2,394 matches
-
vers cu-nfiorare, Dezlegați de neputință Să unim sub jurământ O iubire, să ia ființă Din doi unul pe pământ! Arde vâscu-n toc ușă, Sufletele-ncet suspină, Phoenix naște din cenușă Nopțile cu lună plină! Și-ntr-o lume de poveste Strămutate cu un descânt, Două suflete celeste Fac iubirii legământ! Gabriela Mimi Boroianu 28.12.2015 Referință Bibliografică: Legământ / Gabriela Mimi Boroianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1829, Anul VI, 03 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Mimi
LEGĂMÂNT de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1451805503.html [Corola-blog/BlogPost/378605_a_379934]
-
acest deal, câteva sute de metri la nord de biserica construită de el aici și al cărui pristolnic de piatră se mai păstra până nu demult în apropierea casei cetățeanului Petre Dinconiu ( aici a fost și vechiul cimitir al satului ,strămutat la sfârșitul secolului al XIX-lea pe actualul amplasament ). Acest conac ,sau curte boierească, trebuie să fi fost destul de mare pentru a putea adăposti familia Buliga, slujitorii și robii ce îi avea și ostașii însărcinați cu paza și supravegherea regiunii
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368775201.html [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
adăugat la acestea și prezentarea unor scriitori români, așa cum i-a simțit și i-a îndrăgit. Într-o caldă confesiune, a prezentat însemnări pitorești despre locurile vizitate prin lumea largă. A adăugat și câteva însemnări despre manifestările cultural-artistice ale românilor strămutați în Canada dornici să creeze ceva din climatul de “acasă”. A apărut la Editură FORUM, București, 2005, editor prof. Ana Ispas GÂND PURTAT DE DOR „Gând purtat de dor” este un fel de cântec de leagăn al copilăriei autoarei Elenă
ELENA BUICĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Elena_Buic%C4%83.html [Corola-blog/BlogPost/340551_a_341880]
-
frământate și fumegânde încă ale Apusenilor, Roman Ciorogariu se naște în localitatea arădeană Pecica, la 6 decembrie 1852. Tatăl său, Dimitrie, se trăgea dintr-o familie de moți din satul Ociu, de lângă Brad, a cărei înaintași au fost dezrădăcinați și strămutați după Revoluția lui Horia de la 1784, în Câmpia Aradului, (febr. 1785). Dinspre bunică, Romulus-Nicolae Ciorogariu, (după numele său de botez) era un descendent al familiei Nicoară din Giula (Ungaria de azi). După absolvirea cursurilor școlii primare din Pecica, unde l-
TESTAMENTE UITATE-TESTAMENTE CARE DOR (ROMAN CIOROGARIU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Testamente_uitate_testamente_care_dor_roman_ciorogariu_.html [Corola-blog/BlogPost/367241_a_368570]
-
A studiat istorie și filozofie, care au constituit pentru el o provocare permanentă, s-a delectat cu literatură de calitate - citind, fără excepție, marii clasici ai literaturii române și universale, literatură contemporană, versurile celor mai mari poeți ai lumii. Românul strămutat din Sebeșul de Sus al Mărginimii Sibiului în Lumea Nouă, având în urma 63 de ani de viață în exil - a știut să-și bucure sufletul aplecându-se spre pictură, dar și spre muzică, miunata artă a sunetelor. Are alături o
IOANA DUMITRIU – O VIOLONISTĂ APUSĂ PREA DEVREME (CAPITOLUL XXIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ioana_dumitriu_o_violonista_apusa_prea_devreme_capitolul_xxiii_.html [Corola-blog/BlogPost/356361_a_357690]
-
că sfârșitul este aproape și mai ales atât de tragic pentru întreaga familie imperială. Țarul Nicolae al II-lea a suportat mai întâi umilitoarea abdicare (martie 1917), a locuit puțin timp cu familia la Țarskoe Selo, după care a fost strămutat la Pobolsk și în final la Ekaterinburg (Urali) sub strictă supraveghere. În 16-17 iulie 1918 țarul și întreaga familie (soția, Alexandra Fiodorovna, nepoata reginei Victoria a Angliei, țareviciul Alexei și cele patru surori, Olga, Tatiana, Maria, Anastasia) au fost uciși
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
