969 matches
-
venit pe limbă tocmai din zările albaneze. Cât despre celelalte cuvinte...le-a adus DEX-ul cu barza-n cioc sau cu cioara vopsită-n albaneză. Strachina grecească Pentru multe cuvinte, DEX-ul a găsit „origini” în limba neogreacă. Exemple: strachină (ostrachinos), stradă (strata), buzunar (buzunara), condei (kondili), cucoană (kokkona) ș.a. O fi! Totuși, dați-mi voie să mă întreb: cum o fi intrat în lexicul românesc cuvântul „strachină”, adică... „ostrachinos”? Dacă provine din neogreacă, înseamnă că vechii greci n-au
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
Pentru multe cuvinte, DEX-ul a găsit „origini” în limba neogreacă. Exemple: strachină (ostrachinos), stradă (strata), buzunar (buzunara), condei (kondili), cucoană (kokkona) ș.a. O fi! Totuși, dați-mi voie să mă întreb: cum o fi intrat în lexicul românesc cuvântul „strachină”, adică... „ostrachinos”? Dacă provine din neogreacă, înseamnă că vechii greci n-au vândut dacilor străchini. Buuun! Atunci, cine? Probabil că domnitorii fanarioți or fi dăruit boierilor câte o...strachinos. Boierii, ce să facă ei cu obiectele? Le-au dăruit țăranilor
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
strata), buzunar (buzunara), condei (kondili), cucoană (kokkona) ș.a. O fi! Totuși, dați-mi voie să mă întreb: cum o fi intrat în lexicul românesc cuvântul „strachină”, adică... „ostrachinos”? Dacă provine din neogreacă, înseamnă că vechii greci n-au vândut dacilor străchini. Buuun! Atunci, cine? Probabil că domnitorii fanarioți or fi dăruit boierilor câte o...strachinos. Boierii, ce să facă ei cu obiectele? Le-au dăruit țăranilor. Na, să mâncați din ele kiorba turcească din o-strachina grecească! Ce fericiți au fost
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
greci n-au vândut dacilor străchini. Buuun! Atunci, cine? Probabil că domnitorii fanarioți or fi dăruit boierilor câte o...strachinos. Boierii, ce să facă ei cu obiectele? Le-au dăruit țăranilor. Na, să mâncați din ele kiorba turcească din o-strachina grecească! Ce fericiți au fost țăranii când au avut și ei din ce să mănânce zeama lor de ștevie! Dar până atunci, din ce mâncau? Sau, poate că grecii (mari producători de străchini) au fost principalii furnizori ai românilor pentru
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
mâncați din ele kiorba turcească din o-strachina grecească! Ce fericiți au fost țăranii când au avut și ei din ce să mănânce zeama lor de ștevie! Dar până atunci, din ce mâncau? Sau, poate că grecii (mari producători de străchini) au fost principalii furnizori ai românilor pentru aceste obiecte utile, care nu se produceau pe meleagurile noastre, pentru că nu aveau lut, așa cum „au” grecii-n țara lor. Hai, că am început să calc în ostrakinos cu presupunerile astea! Nu mai
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
nu se produceau pe meleagurile noastre, pentru că nu aveau lut, așa cum „au” grecii-n țara lor. Hai, că am început să calc în ostrakinos cu presupunerile astea! Nu mai comentez nimic. Autorii DEX-ului știu mai bine cum a ajuns strachina grecească pe buzele (sau masa) românilor. Moașele În privința originii latine a multor cuvinte românești există controverse și discuții între specialiști. Ca un profan în materie, mă abțin să comentez. Totuși, bunul simț și o logică elementară mă îndeamnă să pun
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
și, cel mai probabil, plecase în străinătate, la cules cartofi, că altceva... Căpitanul se dovedi a fi un om cu mult umor, deși este mai bine să credem tot în intervenția subtilă a Fortunei, îi mai oferi pe timpul discuției o strachină de terci, ba chiar și o cafea adevărată și îl sfătui, înainte de plecare, să fie mai atent pe viitor. Parcă mai auzise el așa ceva de curând, dar uite că nu mai știa nici când, nici unde... Ajuns, în sfârșit, în
