2,423 matches
-
Paharnicul sunt eu și Ionuț cel mic. ( Arată către copil.). DECEBAL Să aveți grije de copil să crească mare Să spună la toți povestea Tatălui Mare. LICINIUS Mori fără teamă mărite rege. 44 Romanii au o lege: „ Salvarea poporului din strămoșeasca glie Este suprema noastră datorie! „ DECEBAL ( Către comandații. ). Se cade ca vajnicul corăbier, atunci, Când nava se scufundă, prin grije și porunci, Să ia în seamă viața celor de pe vas. La postul de onoare să fie ultimul rămas. Așa că oricât
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_3_.html [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
DURAS Din văgăuni, din munți, nevinovații prunci Nu vor ști de această nelegiuire, în văile adânci. Acolo, feriți de dușmani și de păcat Gândul lor se va înfiripa tot curat, Ca prin ei deapururea neamul să moștenească Iubirea de glia strămoșească. Când de geruri și de vreme rea veți fi urgisiți Povestea de acum să le-o amintiți! Să poarte șoapta, codrul prin freamătul lui Să le spună de cinstea, virtutea, vitejia neamului. De nu vor avea nume, să-i legene
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_3_.html [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
ei cam doi ani, au tâlhărit pe unde se putea. A fost prins cu doi tovarăși de hoție și urcat pe un scăunel spre a fi spânzurat. O fată din mulțime s-a îndrăgostit de el, astfel că după datina strămoșească a fost iertat, s-a însurat cu fata cea miloasă, dar și frumoasă, a făcut mulți copii. Tot ce a învățat înainte era uitat. Copiii au rămas cu o vorbă de la tatăl lor - „Să nu visați niciodată să fiți prinți
GOLGOTHA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1416303320.html [Corola-blog/BlogPost/377750_a_379079]
-
aceasta niciodată. Strigă Ardealul că vrea răzbunare Pe cei ce, din neștire, l-au vândut. Și l-au supus mereu la închinare Toate acestea sigur au durut. Moldova dar și Țara Românească Demult doriră o unire sfântă. Cu Transilvania acesta strămoșească Ce-atuncea s-a voit să fie frântă. Nici Dobrogea n-a fost mai fericită Raia sau pașalâcul cel turcesc. A fost, de veacuri, totuși, asuprită Dar a păstrat ascuns osul domnesc. Au vrut dușmanii noștri să stârpească Tot neamul
TESTAMENT de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1468821473.html [Corola-blog/BlogPost/373624_a_374953]
-
are loc în Serbia de Răsărit. Aceasta este și o contribuție a Societății de Limba Română la trezirea conștiinței naționale a românilor din Timocul Sârbesc, de la cele mai tinere vlăstare dar și un aport la cultivarea limbii, la păstrarea obiceiurilor strămoșești și la promovarea patrimoniului cultural și național. Să nu uităm de motto-ul Societății de Limba Română din Voivodina: ,,Vorbirea omului este ființa lui” (Constantin Noica), ceea ce ne arată profunzimea sufletească a limbii rostite. Limba decide naționalitatea spiritului, nu delimitarea
INIMA CARE BATE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1408268902.html [Corola-blog/BlogPost/369159_a_370488]
-
acestea totul sa inversat. Și în România, cea mai bogată țară. Cu munți semeți înveșmântați de păduri aproape virgine dar transformate majoritatea în bani de au rămas munții în pielea goală, cu holde îmbelșugate fărâmițate în mii de mici proprietăți strămoșești, cu ape navigabile și surse energetice, cu imense bogății minerale în subsol a ajuns să cerșească, mai ieri la Marea Poartă astăzi la porțile Europei. Românul este muncitor în sinea sa dar sensibil. Temător nevoie mare nu acordă nimănui încredere
NORMAL CĂ EXISTĂ OAMENI NORMALI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1406476038.html [Corola-blog/BlogPost/357487_a_358816]
-
Acasă > Poezie > Vremuri > ÎNTREGIRE Autor: Mihai Lupu Publicat în: Ediția nr. 2284 din 02 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Așa ne-a fost destinul; să ne zidim la cruce De vânturi vatra noastră, cea sfântă, strămoșeasca, Între puteri mărețe, anume spre a duce A Crucii dragi povară, ca să ne răstignească. Suișuri, coborâșuri, le-am suportat pe toate; Am invatat ca-n viața unirea dă putere Căci a venit și timpul când, prin frățietate, Ne-am avântat
