482 matches
-
a exista, a fi, a trăi, a muri etc. • verbe de stare, expresie a vieții psihice a omului sau a unor manifestări de natură fiziologică: a râde, a plânge, a suspina, a boli, a respira, a dormi, a tuși, a strănuta etc. • verbe de devenire: a deveni, a adormi, a se ticăloși, a roși etc. • verbe de acțiune - de natură onomatopeică: a măcăi, a fâlfâi, a gâgâi, a mieuna etc. Planul semantic al verbelor obiective este orientat de către subiect spre exterior
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
stări, procese, închise în sfera subiectului, precum existența, moartea etc.: a fi, a exista, a muri, a trăi, a învia etc. sau fenomene strict subiective, ca râsul, plânsul etc.: a plânge, a râde, a surâde, a asuda, a tuși, a strănuta, a dormi, a se trezi, a se însănătoși etc. „Ar fi plâns... ar fi plâns de-ar fi murit, dar nu putea fi supărat pe el.” (M. Eminescu) e. verbele a căror limită este implicită în interpretarea semantică a acțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
suntem cât se poate de atenți la oră. Nu vorbim cu colegii, nu le trimitem bilețele, nu le facem diverse semne. Nu întrerupem profesorii! Dacă avem de întrebat ceva, ridicăm mâna. Vorbim numai dacă avem acordul profesorului. Dacă tușim sau strănutăm, obligatoriu ne acoperim gura cu batistă. Dacă avem o problemă, ne simțim rău sau dorim să mergem la toaletă, ridicăm mâna și cerem permisiunea profesorului să ne dea voie pentru a ieși câteva minute. A nu se face obișnuință dintr-
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
suntem cât se poate de atenți la oră. Nu vorbim cu colegii, nu le trimitem bilețele, nu le facem diverse semne. Nu întrerupem profesorii! Dacă avem de întrebat ceva, ridicăm mâna. Vorbim numai dacă avem acordul profesorului. Dacă tușim sau strănutăm, obligatoriu ne acoperim gura cu batistă. Dacă avem o problemă, ne simțim rău sau dorim să mergem la toaletă, ridicăm mâna și cerem permisiunea profesorului să ne dea voie pentru a ieși câteva minute. A nu se face obișnuință dintr-
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
numea sculativă"269. Și motivul trezirii miraculoase la viață este parodiat prin enumerarea gradată a recăpătării tuturor facultăților umane, care culminează în zona grotescului după cum urmează: "Dintr-o dată, Epistemon a început să răsufle, a deschis ochii, a căscat și a strănutat, apoi a tras un pârț care l-a făcut pe Panurge să se bucure: Acum pot să spun că e vindecat!". Rabelais consideră suficient acest năstrușnic mod de a capta interesul lectorilor, așa că purcede imediat la descrierea amănunțită a celor
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
eu îi turnam lui Herzog care se spăla cu săpun... C. I.: Aveați săpun? S. Ț.: Da, aveam, făceam rost. Și după ce termina Chris treceam eu la rând. Credeți că simțeam temperatura aia? Credeți că am fost vreodată răciți, să strănutăm sau să ne curgă nasul? Nici vorbă! Toată grupa făceam baie la copcă și eram singura grupă care avea ritualul ăsta, de ne considerau toți ceilalți ca fiind nebuni.! Ne spălam, iar asta pentru noi avea efectul unui gest de
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
modificat de actanți și de circumstanțele frazei. De aceea, s-a creat posibilitatea inventarierii tipurilor de procese care substituie aspectului imperfectiv și perfectiv un continuum de patru grade: stări (a iubi), activități (a respira), realizări (a naște) și finalizări (a strănuta). Procesele din tipul stării se caracterizează prin absența limitelor inițiale și finale, precum și prin absența schimbării: ea are părul blond; el simte căldura soarelui; aici predicatele se prezintă ca fiind inerente actantului lor subiect. Aceste trăsături sînt lingvistice, adică arbitrare
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Altfel, vor mai muri și alți membri al familiei. Un mort este păzit ca să nu treacă peste el vreo pisică, deoarece se poate face strigoi și pot muri toți din casă. Dacă vreo persoană ce se află în casa mortului strănută, să-și rupă puțin din cămașă sau haină, ca să nu i se întâmple același lucru. Dacă moare o femeie lăuză, să i se lase mai multe fire de păr neîmpletite, ca s-o vadă Dumenzeu că e lăuză și să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de rău. Când la masă se varsă vinul din pahar, e semn de veseleie. În casă să nu se ardă trei lumânări deodată, fiind rău de moarte. Pentru cela care sughite, e semn că cineva îl pomenește. Pentru cela care strănută, e semn că va face chef. Cometa care se arată pe cer aduce veste despre vreun răzbel sau boală. Cel care mănâncă mult, trage a sărăcie. Să nu-ți coși ceva la haină îmbrăcat cu ea, căci îți coși mintea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
