955 matches
-
mulți oameni. Presupun că atunci când eram noi la expozițiile amenajate în aer liber, în grădină, doamna Grămadă și ceilalți ai casei (fată, ginere și nepoți) au orânduit totul. Pe fețele de masă albe, curate, erau deja orânduite vasele de lut (străchini), adânci și pline cu bucate, tacâmuri, pâine. Nu lipseau păhărelele pentru băuturi alcoolice fine preparate din fructe de pădure și nici sticlele de vin și de apă. Din respect pentru cititor, nu voi descrie meniul, dar vă asigur că era
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
apă. Din respect pentru cititor, nu voi descrie meniul, dar vă asigur că era suficient să facă față unui botez! Familia Grămadă a fost mai mult decât ospitalieră. Am băut din acele licori dulci și răcoritoare, mi-am luat o strachină și un colț de pâine și, pentru că nu mai aveam loc pe scaun, am mâncat în timp ce mă plimbam în jurul mesei participând la discuțiile pline de voie bună, după care m-am strecurat în bucătăria de unde se revărsa afară aroma de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
Cetatea morților”, așezată “peste oasele vechilor locuitori ai Egiptului, la picioarele templelor dedicate lui Horus sau lui Ka, în Kom Ombo sau în Philae, o infinitate de rămășițe de ustensile: / fragmente de marmite, oale, / vase, toarte, capace sau căușe de străchini se întâlnesc răvășind nisipul. Sunt / reziduurile vechilor / așezări de familii cu corturi, abandonate la mijlocul secolului / nouăsprezece, familii care, gătind și dormind sub umbrare legate de coloane, erau / vegheate / de zei”. Cu o astfel de istorie în spate, nu e de
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
în care este prezentată umanitatea lui Hristos, suferind alături de cei închiși, concreteța durerii și revolta nu sunt exprimate mai bine de nimeni: De ce nu se face-așa o lumină,/ să văd că-n pragul celulei răsare/ Maica Domnului c-o strachină mare,/ cu lapte și azimă plină... („Foamea”, p. 26); Mă culc, mă ridic, sun din carne, din oase,/ pâinea mea sună, apa mea sună, somnul meu sună./ Parcă întreg sunt făcut din fier și furtună,/ pe nicovală și subt baroase
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
fiecare după posibilități, fiecăruia după necesități! Iar necesități erau, frate! Posibilitățile însă nu prea se înghesuiau dată fiind scârba de muncă specifică speciei. Însă acum, dacă, spre exemplu, îți era foame, apăsai pe taste și din imprimantă îți ieșea o strachină de fasole cu ciolan exact așa cum se vedea în imaginea de pe ecran. Aceea postată de maeștrii bucătari chinezi sau mexicani. Exclus, englezi! Voiai caviar? Îl puteai avea în câteva secunde, de mărimea oului de porumbel... Te ardea gâtlejul după o
ÎN SFĂRŞIT, COMUNISM! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/367418_a_368747]
-
fată? Le citește așa?! întrebă moașa Lina neîncrezătoare. - Aiurea! Nu citește prostii ca asta, că are minte. Ai văzut tu popă prost sau necredincios? - Eu nu am văzut, dar mai dau ăștia la televizor câte unul care a călcat în străchini. Ne face de râs... - Dar, ce? Popii nu sunt și ei oameni? Mai greșesc și ei... Au și ei ochi, interveni Gheoghița, împăciuitoare.. Cum să nu se uite la femeia aranjată ca pentru bal, rujată, parfumată, cu fuste și bluze
ACATISTE...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367408_a_368737]
-
țipi eliberată-ntr-un stil mai vechiMutând spre noapte stâlpii dup-amiezii06.01 .14... XXX. CÂNTEC DE PETRECERE, de Stelian Platon, publicat în Ediția nr. 1102 din 06 ianuarie 2014. Foaie verde beau licoare Și cosesc raze de soare. Beau din strachină rachiu De la sticlă mă abțiu. Un inspector de la U.E. Răstignește viața-n cuie; Se-apropie duhnind parfum, Eu îl respect că orișicum... Foaie verde Eminescu, Astăzi plâng cu Păunescu, Rătăcind pe drum tresalt Că nu-i piatră nici asfalt. Iar
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
lichid. Invită parcă trist la dans, Pe țigle e un fals balans; Dar din sticlă beau răcoare Și cosesc raze de soare. 05.01.14 ... Citește mai mult Cântec de petrecereFoaie verde beau licoareși cosesc raze de soare.Beau din strachină rachiuDe la sticlă mă abțiu.Un inspector de la U.E.Răstignește viața-n cuie;Se-apropie duhnind parfum,Eu îl respect că orișicum...Foaie verde Eminescu,Astăzi plâng cu Păunescu,Rătăcind pe drum tresaltCă nu-i piatră nici asfalt.Iar din
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