INTREGIRE de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 by http://confluente.ro/mihai_lupu_1491114386.html [Corola-blog/BlogPost/378746_a_380075]
-
fi trimise după înscriere ( și după realizarea selecției / unde este cazul) începând din 1 octombrie 2016). Se vor trimite cel putin 1 (una) sau două poezii . fragment de proza să conțină - “ cuvinte despre IUBIRE , de iubit / iubita, copii, țara, plai strămoșesc, casa părinteasca etc. 3 - Așteptăm înscrierile pe adresele: ligya 33@gmail.com, star andrad a888@yahoo.ro, sau la telefon: + 40 0723 371626 ; 4- CREAȚIILE VOR FI ÎNSOȚITE de: - o fotografie în format jpg. , un scurt CV și adresa la care
ÎNCEP ÎNSCRIERILE LA ANTOLOGIALA TAIFAS CU IUBIREA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1474373831.html [Corola-blog/BlogPost/370680_a_372009]
-
mai târziu pe schimnicii de la mânăstiri, călugări sau ce-or fi fost, cu vorbă rezervată, tacticoasă și prevăzătoare, la locul ei cum se spune, măsurat în toate cele întreprinse și mai ales cu multă frică de Dumnezeu. Totdeauna purta straie strămoșești, cioareci albi de dimie țesută în casă, opinci de piele, mai puțin din cauciuc, adesea papuci făcuți din felurite corcoațe și materiale textile, cămașe cu râuri lăsată peste brâul cioarecilor, adesea petrecută cu un chimir înflorat, căciulă de miel rotundă
AMINTIRI DE ION DOREL ENACHE -ANTREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_de_ion_dorel_enache_antreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/357022_a_358351]
-
mamele făcând semnul sfânt al crucii pe fruntea fiecărui nou născut, apoi, prin acordarea celui dintâi Sacrament - Sfântul Botez, care deschide poarta vieții în Duh și-i conferă nou născutului, calitatea de Copil al lui Dumnezeu, ștergându-i și păcatul strămoșesc, scăldându-l în apa vieții și-n uleiul sfințitor. Despre purtarea Crucii și despre Moartea și Învierea Domnului nostru Iisus Hristos, vorbește părintele stavrofor Radu Botiș, în Prolog la această lucrare de însemnătate excepțională, nu numai pentru cei care studiază
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT –O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1472586147.html [Corola-blog/BlogPost/375419_a_376748]
-
fel de probleme de conștiință, nu poți depăși granițele propriei firi, a unei ancestralități pe care n-am înțeles-o niciodată dar care, fără-ndoială, există și care e-n strânsă legătură cu locul unde te-ai născut și rădăcinile strămoșești. Nicolae BĂCIUȚ: Cum se vede țara natală din exil? Cum se raportează el la țară, la valorile ei, la neîmplinirile ei, la așteptările ei?! Lucian DUMBRAVĂ: Cu nostalgie, în primul rând. Apoi, cu o strângere de inimă, pentru că din diverse
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427110439.html [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
de fiecare data că adevăratele înălțimi și profunzimi, pe care avem de escaladat, se află în sufletul și inima noastră-taina lumii și întregului Univers. Raia ROGAC: Ați întâlnit prin lumea mare basarabeni care și-au împlinit destinul departe de vatra strămoșească? Mă refer nu doar la prosperitatea materială, în primul rând la cea profesională. Cum credeți, nu s-ar putea crea un Club al basarabenilor din afară pentru a alcătui o enciclopedie a personalităților de origine basarabeană? La sigur am descoperi
DESĂVÂRŞIREA ESTE VISUL MEU CEL MARE ! de RAIA ROGAC în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 by http://confluente.ro/raia_rogac_1462434318.html [Corola-blog/BlogPost/378835_a_380164]
-
Mărturisirea precede credința, care duce la mântuire, însă Botezul, cel ce pecetluiește asentimentul nostru, îl urmează de aproape. Botezul este Taina - adică lucrarea harului lui Dumnezeu - care, prin afundarea în apă și chemarea Sfintei Treimi, împărtășește harul care șterge păcatul strămoșesc și celelalte păcate și face pe cel ce o primește membru al Bisericii, născut la o viață nouă în Iisus Hristos. Botezul deschide împărăția cerurilor celor ce-l primesc. Prin Sfântul Botez, adică prin scufundarea omului în apă în numele Sfintei