UN OM INCREDIBIL DE NOROCOS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1396800330.html [Corola-blog/BlogPost/347752_a_349081]
-
vor îmbolnăvi. Totodată, ouăle ouate de Bună Vestire nu se păstrează și nici nu se consumă. - În unele zone ale țării, există obiceiul de a face un foc în curte, în dreptul ușii, si a se pune pe langă foc 3 străchini cu apă, sare și pâine care mai tarziu sunt date de pomană. În alte părți, conform tradiției, se așază pe pragul ușii 3 farfurioare cu pâine și sare spre a potoli foamea îngerilor. Aceștia, în schimb, vor păzi și veghea
Buna Vestire: Ce NU trebuie să faci de Blagoveștenie. Tradiții pentru a avea noroc-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102249_a_103541]
-
prin aide-mémoire - Vineri ce-a așteptat atât de răbdătoare să observ c-a sosit - poate-mi aduce puțină relaxare - nu-s Vineri sunt Joi JOI aud cum explodează intrusa în cavalcada-i de acuze de-a fi călcat iar în străchini de-a fi trecut cu tăvălugul peste ea ignorând și numele-i și importanța touché nu am nimic de comentat miopia mea ca de-obicei uitând de toate iar s-a furișat ca să privească angelică în depărtare peste ghizdurile fântânii
JOI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1471282602.html [Corola-blog/BlogPost/379217_a_380546]
-
casa pe care probabil a avut-o din tinerețe. Și pentru că Buddha i-a învățat că trebuie să își respecte bătrânii și trebuie să ofere din prinosul lor unuia care nu are, primește și ”bunicuța mea”, cum am numit-o, strachina cu orez. Plaja Bentota. O găsim scăldată de apele Oceanului Indian, așa cum a fost lăsată pe Pământ. Poate de aceea este plină de farmec: un nisip fin, ce devine fierbinte la ceas de amiază, valuri înspumate și prietenoase o îmbrățișează. Albastrul
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CALATORIE) 2 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_calatorie_helene_pflitsch_1357984109.html [Corola-blog/BlogPost/342422_a_343751]
-
casa pe care probabil a avut-o din tinerețe.Și pentru că Buddha i-a învățat că trebuie să își respecte bătrânii și trebuie să ofere din prinosul lor unuia care nu are, primește și ”bunicuța mea”, cum am numit-o, strachina cu orez.Plaja Bentota.O găsim scăldată de apele Oceanului Indian, așa cum a fost lăsată pe Pământ. Poate de aceea este plină de farmec: un nisip fin, ce devine fierbinte la ceas de amiază, valuri înspumate și prietenoase o îmbrățișează.Albastrul
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CALATORIE) 2 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_calatorie_helene_pflitsch_1357984109.html [Corola-blog/BlogPost/342422_a_343751]
-
de o valoare mai mare, dar el a exprimat-o în funcție de cunoștințele și limbajul care-i stăteau lui la îndemână. Îmi amintesc și azi că un copil din vecini, l-a trimis pe un altul să ducă la bucătărie o strachină cu lapte dar acestuia fiindu-i foame, s-a oprit pe drum și a golit-o, deși știa că pentru asta avea să mănânce o chelfăneală zdravănă. Da, dar era sătul! O bunică dschide geamul și-și strigă nepoțica: Georgiana
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_caseta_cu_amintiri_i.html [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
După masă ar fi bine dacă ai începe tu, Ioano, să-l întorci pe cel cosit azi. Îl luăm pomâine de dimineață. -Cum zici tu, Mărine. Pe mâine dimineață, la revedere Ioano! -La revedere, Colaie! răspunde Ioana, aplecată să strângă străchinile de pe masa mică, unde mâncaseră, scăpând o privire pe sub sprâncene, fără să vadă ai ei. ** L-a ajutat Colaie pe Marin cam toata vara și toată toamna la muncă. Jupân Tanasie, cârciumaru, a și zis: -‘’ Bă nu-i a bună