picătură de viață din trupul vlăguit și terciuit. Când pui astfel de oameni alături de unii dintre creștinii noștri de azi, care-și leapădă nepăsători credința și se duc la diferite secte pentru simplul motiv că acolo li se oferă o strachină de linte sau câțiva biscuiți, poți să realizezi cât de departe suntem de : sfințenia celor de atunci! Întâlnim în acest volum creștini învățați, care-și dedică viața studiului Sfintei Scripturi și adâncirii învățăturilor ei. Luptă cu vorba și cu condeiul
OFERTĂ DE CARTE (20) OCTOMBRIE 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/368599_a_369928]
-
picătură de viață din trupul vlăguit și terciuit. Când pui astfel de oameni alături de unii dintre creștinii noștri de azi, care-și leapădă nepăsători credința și se duc la diferite secte pentru simplul motiv că acolo li se oferă o strachină de linte sau câțiva biscuiți, poți să realizezi cât de departe suntem de : sfințenia celor de atunci! Întâlnim în acest volum creștini învățați, care-și dedică viața studiului Sfintei Scripturi și adâncirii învățăturilor ei. Luptă cu vorba și cu condeiul
OFERTĂ DE CARTE (23) NOIEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368579_a_369908]
-
picătură de viață din trupul vlăguit și terciuit. Când pui astfel de oameni alături de unii dintre creștinii noștri de azi, care-și leapădă nepăsători credința și se duc la diferite secte pentru simplul motiv că acolo li se oferă o strachină de linte sau câțiva biscuiți, poți să realizezi cât de departe suntem de sfințenia celor de atunci! Întâlnim în acest volum creștini învățați, care-și dedică viața studiului Sfintei Scripturi și adâncirii învățăturilor ei. Luptă cu vorba și cu condeiul
OFERTĂ DE CARTE (25) FEBRUARIE 2017 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368603_a_369932]
-
picătură de viață din trupul vlăguit și terciuit. Când pui astfel de oameni alături de unii dintre creștinii noștri de azi, care-și leapădă nepăsători credința și se duc la diferite secte pentru simplul motiv că acolo li se oferă o strachină de linte sau câțiva biscuiți, poți să realizezi cât de departe suntem de sfințenia celor de atunci! Întâlnim în acest volum creștini învățați, care-și dedică viața studiului Sfintei Scripturi și adâncirii învățăturilor ei. Luptă cu vorba și cu condeiul
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
spontană crescută rară pe marginea drumurilor. Își aruncă pălăria din pai pe patul din polatră, lângă cămașa scorojită de transpirația din timpul zilei și se duse să se răcorească la uluc. Îi era foame și simțea nevoia să golească o strachină cu o zeamă caldă, apoi să se întindă un pic pe pat, poate adoarme știind că la ora patru dimineața trebuia să se întoarcă să lege în snopi grâul ce l-a secerat astăzi. - Ai terminat de legat și secerat
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
și i-a promis că va dansa numai cu el la balul de sâmbătă seara. Așa a scăpat ne ciufulită de tatăl său, dar nu și de înjurăturile de bisaltir[5] și de crucioi[6] ale acestuia. Jeni îi aduse strachina cu ciorbă de pasăre și pâinea de casă și le așeză pe masa din polatră. Victor luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
și le așeză pe masa din polatră. Victor luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit din zeama grasă și gustoasă ce aburea în strachina de lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? O întrebă Victor pe soție. - Da, că se bătea tot timpul cu cel roșcat și nici nu lăsa găinile în pace. Mai mereu sărea gardul la țața Lisandrina, de mă supăram cu vecina
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
l-a prins somnul odihnitor, cu gândurile rămase în urmă cu vreo zece - cincisprezece ani, pe timpul copilăriei sale zbuciumate, ca a oricărui copil născut și crescut la țară în acele vremuri. După ce termină de strâns de pe masă și de spălat strachina, Jeni a ieșit să dea animalelor de mâncare și să strângă ouăle din cuibare. Avea să-i fiarbă două-trei ouă lui Victor, să le ia cu el de dimineață la câmp. Având fântâna în curte, puteau să mai cultive câte ceva
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
îi va schimba cursul normal al vieții sale plină până acum de suspans, aventuri una mai plăcută decât alta și mai ales de plăcerile carnale. Oare îi va rămâne fidel Andradei sau firea sa îi va juca feste călcând în străchini și în continuare cum spunea bunica despre bunic? Va vedea el ce se va mai întâmpla pe viitor. Deocamdată nu era sigur pe nimic. Ajuns la căminul Andradei, claxonă și ea apăru imediat la fereastră. Poate pe viitor se putea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349460_a_350789]
