784 matches
-
nemaiputând să respire, iepurii hoți cerură îndurare, fură eliberați și alungați pentru totdeauna din ținutul iepurașilor. Din ziua aceea, nimeni nu se mai încumetă să fure ouăle atât de frumos colorate de iepurași, știind că asupra lor veghea cel mai strașnic iepuraș detectiv. Iepurașii, în semn de cinstire pentru Relu-Iepurelu, își schimbară cântecelul. Acum, în ținutul iepurașilor se cânta așa: Orice iepuraș de soi, Este-așa cum suntem noi: Toată ziua colorează, Noaptea, modele visează, Pentru ouă minunate Care nu pot
POVESTEA IEPURAŞULUI DETECTIV de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368003_a_369332]
-
toți, săracii(!?), servi ai unui aparat birocratic și așa supradimensionat și bine pomădat cu esențe oportuniste. Cohorte ale puterii vremelnic pământene, închipuite în continuare(!) în ceruri, se aghesmuiau la izvorul dătător de orgolii și cheremul defrișat al pasienței. Cu cerberi strașnici, obtuzi portari și scribi fideli, cu secretare al căror idol era, „prea-înălțatul” bolborosea în transă formule magice, invocând piatra filozofală și panaceul promis. Pe zidurile betonate și încastrând creneluri și foișoare străjuite de veritabile vitralii ce absorbeau beatitudinea aerului cromatic
PAMFLET: TURNUL DE FILDEŞ AL UNUI MAHĂR SAU PSEUDO-CETATEA LUI A. de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367370_a_368699]
-
care stăteau în jurul său erau mirați de liniștea lui, înaintea morții și l-au întrebat: - știm frate că tu ți-ai cheltuit viața ta în nepăsare și nu înțelegem de unde se află atâta neîntristare și acest zâmbet liniștit în acest strașnic ceas. De aceea chiar tu întărit fiind cu puterea lui Iisus Hristos - Dumnezeul nostru, descoperă-ne nouă aceasta ca să ne lămurim și noi. Fratele s-a ridicat puțin din pat și le-a spus: - Într-adevăr, cinstiți părinți, eu am
DESPRE VALOAREA CUVANTULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367380_a_368709]
-
cea mai neaoșă și veridică sorginte tradițional-milițienesc-scuristo-românească! Cu apelațiuni, mutatis-mutandis („comorra” , cu legile ei inflexibile bântuia cam de multișor pe acestre meleaguri!) la instrumente de „tortură” verificate cu dezinvoltură și maximă eficiență de promoții întregi de urmași „a la Țurcanu”, „strașnicii apărători ai cuceririlor revoluționare ale poporului muncitor”. Aplicate și parafolosite cu temei și înrurire vrei-nu vrei pozitivă, cum se dorea. Și asta (din nou!) pentru vina de a fi „cârtit” la adresa-scut a „valorilor” imuabile de inspirație comunistă, uitându-ne
BONGOLA, BONGO-CHA-CHA-CHA CU... CÂNTEC ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366822_a_368151]
-
e un motiv: odată cu venirea Domnului am trecut de la copilărie la maturitate. Ni se poate spune adevărul. Ni se poate vorbi pe șleau. Ni se poate da ca hrană carnea, nu laptele. (6) Lumea crede că Vechiul Testament este nemilos și strașnic, iar Noul Testament blând. E o eroare: Noul Tstament se încheie cu un act de ferocitate și barbarie, săvârșitor de deznădejde și absurd. De ce? Pentru că numai așa este suferința adevărată și autentică dacă e deznădăjduită și inexplicabilă, absolut de neînțeles. Era
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A LUI NICOLAE STEINHARDT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349628_a_350957]
-
numai pe hărtie, tocmai ca să nu poată contesta nota primită. În cursul serii de sâmbătă, când ICR s-a simțit obligată să pună punctul pe i referitor la modificarea și completarea anunțului cu persoanele desemnate, comunicatul a câștigat o frază strașnică: „Au fost respectate toate prevederile regulamentului, candidații provenind din diferite localități ale țării." Domnule Marga, dacă ne jucăm de-a mica Americă, țin să va precizez că anunțul este incomplet și această neglijență mă face să deduc că n-a