la Centru. În plin Război Civil, când trupele alb-gardiste se apropiau de oraș și trupele roșii intraseră în panică, ordinul părea justificat. Sunt însă simple supoziții ale istoricilor. Cadavrele incinerate au fost azvârlite într-un puț de mină, iar apoi strămutate într-un loc necunoscut. Orașul Ekaterinburg s-a numit, până în 1991, Svetlovsk, de la numele comandantului militar bolșevic care acționa la acea dată (1918) în zonă. Casa Ipatie unde s-a desfășurat tragedia a fost demolată în 1970, din indicația lui
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
ne lăsăm noi înfrânte, uite și tu ce spate tare ai cu Valentina și Gabi alături. Vom merge cu mașina mea, facem în jur de patru ore, este prima înfățișare, nu o să se termine chiar așa repede, o să încercăm să strămutăm procesul la noi, o să ne fie mai ușor și avem și motiv, copilul este la tine și tu îl întreții, ai serviciu, ai locuință, doar să nu te pierzi cu firea. Poate reușim să purtăm un dialog civilizat cu Nicolae
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1463768113.html [Corola-blog/BlogPost/378852_a_380181]
-
discografice, nenumărate, sau benzile sonore ale muzicii de film. În ultimii ani, compozitorul intrase într-o rezervă de destin nefericit și nemeritat, într-un con de umbră sufletească, încheiat și închis. I s-a confiscat casa, de fapt a fost strămutat ca un nomad, din casă în casă! Într-o viață de om, o viață ca o boltă patrimonială de melodii, compozitorul Temistocle Popa a scris cântecul intim al fiecăruia. Dar, în convergența dintre două metaapăsări neînlăturabile asupra putințelor fizice care
TEMISTOCLE POPA. ODISEEA COMPOZITORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Temistoce_popa_odiseea_compoz_aurel_v_zgheran_1385591704.html [Corola-blog/BlogPost/345514_a_346843]
-
Popa, dar se poate întâmpla, nu o dată, ca doi sau mai mulți oameni să împartă aceeași dreptate. Aceasta poate să fie și povestea caselor compozitorului Temistocle Popa: locuise pe proprietăți care fuseseră și ale altora, înainte de naționalizare, apoi a fost strămutat, tot în nesiguranță și tot nedefinitiv. Casele, pe care le-a locuit compozitorul Temistocle Popa, mai mult sau mai puțin timp, sigur că au devenit ale sale, lipite de destinul de viață, de idealurile și creația sa. Dar, muzicianul care
TEMISTOCLE POPA. ODISEEA COMPOZITORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Temistoce_popa_odiseea_compoz_aurel_v_zgheran_1385591704.html [Corola-blog/BlogPost/345514_a_346843]
-
-n ierburi Străbătând codrii pe jos ca să-nfrunte ursu-n hățiș Străbătând potecile la Soare-răsare ca să-ntâmpine cărările la Soare-apune Străbătând mereu... străbătând mereu... De departe oglinda cu vise chema pe Julia May În ceruri răposații se petreceau în rădvane Se strămutau prin nouri boiți în curcubeu Cercuri se năruiau în himere cerești - Se-împreuna ziua cu noaptea-n anotimpuri Calendare despre tinerețe și bătrânețe În ceruri răposații se petreceau în rădvane Se scuturau crinii în Grădina Domnului Ion și frunzele din
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_cu_vise_al_juliei_may_mariana_zavati_gardner_1368439114.html [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
O stranie poveste a fost mereu lansată de-a lungul timpului de către evrei, relativ la închipuita lor existență milenară pe teritoriul României, revendicând astfel un drept natural. O astfel de teorie, care susține colonizarea Daciei de către imperiul roman cu populație evreiască strămutată din Iudeea, a fost relansată în anul 2002 de către Teșu Solomovici în lucrarea România Iudaică, lucrare sub forma a două volume uriașe publicate pe banii Ministerului Culturii din România, deci pe banii contribuabililor români. De aici decurge ideea că evreii
DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romaniei.html [Corola-blog/BlogPost/356273_a_357602]
-
