, dar de dragul apartenenței de neam, nu-și schimbă numele, din contra, se străduiesc să-i dea frumusețe prin fapte onorabile și prin cinstirea cu care îl poartă. Acum, când eu am mai mulți ani decât a avut tata când a
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
o măreție a staturii care amintea de haiducul de prin părțile noastre, Toma Alimoș și cu un loc de frunte în colectivitatea sătească, tata, ca și ceilalți cinci frați ai săi, ar fi putut să meargă pe linia trasată din strămoși, să se așeze în tiparele de viață gata pregătite prin obiceiuri și tradiții. În comuna noastră, școala, cultura, nu prinseseră rădăcini pe vremea aceea. Pământul, hărnicia, voinicia, istețimea erau la mare preț, ele te impuneau în fața sătenilor și tata le
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
va fi primăvară în luna februarie în toată China. Aici, in Kunming este cu adevărat primăvară! Tradiția acestei sărbători își are originea încă din timpul dinastiei Shang (~1600 - 1200 îen), când se făceau sacrificii„de iarnă” pentru zei și pentru strămoși. Vacanța la care au dreptul chinezii de această sărbătoare, este de o săptămână pentru salariații din întreprinderile de stat, guvern etc. (când totul este închis, mai puțin piețele și unele magazine), dar cei care își permit, nu lucrează până pe 14
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
Libere", se aude un fel de geamăt deznădăjduit aducând puțin cu vocea lui Gabriel Liiceanu într-un talk-show la Realitatea Tv: - Și tu, Antohi, fiul meu? A, nu - scuze! De fapt e un fragmențel din bocetul GDS-ului învățat de la strămoșul Cezar... Iar crainicul Jurnalului, cu voce egal-imperturbabilă, continuă citând din ziarul "Cotidianul" spusele gedesistului: "Am turnat la Securitate..." Însă tot prietenul zice: - Ai văzut, bădiuțule, ce înseamnă un adevărat cărturar? Socră-sa, crezând că se schimbă Guvernul, începe să plângă de
În grija Sfântului Sisoie? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10283_a_11608]
-
și moderația sa ne sunt garanție; dar exemplele au un caracter mai durabil decât caracterul principelui. Lâncezim senatori și nu mai suntem acel senat care după moartea lui Nero cerea cu tărie pedepsirea delatorilor și a ajutoarelor lor conform obiceiurilor strămoșilor. După dispariția unui principe rău, ziua cea mai bună este prima". în această atmosferă tensionată senatorul Iunius Mauricus i-a cerut lui Domițian aprobarea pentru "cercetarea arhivelor particulare ale principilor pentru a putea stabili cine pe cine acuzase". Domițian a
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
ginerelui său Helvidius Priscus. A scrie despre delatori, constată istoricul roman, este o acțiune periculoasă chiar dacă te referi la timpuri de mult trecute: există urmași ai delatorilor de altădată care nu vor privi cu ochi buni relatarea ticăloșiilor făcute de strămoșii lor; și chiar "dacă familiile înseși se vor fi stins, vei găsi oameni care datorită similitudinilor moravurilor vor considera relatarea nelegiuirilor săvârșite de alții drept un reproș adus lor înșiși"! Există între delatori o solidaritate dincolo de timp. O societate cu
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
Brigach, la ieșirea din orașul Donaueschingen, și mai departe, câteva sute de kilometri, Dunărea se Înfățișează lumii ca singurul fluviu european ce curge de la vest la est, croindu-și drum pe un pământ sacru, Încărcat, timp de milenii, cu osemintele strămoșilor tuturor țărilor pe care le scaldă. De la rimele lui Hesiod și până la „Romantica” lui Strauss, de la referirile istoricului și etnografului grec Strabon din Amaseia la poetul roman Publius Vergilius Maro, peste Dunăre se Înalță un nimb de artă, un cer
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
imposibilitatea de a se manifesta. Ca să nu mai vorbesc de lira da gamba construită de Gasparo da Salo, de viorile Gurnieri sau Amati, de un pochette violon din secolul 18, bun de pus în buzunarul de la pantalon, de un quinton (strămoș al violei) cu cinci corzi, un chalemie (oboi spaniol) din veacul 17, un orpheon construit de François Cusinie, un oboi contrabas, ca o coloană fără sfârșit, al lui Christoph Delusse, fagoturi ca niște șerpi uriași, viele hibride la care nu
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
dispărea, sau mai curând că nu va mai răsări a doua zi. Așa ceva nu se poate întâmpla, desigur. Dar mie mi s-a întâmplat, Sensible. Am petrecut acești ani într-o gaură cu șobolani, de genul celor pe care nici strămoșii mei nu le mai foloseau pentru prizonierii lor. Am urlat ca un posedat. Eram violent, nestăpânit. L-am lovit pe temnicer, l-am insultat pe comandantul locului, am scris tuturor celor cărora le aparțineam. În zadar. Nimeni nu mi-a
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
opinia lui Joshua Fishman 35, etnicitatea este un fel de a fi, a face și a ști: "Etnicitatea a fost întotdeauna trăită că un fenomen de înrudire, o continuitate în cadrul sinelui și al acelora care păstrează legătură dintre generații, cu strămoșii lor comuni. Etnicitatea este parțial trăită ca fiind "os din osul lor, carne din carnea lor și sânge din sângele lor". Însuși corpul uman este privit ca o expresie a etnicității și etnicitatea este de obicei simțită ca fiind înrădăcinată
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]