ILEGALITATEA – VALOARE „CULTURALĂ” PROMOVATĂ DE NOUL ICR ŞI ACOLIŢII SĂI de IOANA MOLDOVAN în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349030_a_350359]
-
La cumpăna dintre viață și moarte - reflecția asupra propriei existențe se profilează ca pe un ecran, obligându-l să-și regândească și să-și reconsidere propriile atitudini de până atunci. Dacă balanța înclină spre viață, aceasta va fi o învățătură strașnică asupra viitorului. Dacă nu s-a reținut nici o pildă, nici o învățătură, înseamnă că experiența nu a avut efectul scontat. Din toate poate omul să învețe. Dar mai mult învață din propriile încercări. Autoarea începe în chip neașteptat cu sfârșitul, relatând
LANSARE DE CARTE A EDITURII SEMĂNĂTORUL LA GALAŢI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344452_a_345781]
-
în persoana lui Sancho Panza, un om la fel de umil, căruia îi promite că îl va pune guvernator peste o insulă), își confecționează o armură ruginită (de un caricatural aparte) și, călare pe mârțoaga Rosinanta (pe care o imaginează drept un strașnic bidiviu), pornește în lume în căutarea aventurii și a adevărului său pentru care este în stare de sacrificiul suprem, de unde și "rătăcirile" sale picarești sublime care, în timp, au luat denumirea de "donquijotisme". Mânat în "luptă" de celebrul personaj, Mircea
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
la B. Z.-ul de pe marginea râului, pe unde circula Mocănița, trenulețul care încă mai transporta lemne din munte și-i ducea pe muncitori la lucru. „Cum să nu-l știu pe inginerul Mălai, mi-a spus cumnatul meu, om strașnic, de un profesionalism rar întâlnit. Nu știu de ce nu și-a amintit că prima femeie care a pus piciorul în centrala subterană a fost mama ta, soacra mea. Tatăl tău a stat sus, i-a fost teamă să coboare cu
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361825_a_363154]
-
la B. Z.-ul de pe marginea râului, pe unde circula Mocănița, trenulețul care încă mai transporta lemne din munte și-i ducea pe muncitori la lucru. „Cum să nu-l știu pe inginerul Mălai, mi-a spus cumnatul meu, om strașnic, de un profesionalism rar întâlnit. Nu știu de ce nu și-a amintit că prima femeie care a pus piciorul în centrala subterană a fost mama ta, soacra mea. Tatăl tău a stat sus, i-a fost teamă să coboare cu
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
a dat dovadă atunci când , am rămași singuri după moartea tatălui nostru, doar cu ea. Port în sufletul meu, amintirea vie a femeii, mamei, care a știut să rămână demnă în orice situație, iar cuvintele ei pentru noi, întotdeauna au fost strașnice gărzi ale adevărului, în spiritul căruia ne-a crescut și ne-a educat și ea și tatăl nostru. Mereu a fost blândă ca un bob de rouă, ce niciodată nu îndoaie nici o petală, și sensibilă precum un câmp cu mii
MĂICUŢA MEA, AMINTIRE VIE A JERTFEI SALE de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361979_a_363308]
-
aproape de Iuria. George era însă departe, bucuros că are doi tați, mergea la două cercuri la Palat și poate că nici măcar nu și-o mai amintea pe Elena, în vreme ce el, Albert, nici nu mai putea pătrunde în Palat. “Gărzile” primiseră strașnică poruncă să nu-i mai deschidă porțile. De vină erau pantofii care se stâlciseră și mai tare cât și uniforma ponosită, așa cum numai Cioxe o avea. La ce bun să se mai omoare atât cu învățătura? * Albert își simți sufletul
II. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365158_a_366487]
-