COLAIE AL LUI LIPICI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1429078587.html [Corola-blog/BlogPost/369482_a_370811]
-
tu săptămâna asta? - Lasă, tăticule! Nu murim noi de foame! Vrei să-și spun ceva? Întotdeauna când aduceai vânat din pădure, mi-era silă să mănânc din carnea aceea, aveam o mare durere în suflet ori de cate ori îmi punea mama în strachină carne de vânat! - Ce suflet bun ai, Katya, copilul meu! De-acum n-o să mai mănânci vânat, îi spuse Artemie, mângâind părul băiai al fetiței sale dragi. În vara care urmă, cei din casa lui Stepanovic se apucară să extindă
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1436837333.html [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
lui în colțul dintre nisip si perete. -Mai bine de atât nici că se poate! mi-a spus mulțumit, după ce a pus iepurașul în adâncitura cuibului făcut. I-am pus cozonacul în față și am fugit repede de am luat strachina lui Cartuș, care era plină cu apă. -Îi pui tu alta lui Cartuș! i-am spus când o lăsam lângă culcușul lui. Tata-mare, mă doare inima de milă să-l las aici singur, în întuneric. Și după ce m-am gândit
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_vii_mihaela_arbid_stoica_1335189997.html [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
picătură de viață din trupul vlăguit și terciuit. Când pui astfel de oameni alături de unii dintre creștinii noștri de azi, care-și leapădă nepăsători credința și se duc la diferite secte pentru simplul motiv că acolo li se oferă o strachină de linte sau câțiva biscuiți, poți să realizezi cât de departe suntem de : sfințenia celor de atunci! Întâlnim în acest volum creștini învățați, care-și dedică viața studiului Sfintei Scripturi și adâncirii învățăturilor ei. Luptă cu vorba și cu condeiul
OFERTĂ DE CARTE (21) IUNIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1371436654.html [Corola-blog/BlogPost/346095_a_347424]
-
puțin, pornind de la vatra de pământ, până la coloanele impetuoase ale Universității, nu am mai regăsit pâinea sufletească a acestei filozofii. Câți frați sunteți? Nouă! Mâncam la două mese, cei mici la o masă rotundă, joasă, de multe ori din aceeași strachină, cu linguri de lemn. Pe măsură ce creșteam, mergeam la masa adulților. În familia noastră mai erau și doi bunici. Deci, în total eram treisprezece persoane, la două mese. Au trecut anii. Parcă ieri eram la casa părintească - eu sunt născut în
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_vlad_nufarul_dobroge_aurel_v_zgheran_1370942259.html [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
vară, Călușul răsuna prin sate cu lăutari în seară, Iar câte un vătaf purta în joc un băț împodobit , Cu busuioc, pelin, ciucuri, maramă cu fir de borangic. De Rusalii era festin,... o amplă sărbătoare, Cu vase de lut pictate, străchini și vechile ulcioare. Acum totul s-a schimbat în port, viață și obicei, Eu păstrez frânturi de poveste din sufletul anilor mei. De Rusalii, în fiecare an a doua zi de dimineață, Când soarele timid în rouă ne zâmbea pe
DE RUSALII de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 by http://confluente.ro/valentina_geambasu_1466256835.html [Corola-blog/BlogPost/375255_a_376584]
-
care îi separa, nici nu dorea să audă de vreo apropiere între ei. Ar fi însemnat ca Viorel să-i afle drama din familie. Patru fete una mai slobodă în comportament decât alta. Chiar și Maria începuse să calce în străchini, să nu cumva să strice "prestigiul"de familie al celorlalte două surori mai mari. Anei îi plăcea că a reușit să se rupă din acel mediu toxic al moralei în care trăiau surorile sale, odată cu dispariția tatălui de care se