e numai semn al somnului, ci și al pericolului care ne poate paște din partea forțelor supranaturale malefice. Strănutul: E un semn magic, după credința generală, care prevestește ori de bine, ori de rău. Din străvechime se crede că, în timp ce omul strănută, îi intră sau iese prin nări duh rău sau o părticiă din suflet. Teama de a ni i se întâmpla ceva rău (ba și moarte!) celui ce strănută, a făcut să se recurgă, la mai toate popoarele, la rostirea unei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de bine, ori de rău. Din străvechime se crede că, în timp ce omul strănută, îi intră sau iese prin nări duh rău sau o părticiă din suflet. Teama de a ni i se întâmpla ceva rău (ba și moarte!) celui ce strănută, a făcut să se recurgă, la mai toate popoarele, la rostirea unei urări: Doamne ajută! Să-ți fie de bine! Sănătos! Dacă un copil strănută, trebuie neapărat să-i spui “Sănătos!” ca să crească mare și voinic. Cine strănută de Sf.
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
suflet. Teama de a ni i se întâmpla ceva rău (ba și moarte!) celui ce strănută, a făcut să se recurgă, la mai toate popoarele, la rostirea unei urări: Doamne ajută! Să-ți fie de bine! Sănătos! Dacă un copil strănută, trebuie neapărat să-i spui “Sănătos!” ca să crească mare și voinic. Cine strănută de Sf. Vasile, va avea noroc tot anul. Vinerea, zi nefastă, cine strănută dimineața va avea mare supărare peste zi. Cine strănută de două ori - e de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
celui ce strănută, a făcut să se recurgă, la mai toate popoarele, la rostirea unei urări: Doamne ajută! Să-ți fie de bine! Sănătos! Dacă un copil strănută, trebuie neapărat să-i spui “Sănătos!” ca să crească mare și voinic. Cine strănută de Sf. Vasile, va avea noroc tot anul. Vinerea, zi nefastă, cine strănută dimineața va avea mare supărare peste zi. Cine strănută de două ori - e de bine; cine strănută numai o dată sau de trei ori - e semn rău! Când
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
rostirea unei urări: Doamne ajută! Să-ți fie de bine! Sănătos! Dacă un copil strănută, trebuie neapărat să-i spui “Sănătos!” ca să crească mare și voinic. Cine strănută de Sf. Vasile, va avea noroc tot anul. Vinerea, zi nefastă, cine strănută dimineața va avea mare supărare peste zi. Cine strănută de două ori - e de bine; cine strănută numai o dată sau de trei ori - e semn rău! Când strănuți de trei ori în șir și vânjos e semn că vei face
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
bine! Sănătos! Dacă un copil strănută, trebuie neapărat să-i spui “Sănătos!” ca să crească mare și voinic. Cine strănută de Sf. Vasile, va avea noroc tot anul. Vinerea, zi nefastă, cine strănută dimineața va avea mare supărare peste zi. Cine strănută de două ori - e de bine; cine strănută numai o dată sau de trei ori - e semn rău! Când strănuți de trei ori în șir și vânjos e semn că vei face mare chef. Când strănută un bolnav, e semn că
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
să-i spui “Sănătos!” ca să crească mare și voinic. Cine strănută de Sf. Vasile, va avea noroc tot anul. Vinerea, zi nefastă, cine strănută dimineața va avea mare supărare peste zi. Cine strănută de două ori - e de bine; cine strănută numai o dată sau de trei ori - e semn rău! Când strănuți de trei ori în șir și vânjos e semn că vei face mare chef. Când strănută un bolnav, e semn că se va face bine. Dacă-ți vine să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de Sf. Vasile, va avea noroc tot anul. Vinerea, zi nefastă, cine strănută dimineața va avea mare supărare peste zi. Cine strănută de două ori - e de bine; cine strănută numai o dată sau de trei ori - e semn rău! Când strănuți de trei ori în șir și vânjos e semn că vei face mare chef. Când strănută un bolnav, e semn că se va face bine. Dacă-ți vine să strănuți și nu poți, vei fi purtat de nas de către cineva