PLECĂM DIN LUME, NU LUĂM CU NOI NICI GREUTATEA SCAMEI” Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 202 din 21 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Dumitru Sinu, alias Nea Mitică, simpaticul și fascinantul meu prieten, neobosit în dezvăluirea celor mai strașnice momente din viața lui din exil, nu-și revărsase nici pe departe „sacul plin cu amintiri”; mă avertizase încă de la prima noastră întâlnire că viața lui este un adevărat roman și iată că spusele lui îmi dovedeau de fiecare dată
„CÂND PLECĂM DIN LUME, NU LUĂM CU NOI NICI GREUTATEA SCAMEI” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366668_a_367997]
-
Croit” să poarte în galop oșteanul, Târăște la bușteni din răsputere: E tot ce azi stăpânul lui îi cere. Fâneața înflorită e aleanul. Cum zile faste iarăși se perindă, Ascultă parcă o legendă veche - Iar buiestrașul zările colindă, Și călărețul - strașnică pereche - Pe drumuri de alune și de ghindă... Și ca prin vis...ciulește o ureche... Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Tandem / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 367, Anul II, 02 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
TANDEM de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361655_a_362984]
-
olteni atunci când a fost prezent la lucrările diferitelor faze de construcție sau restaurare a mânăstirilor Horezu sau Strehaia și mai ales când a trebuit, din porunca sultanului să fie prezent în mai multe rânduri, cum scrie cronicarul Radu Popescu, primind strașnică poruncă a venit la Cerneți(în primăvara anului 1695, n.n.) să păzească vadul Dunării prin care treceau șeicile cu zaherea și farcanele cu oști, cu iarbă și gloanțe spre Belgradu, precum și pentru concentrarea oamenilor și materialelor necesare refacerii certății Fetislam
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
care stăteau în jurul său erau mirați de liniștea lui, înaintea morții și l-au întrebat: - știm frate că tu ți-ai cheltuit viața ta în nepăsare și nu înțelegem de unde se află atâta neîntristare și acest zâmbet liniștit în acest strașnic ceas. De aceea chiar tu întărit fiind cu puterea lui Iisus Hristos - Dumnezeul nostru, descoperă-ne nouă aceasta ca să ne lămurim și noi. Fratele s-a ridicat puțin din pat și le-a spus: - Într-adevăr, cinstiți părinți, eu am
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
cercel” ! - Să-l mănânci ? Nu-ți dau, Costel ! El, atunci, încet, din spate, Aplecat pe jumătate, I-a furat direct, cu gura, O cireașă, dar arsura Buzelor pe gâtu-i fin, Cu miros de rozmarin, N-a trecut neobservată ! Însă ea, strașnică fată, N-a mișcat, a stat cuminte, S-a făcut că nu o simte, Nici n-a spus unde e scara ... Mărioara ! Mărioara ! * * * Peste-o zi, după urechi Îi luceau alte perechi De cireșe roșioare, Tare, tare-mbietoare, Când la
MĂRIOARA ŞI COSTEL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350874_a_352203]
-
și să meargă mai departe. A invatat, s-a perfecționat, a desenat, a demonostrat lumii că un handicap poate fi învins prin voința și dorința de viață. De aceea, el nu poate fi socotit un învins, ci un învingător. O strașnica lecție de viață. Pentru mine și pentru alții. Câtă vreme voi mai fi în stare să alcătuiesc astfel de lucrări, înseamnă că nu m-am predat zădărniciei și morții. 4 decembrie 2012 CEZARINĂ ADAMESCU Referință Bibliografica: ZIUA INTERNAȚIONALĂ A PERSOANELOR
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 704 din 04 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351669_a_352998]
-