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451898437.html [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
împărăția cerurilor celor ce-l primesc. Prin Sfântul Botez, adică prin scufundarea omului în apă în numele Sfintei Treimi, se produce moartea omului vechi și renașterea lui la viața adevărată a lui Iisus Hristos. Odată cu aceasta, omul se spală de păcatul strămoșesc și de toate păcatele săvârșite mai înainte, și se imprimă chipul lui Iisus Hristos în el. Prin aceasta, omul, unindu-se cu Iisus Hristos, este introdus în Biserică. Unul din cele mai mari daruri pe care Dumnezeu îl face omului
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451898437.html [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
hrănește prin Taina Euharistiei - copilul fiind împărtășit la sfârșitul slujbei Botezului cu însuși Trupul și Sângele Domnului nostru Iisus Hristos. Botezul este Sfânta Taină care prin întreita cufundare în apă și invocarea numelui Sfintei Treimi se șterge celui botezat păcatul strămoșesc și celelalte păcate săvârșite până în acel moment (dacă cel botezat este adult), se naște la o viață nouă, spirituală, și devine membru al Bisericii lui Iisus Hristos. Botezul este numit și "ușa tainelor", fiindcă numai prin botez devenim fii ai
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451898437.html [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
Colindători la noi acasă, hai să-i primim cu drag. (“Colind popular românesc din Ardeal”) Cuvinte cheie: românesc, tradiție, sfințit, brad, Crăciun, naștere, Iisus, colind 1. Tradiții românești de Crăciun, împodobirea bradului Omul românesc s-a născut, dăruindu-se tradițiilor strămoșești, divinității și aurei ce i-a înconjurat fiindul în toată trăirea telurică. El s-a sfințit prin naștere și a mulțumit vieții, prin dăruirea de urmași, frumoasei și prețuitei clădiri a existenței. În viață s-a binecuvântat prin datini și
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1418284594.html [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
trei momente importante din viața sa: nașterea, nunta și moartea. 2. Semnificație și sens al perpetuării tradiției Bradul împodobit de Crăciun semnifică nașterea, trăirea prin cosmosul cu steaua pe care o așezăm spre slavă în vârful pomului. În tradiția noastră strămoșească încă mai există, în unele zone ale țării, străvechiul obicei ca tatăl să sădească un pom la nașterea copilului său, iar moașa să închine nou-născutul în fața unui brad. Câtă pătrundere în sensurile pe care înțelepciunea închinării la divin l-au
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1418284594.html [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
s-o folosească, dezvelindu-și oglinda sufletului cu sinceritate și dezinvoltura unui nostalgic, care, iată, revine, în unele poeme cu frânturi din copilărie, nu este un visător cum sunt alți poeți, este un pământean cu rădăcini prinse bine în glia strămoșească. Lumina, iubirea, credința sunt conceptele cu care îmbracă versurile din volum, creind imagini frumoase și umane ca și cum ai bea apă dintr-un izvor cu apă cristalină. Îl felicit pe autor pentru ambele volume și șteptăm și alte cărți de poeme
PROPOZIŢIILE DE IARBĂ ÎN POEMELE LUI PETRE ION STOICA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1478421632.html [Corola-blog/BlogPost/366150_a_367479]
-
DĂ-NE DOAMNE Autor: Anton Viorel Publicat în: Ediția nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Dă-ne Doamne libertate că suntem săraci și goi, n-avem bani, n-avem palate dar avem credintă-n noi. Dă-ne glia strămoșească cu țărână roditoare, dă-ne ploaie să rodească câmpurile ca o floare. Dă-ne Doamne mirul sfânt să ne ungem cu credință, dă-ne și al tău cuvânt să ne-ajute-n biruință. Dă-ne Doamne sănătate casa plină de copii, și
DĂ-NE DOAMNE de ANTON VIOREL în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Da_ne_doamne_anton_viorel_1389174478.html [Corola-blog/BlogPost/347594_a_348923]