Albac, din Munții Apuseni, fiind martor al discuțiilor revoluționarilor români, precum Sofronie de la Cioara, Horea etc. pentru dobândirea drepturilor românilor din Transilvania. În 1907 a fost cumpărată de Ionel I.C. Brătianu, prim-ministru al României și membru al Academiei Române, și strămutată în localitatea Florica din județul Argeș, de unde în anul 1954 a fost mutată la Băile Olănești, reclădită din temelii și sfințită în anul 1958. După cum ne mărturisește domnul Ion Păunescu, participanților la slujba de sfințire, „Bisericuța din Albac”, cu turla
HRAMUL BISERICII IZVORUL TĂMĂDUIRII, OLANEŞTI, JUD.VÂLCEA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1398523361.html [Corola-blog/BlogPost/347959_a_349288]
-
A studiat istorie și filozofie, care au constituit pentru el o provocare permanentă, s-a delectat cu literatură de calitate - citind, fără excepție, marii clasici ai literaturii române și universale, literatură contemporană, versurile celor mai mari poeți ai lumii. Românul strămutat din Sebeșul de Sus al Mărginimii Sibiului în Lumea Nouă, având în urmă 63 de ani de viață în exil - a știut să-și bucure sufletul aplecându-se spre pictură, dar și spre muzică, miunata artă a sunetelor. Are alături
ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Odiseea_exilului_romanesc_si_argonautii_ei.html [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]
-
cu fața ca de stâncă împlântă Arca lemnului de plută în Țărmul Sfânt al ancorei ce plânge Chiar dacă urma lamurită-n lacrimi se pierde lin ca o nalucă într-un târziu de jar și de cucută o nebunie ca din cer strămută Întreaga față a iernii bătrâncioasă a înflorit odată cu venirea apusului de stele și de ghiață ce împânzește-n codriii bucuria... Foto tehnica - Art Colaj Media - realizat de autor din imagini combinate artistic - sursa Internet poem publicat inițial pe F.b
POEMUL HIERATIC IV-ŢĂRMUL BLÂND de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1445174120.html [Corola-blog/BlogPost/381225_a_382554]
-
ajuns la o vârstă destul de înaintată, când la tâmple au apărut "ghioceii", când bătrânețea e la ea acasă. Ce m-a adus aici? In mod sigur, nu iluzia fericirii în țara cea depărfată, nu visul de îmbogățire, ci dorința ne strămutată de a fi alături de copii și de copiii copiilor mai cu seamă, care sunt cununa bătrânilor cum spune un înțelept proverb românesc. La început a fost cumplit de greu și greul apasă și astăzi pe umerii mei. Acomodarea cu stilul
DOI PRIETENI de IONEL CADAR în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1480341164.html [Corola-blog/BlogPost/348500_a_349829]
-
canadienii și ducă-le și ei, săracii. Săracii, ei poate nu au așa ceva la ei în țară aceia, ce se întinde între trei oceane, și nu au nici șomeri, ca noi. Cei, dacă ne șterge trecutul istoric, identitatea, demnitatea, se strămută populația cu rădăcini milenare și în loc ne lasă niște cicatrice hidoase în trupul țării și cianură pentru totdeauna? Întâi de toate sunt ordinile pentru noua strategie economică! Cât despre moții de acolo, care de sute de ani sunt săraci, s-
GENERALUL ŞI RÂTANUL (PAMFLET) de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_generalul_si_ratanul_corneliu_florea_1354580325.html [Corola-blog/BlogPost/351611_a_352940]
-
canadienii și ducă-le și ei, săracii. Săracii, ei poate nu au așa ceva la ei în țară aceia, ce se întinde între trei oceane, și nu au nici șomeri, ca noi. Cei, dacă ne șterge trecutul istoric, identitatea, demnitatea, se strămută populația cu rădăcini milenare și în loc ne lasă niște cicatrice hidoase în trupul țării și cianură pentru totdeauna? Întâi de toate sunt ordinile pentru noua strategie economică! Cât despre moții de acolo, care de sute de ani sunt săraci, s-
GENERALUL ŞI RÂTANUL (PAMFLET) de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_generalul_si_ratanul_corneliu_florea_1354580325.html [Corola-blog/BlogPost/351611_a_352940]
-
venit și până aici. Un alt obiectiv ar fi biserica de lemn atestată documentar la 1740, care face parte dintr-o cultură a bisericilor de lemn din Transilvania. Noi am găsit-o undeva abandonată în comuna Călărași, unde a fost strămutată biserica prin 1919, ea a fost aici, a fost demontată și a fost montată acolo. A fost lăsată mai bine de șaptezeci și ceva de ani în paragină. Noi ne-am dus, am făcut toate demersurile să o readucem înapoi