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
mare supărare peste zi. Cine strănută de două ori - e de bine; cine strănută numai o dată sau de trei ori - e semn rău! Când strănuți de trei ori în șir și vânjos e semn că vei face mare chef. Când strănută un bolnav, e semn că se va face bine. Dacă-ți vine să strănuți și nu poți, vei fi purtat de nas de către cineva. Lacrimile, plânsul: Când unui bolnav grav i se umplu ochii de lacrimi, fără să poată spune
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
numai o dată sau de trei ori - e semn rău! Când strănuți de trei ori în șir și vânjos e semn că vei face mare chef. Când strănută un bolnav, e semn că se va face bine. Dacă-ți vine să strănuți și nu poți, vei fi purtat de nas de către cineva. Lacrimile, plânsul: Când unui bolnav grav i se umplu ochii de lacrimi, fără să poată spune ceva, e semn că va muri. Dacă-i mor cuiva copiii, nu e bine
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
este simbolul forței, al dominației și fecundității masculine. Și uite așa, în conștiința fetelor se adună prea multe semnificații ale acestui simbol ca să-l mai și privească direct, cu ochii deschiși. Există și o explicație fiziologică: reflexele Când un om strănută, închide ochii. De multe ori se întâmplă așa și când el face dragoste. De exemplu, când o fată face dragoste în poziția prin spate, are o ușoară senzație de durere, și atunci închide ochii. Sau simte o amețeală pentru că se
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
o contraindicație importantă: o sarcină dorită, existentă în momentul administrării pilulei, care va fi periclitată de acești hormoni. Măsuri precoce Pentru a preveni instalarea sarcinii, medicul persan Al-Razi recomanda următoarele: „Imediat după ejaculare, cei doi se vor îndepărta. Femeia va strănuta de câteva ori, va striga de câteva ori și va sări înapoi de șapte până la nouă ori“ (săritul înainte era menit să crească șansele de a avea o sarcină, prin deplasarea spermei în profunzime). De-a lungul istoriei, acestor măsuri
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
păturii conducătoare, eșalonul mediu din M.Ap.N. și M.A.E. hotărâse ceva de neînchipuit pentru Palatul Cotroceni și care, dacă s-ar fi realizat, ar fi constituit un precedent cu efect de dinamită pentru "prietenia româno-rusă" (!). Vorba aceea, când se strănuta la Moscova, la București se producea... gripa! Propunerilor făcute de M.Ap.N. și avizate de M.A.E. li s-a răspuns de Cotroceni și de Guvernul Roman cu o tăcere... profundă, deși, probabil, ministrul Spiroiu și noul ministru Meleșcanu au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
ne trecem pe după urechi părul, îți dai seama, ești sincer maimuțărindu-mi maimuțăreala, rămîneai gol pe locul tău! și-mi fac și ochi frumoși, pînă cobor! semn și încurcătura de blocuri iar geaca de apucat, ne-am uitat încoace, am strănutat ghemuindu-ne spontan, am plecat, de unde să știu că te iei după mine?! Ora 6,55, sala de așteptare a gării Bacău, nedeslușit astăzi, zi, azi, azi e duminică? dat din cap, mirosul de urină în țesătură bărbat împuținat, capul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
trecute prin Anglia țigănească, una tulbură vorbele cu țigănisme de pe acolo, liniștea impusă de tehnica perplexă scrisul, nu mai sîntem între Bacău și Adjud, decît între renunțare și impuls, relatare și ezitare, corpuri micșorate în vreme de somn, mulțumită? ai strănutat, ți-am urat mulți ani, mersi! dar copilul tot îl lași să se chinuiască între batozele voastre! nici papucii din picioare nu i-i dai jos și cu pulover băiatul, cît e de cald! stă și el răsucit, oglinda încăperii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
încăperea era foarte îmbâcsită de mirosul de „șoareci“) pentru a da drumul unei muște pe care o prinsese, foarte grijuliu, cu ajutorul unui păhărel și a unei foi de hârtie, ținute, cred, la îndemână în acest scop. A închis fereastra. Am strănutat. Un clopot îndepărtat a clincănit. Mă întrebam oare cât timp m-o fi urmărit James în galeria muzeului, înainte de a-l fi observat eu, și ce căutase acolo în acea anume zi și la acea anume oră. Dați-mi voie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]