-
a mamei le oftez, Și dorul mă lovește în limba mea frumoasă, În limba mea în care scriu acu și acest vers. În limba mea și stelele-mi zâmbesc, În limba mea iubirile se leagă. În limba mea, în graiul strămoșesc Iubirile se nasc, viețile se-ncheagă... PĂMÂNTULE STRĂBUN, ÎNDURERAT ! În Țara noastră noi suntem stăpâni Și nimănui nu vom ceda Pământul bunilor-străbuni, Nici după ce vom deceda! Ne este Țara ca o casă mică, În care-avem și bucurie și nevoi, Avem
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1410532651.html [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
Pentru Unitatea Culturală A Tuturor Românilor, Editura „Samia”, Iași, 2009, 251 p. 24. Liga Culturală Pentru Unitatea Românilor De Pretutindeni, 1890-2010, în colab. cu Prof. univ. Dr. Victor Crăciun, Editura „Semne”, București, 2010, 200 p. 25. O viață închinată Bisericii strămoșești și spirituale naționale: I.P.S. Pimen Suceveanu, în colab. cu Preot Dragoș Buta și Prof. Dr. Viorel Enea, Editura „Samia”, 2010, 270 p. 26. Conștiința Unității naționale în Gândirea și Istoria Românilor, Editura „Danaster”, Iași, 2012, 371 p. 27. Profesorul universitar
PERSONALITATE A VIEŢII ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 by http://confluente.ro/Acadconstantin_marinescu_pers_pompiliu_comsa_1377692442.html [Corola-blog/BlogPost/364357_a_365686]
-
apărat de alte nații G.Abagiu, F.Marin, iată cine-au fost : SOLDAȚII ! Spuneți să știe junii Țării : pe câmpul morții ne-am jertfit Ca să rămână vie Țara, de-aceea, iată, n-am murit ! Având în noi învățătura, de jertfire (strămoșească), Chiar de mai murim Românii, România, o să trăiască ! "Vă rugăm : lăsați mâhnirea, murit-am ca niște Eroi ! Păstrați-ne amintirea ! Atâta cerem de la voi..." ..................................................,................. Pe toți ce i-am scris în versuri, evlavios vor fi citiți Pe Pământ, dar și
EROILOR NEAMULUI ROMÂNESC DIN VALEA MARE-OLT de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1495707680.html [Corola-blog/BlogPost/371815_a_373144]
-
mei, am recunoscut că viața omenească de aici nu are nici o valoare și-n general nu considerăm și nici nu numim bine orice-i folositor doar acesteia. Deci, nu considerăm mare lucru, și nici nu judecăm vrednic de dorit mândria strămoșească, nici puterea trupească, nici frumusețea, nici măreția, nici cinstirile de la toți oamenii, nici această împărăție, nici orice altceva important din cele omenești, la care s-ar putea referi cineva; nici nu-i admirăm pe cei care le au, ci cu
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
Prin tradiție se spune, în această sărbătoare să bei vin, să-ți meargă bine, din patruzeci de pahare. Că-n popor este numită sărbătoarea bărbaților, din plin, cu vin e stropită. Spre veselirea tuturor. Alte străvechi obiceiuri revin cu mituri strămoșești. Spre a dăinui prin vremuri, rostul trăirii creștinești. Din curte și din grădină, când colțul ierbii se vede, gunoiul de peste iarnă se adună și se arde. Cu tămâie se afumă casa, curtea și grădina. Vigoarea să fie bună, plantelor cu
TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1425766807.html [Corola-blog/BlogPost/377263_a_378592]
-
autor cu o fostă deținută dintr-un penitenciar românesc, după eliberarea acesteia din închisoare. Protagonista cărții, adică deținuta Mihaela Motorga nu este nici originară din localitatea Moeciu de Jos, județul Brașov, unde autorul slujește la altarul străbun al Bisericii noastre strămoșești și nici nu îl cunoștea de dinainte de intrarea în închisoare. Întâlnirea s-a făcut, așa cum am mai spus, prin intermediul acestui atât de benefic mijloc de misiune, de comunicare și cuminecare, pe care îl reprezintă postul Radio Trinitas. Mihaela Motorga l-
RECENZIE: PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, TOIAGUL ODRĂSLIT. DIALOGURI INEDITE. ZBURÂND PESTE PRĂPĂSTII, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015, 556 P., ISBN: 978-606-8602 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429879788.html [Corola-blog/BlogPost/357702_a_359031]