1879 CÂMPIA TURZII de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1472949367.html [Corola-blog/BlogPost/381577_a_382906]
-
de mii de credincioși au venit la Mănăstirea Putna, găsind o mănăstire înnoită și primitoare. Starețul Iachint i-a primit pe toți ca într-o „casă a pâinii“, oferindu-le, după obiceiul pământului, „pâine și apă“. Cuviosul stareț s-a strămutat la veșnicele lăcașuri după mulți ani de lucrare dăruită lui Dumnezeu, mănăstirii sale și oamenilor. În pomelnicele lor, mulți credincioși îl pomenesc (și) pe Arhimandritul Iachint, alături de Părinții Chesarie, Pamvo, Calinic Lupu, Damaschin și alții, care ani de-a rândul
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1497416923.html [Corola-blog/BlogPost/343138_a_344467]
-
pensiilor au adus un adevărat cutremur în rândul pensionarilor. Cu inima strânsă și cu lacrimi în ochi am privit zbaterile neputincioase ale acestora adunați la porțile închise ale Cotrocenilor, acolo unde m-aș fi aflat și eu dacă nu mă strămutam în Canada. Erau bătrâni care se zbuciumau în gol, cu chipuri pe care deznădejdea săpase cute adânci, doborâți de arșița nemiloasă a soarelui torid și duși cu ambulanțele. Unii încercau să dea trânta cu brațele de fier ale polițiștilor, alții
ROMANIA ANULUI 2010 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Romania_anului_2010.html [Corola-blog/BlogPost/357042_a_358371]
-
dă putere să-l iubească și pe vrăjmaș. Nu ei vor fi cei care vor iubi cu simțăminte sfinte, ci Isus, Adevărul va iubi prin ei. Și atunci când întunericul acestei lumi se va risipi, în acea Dimineață glorioasă, vor fi strămutați în veșnicie, pentru eternitate...” Purtând în cugetul nostru acest adevăr, vom descoperi că de fapt, „Nu este greu s-oferi un zâmbet/ Când gândul tău de cer e prins,.../ Nu este greu s-arăți iubire/ Celui ce-ți este apropiat
VERSURI DE CRISTINA FRANCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 by http://confluente.ro/Cand_dumnezeu_este_cu_noi_intr_o_iubire_inlacrimata_versuri_de_cristina_francu.html [Corola-blog/BlogPost/367201_a_368530]
-
Nu este greu s-arăți iubire/ Celui ce-ți este apropiat;/ Iubind vrăjmașul cu iertare/ Vei fi în ceruri strămutat.” (Nu este greu) Învață de la Isus să iubești! „Iubirea înlăcrimată” ne stimulează să privim spre cer, locul unde vom fi strămutați. Pentru că pe cruce, Iubirea înlăcrimată a rostit „S-a sfârșit!”, pentru că El a plătit "cu însuși sângele Său", pentru că „miroase-a flori de rai și-a primăvară/ Și a parfum de cer înlăcrimat/ Și-n suflete tresaltă -a câta oară
VERSURI DE CRISTINA FRANCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 by http://confluente.ro/Cand_dumnezeu_este_cu_noi_intr_o_iubire_inlacrimata_versuri_de_cristina_francu.html [Corola-blog/BlogPost/367201_a_368530]
-
și oi, fiind și stăpânii unui mic grup de pescari greci, puși să pescuiască pentru ei. În perioada 1890-1892, localitatea a fost populată cu coloniști de origine germană, cunoscuți ca germani dobrogeni, dar majoritatea au părăsit localitatea în 1940, fiind strămutați cu forța în Germania nazistă.. Mangalia a devenit un port modern, al doilea port maritim după Constanța, cu vreo 3000 de locuitori permanenți în 1938, dar care treceau de 10.000 vara, orașul crescând rapid, mulțumită plajei de la Tatlageac-Comorova, ce
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_iubirii.html [Corola-blog/BlogPost/355849_a_357178]
-
JOHN BANU. NEVOIA DE UN ALT JOHN BANU SAU ACELAȘI, ȘI ÎN ROMÂNIA Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului E un tertip al celui învins în lupta cu sine să strămute dezolarea în vina destinului, sperând salvarea prestigiului propriei neputințe. Atâta timp cât cineva crede că pierderea justificată fals se poate schimba în bine, este departe de acest om ieșirea din tirania plânsului de mila sieși. Nicio soartă nu e mai crudă ca
JOHN BANU. NEVOIA DE UN ALT JOHN BANU SAU ACELAŞI, ŞI ÎN ROMÂNIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1448782512.html [Corola-blog/BlogPost/383227_a_384556]