Acasa > Strofe > Comic > LA CÂRCIUMĂ Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1342 din 03 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului LA CÂRCIUMĂ Sunt clienți la cârciumă; Mare animație; Mai toți seara se-adună La strașnică beție. Vântul suflă tare-n horn, Pahare răsturnate, La câti inși pe mese dorm, Tot sunt vreo șase-șapte. În colț Jean cu vioara Tot țâțâie pe-o coardă; Își mușcă Mărioara Din colțul de broboadă. Pe un călcâi ea joacă
LA CÂRCIUMĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352155_a_353484]
-
am hrănit cu fermitate, De-am făcut din mine însămi, mare de seninătate. Doritoare de-mplinire, am creat în pieptul meu, măreția unui suflet însetat de Dumnezeu. Neștiut, în lumea plină de tristețe și durere, S-a născut din visul strașnic, un ocean de mângâiere . Încă nu-mi e la-ndemână să- nțeleg în întregime, ce mă face azi prin visu-mi, diferită de mulțime . Certă mi-e doar rugămintea ce mi-o cere toată firea, De-a-mi afla cât sunt în
OGLINDIRE de ANA MARIA MORARU în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354997_a_356326]
-
alta, intitulată: “Darul Mulțumesc!” - istorisește despre un băiețel voinicel, care își aștepta cu nerăbdare aniversarea, chiar de ziua Sfântului Dumitru. Băiețelul răsfățat, obișnuit să primească toate darurile pe care le cerea părinților și rudelor, află de la bunica lui o lecție strașnică, și anume aceea că trebuie să-I mulțumească lui Dumnezeu pentru toate darurile naturii pe care le-a primit din belșug: legume, fructe, pomi, flori, apă, soare, pământ și tot ce ne înconjoară. De ziua lui, băiatul îi face un
CALEŞTI CU POVEŞTI ÎNGEREŞTI. MARIA DOINA LEONTE, POVESTIRI PENTRU FABIAN (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356995_a_358324]
-
am hrănit cu fermitate, De-am făcut din mine însămi, mare de seninătate. Doritoare de-mplinire, am creat în pieptul meu, măreția unui suflet însetat de Dumnezeu. Neștiut, în lumea plină de tristețe și durere, S-a născut din visul strașnic, un ocean de mângâiere . Încă nu-mi e la-ndemână să- nțeleg în întregime, ce mă face azi prin visu-mi, diferită de mulțime . Certă mi-e doar rugămintea ce mi-o cere toată firea, De-a-mi afla cât sunt în
ANA MARIA MORARU [Corola-blog/BlogPost/355000_a_356329]
-
am hrănit cu fermitate,De-am făcut din mine însămi, mare de seninătate.Doritoare de-mplinire, am creat în pieptul meu,măreția unui suflet însetat de Dumnezeu.Neștiut, în lumea plină de tristețe și durere,S-a născut din visul strașnic, un ocean de mângâiere .Încă nu-mi e la-ndemână să- nțeleg în întregime,ce mă face azi prin visu-mi, diferită de mulțime .Certă mi-e doar rugămintea ce mi-o cere toată firea,De-a-mi afla cât sunt în
ANA MARIA MORARU [Corola-blog/BlogPost/355000_a_356329]
-
Ajunsă la o vârstă de răscruce, Deaconu Lucinda “Vipera” se punea bine cu nemurirea. În timp ce fiul ei a trecut la munca de jos: Vergilius le dădu politicos un “rămas bun” colegilor de muncă și porni spre casă. Avea o poftă strașnică de un pahar de palincă tare. Sau, cine știe, poate avea să primească o sticlă întreagă... Suspansul, demn de un roman polițist, a rămas în gîndurile noastre. Maruca, Lăcrămioara, bunica, Adriana Rareș, El-Coyote... Și au trăit fericiți pînă la adînci
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
-
Dar cu Spiritul Tău ai răsuflat, iar marea i-a acoperit, În străfundurile ei s-au scufundat ca plumbul netopit. Nimeni nu e ca Tine, Doamne, între zei, Nimeni nu e puternic în sfințenie ca Tine, între ei, Cel mai strașnic în fapte de laudă, în minunile pe care le faci, Pentru care, Doamne, tuturor le placi. Ai întins Mâna Ta Dreaptă - și adâncurile pe dușmani i-au înghițit, Cu îndurarea Ta, neamul salvat de Tine l-ai călăuzit, Prin puterea
AMINTIREA TRECERII MĂRII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368878_a_370207]