-
bunicuța Petra, așezate cuminți pe plita în care focul se domolise. - Sărut mâna, bunicuțo! Ai văzut că ninge? - Da, cum nu...Am văzut când am dus de împărțeală, Mariei lui Ștefan Tistu și babei Constandina a lui Țâțâvară, câte o strachină cu ciorbă și o bucățică de pește prăjit. Câțiva fulgi mi-au căzut în ciorbă... - Să știi că sunt obosită, bunicuțo. Căldura și mirosul bucatelor fermecate mă trag la somn: vreau să mă odihnesc! - Hai, așază-te pe pat și
INTRAREA MAICII DOMNULUI ÎN BISERICĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349692_a_351021]
-
gât, să nu mai pot scoate cămașa de pe mine și cădeam apoi rugând vreo vecină să mi-o coasă la loc de frica bătăii. La ora prânzului, ne așezam în jurul mesei rotunde de lemn, pe scaune joase cu trei picioare, strachina cu mâncare se așeza în mijloc, foloseam linguri de lemn și pe măsură ce se golea, se adăuga suplimentul, atât cât mai era. Câteodată seara, mama ne pregătea păsat peste care turna untură. Îl mâncam fierbinte și ce bun era! Te-ai
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
de olar pe care nașul bătrân așeza o bucată amorfă de argilă, învârtea roata cu picioarele de parcă ar fi interpretat o melodie, mângâia cu mâinile bucata de pământ, moale și umezită cât trebuie și care se supunea luând forma dorită: strachină, farfurie de supă sau decorativă, ulcică, oală în toată firea sau urcior după caz. Vasele erau puse la soare să se usuce după care erau pictate. Lua nașa bătrână un fel de pară țuguiată pe care strângând-o în podul
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
iar despre mama ta nu știm ceva de rău. - Ei or fi fost, bunicule, dar mai știi cu cine poate semăna din neam? mai spuse fata râzând. După cum am mai auzit câte ceva, era cineva în familie care mai călca în străchini câteodată, după cum spunea bunica . - Tu te iei după vorbele lui bunică-ta? Așa sunt femeile. Știi cum este proverbul cu vulpea și cu strugurii. Dacă nu se poate înfrupta ea din struguri, i se pare că altul o face mai
PARTEA I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349352_a_350681]
-
nu mai plângă, luă telecomanda și dădu „enter” pentru a deschide frigiderul hadronic. Extrase de acolo sticla de harașpincă și dădu câteva gâturi zdravene. Era înainte de masa de prânz și o tărie se impunea, pentru poftă de mâncare. Teleportă apoi strachina cu fasole, adică porția zilnică de mâncare asigurată de luxoasa cantina a șomerilor din arondismentul său. Strachina, o operă de artă aplicată, din mileniul trecut, pluti până pe măsuța fantezie, imitație de lemn, cu rafinate sculpturi, reprezentând nuduri ale actriței din
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
de harașpincă și dădu câteva gâturi zdravene. Era înainte de masa de prânz și o tărie se impunea, pentru poftă de mâncare. Teleportă apoi strachina cu fasole, adică porția zilnică de mâncare asigurată de luxoasa cantina a șomerilor din arondismentul său. Strachina, o operă de artă aplicată, din mileniul trecut, pluti până pe măsuța fantezie, imitație de lemn, cu rafinate sculpturi, reprezentând nuduri ale actriței din telenovela mai înainte amintită. Pescui din aer și lingura, o capodoperă a artei meșterilor care prelucrau aluminiul
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
ale actriței din telenovela mai înainte amintită. Pescui din aer și lingura, o capodoperă a artei meșterilor care prelucrau aluminiul, rămasă și ea din preistorie când era folosită în penitenciare și dădu să guste din mâncare. Înțepeni la timp! În strachină văzu ceva straniu! În jurul unei bile strălucitoare cam cât un bob de mazăre, fojgăiau niște ființe asemănătoare unor râme verzi. - Băăă, să vezi hai dreacu’ că iar luară fasole dă la bulgari și ne-o dădură hăia, gata plină dă
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
dă la bulgari și ne-o dădură hăia, gata plină dă carcalaci. Da’ las’ că nu-i grabă, torn niște oțet pă ei șî-i bulesc! Dar, cum stătea el așa, chitit să-i anihileze, o rază verde țâșni din strachină și se opri cam pe vârful nasului. Lui Vasile îi dădură lacrimile, urlă, și crezu că s-a scăpat pe el de durere. Constată imediat că a crezut bine! Bermudele cu șnur, obiecte la modă încă de acum două milenii
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]