INCERCARI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Incercari_0.html [Corola-blog/BlogPost/371267_a_372596]
-
de la mic la mare. Se ținea o dată pe an, la Rusalii, pe un teren de la marginea orașului Alexandria, ori „Lisandrie”, ori si mai simplu „la oraș" cum îi spuneau sătenii. În ajun, sâmbăta, se împărțeau oăle, iar luni, se împărțeau străchini cu păsat, sau pilaf de orez, ori orez cu lapte peste care se punea praf de scorțișoară. Oamenii se pregăteau de dimineață și plecau la bâlci, fie cu căruțe cu cai, fie cu care cu coviltire trase de boi, iar
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_obiceiuri_si_traditii_elena_buica_1341998292.html [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
în focărie, așa zisa bucătărie de vară. Căldări, oale și cratițe, aruncate alandala, împreună cu alte ustensile de bucătărie, sticle și borcane. Printre toate astea, două coșuri în care, două cloști stăteau pe ouă, conștiincioase și înfoiate. Lângă coșurile cloștelor, o strachină spartă și răsturnată plângea după apa risipită, care băltea, dizolvând găinațul consistent din jur. După un dulap cu geamuri sparte și polițe căzute, observă o ușă scundă, încuiată cu lacăt. Nu știa de ușa asta. Probabil că taică-său și
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1432155701.html [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
fântâna aceea ... Câteodată mai înnopta pe la câte un țăran bun la suflet, care-l mai punea și la masă: - Ia, omule călător și mănâncă și dumneata, că ai fi obosit de atâta drum... Îți dăm ce avem și noi, o strachină de făsui, cu o ceapă, cu o bucată de turtă ori de mămăligă... O bătrână i-a dat chiar și o strachină cu zeamă de varză ... Ba de câteva ori Sfântul Petre a înnoptat la marginea unui lan de porumb
DUMNEZEU, SFÂNTU PETRU ŞI ROMÂNII de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_dumnezeu_sfantu_p_stefan_dumitrescu_1336041639.html [Corola-blog/BlogPost/358583_a_359912]
-
și mănâncă și dumneata, că ai fi obosit de atâta drum... Îți dăm ce avem și noi, o strachină de făsui, cu o ceapă, cu o bucată de turtă ori de mămăligă... O bătrână i-a dat chiar și o strachină cu zeamă de varză ... Ba de câteva ori Sfântul Petre a înnoptat la marginea unui lan de porumb, că nu l-a mai adăpostit nimeni... ori la marginea unei păduri, cu mațele ghiorțăindu-i de foame, săracul. Dacă în ziua
DUMNEZEU, SFÂNTU PETRU ŞI ROMÂNII de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_dumnezeu_sfantu_p_stefan_dumitrescu_1336041639.html [Corola-blog/BlogPost/358583_a_359912]
-
este un pat-canapea acoperit cu cearșafuri și așternuturi tradiționale, perne cu fețe țesute în război, cu motive geometrice, în mijloc, pe un covor se află o măsuță tradițională, rotundă, joasă, cu scaune mici. Pe masă sunt expuse un ulcior și străchini de ceramică. Țesutul, principala ocupație a femeilor, este exemplificat de o roată pentru tors (chekrak), un coș cu diferite obiecte de țesut, femeile macedonene fiind bune torcătoare, țesătoare, tricoteze. Într-o vitrină pot fi admirate costume populare femeiești, aparținând populației
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1421523184.html [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
fond roșu, cu dungi divers colorate: alb, negru, verde, bleu, portocaliu. De asemenea, sunt expuse o mulțime de obiecte vechi, ce oferă o sinteză a unui mod de viață tradițional, obiecte de îmbrăcăminte: opinci, marame, obiecte de uz casnic: linguri, străchini, ulcele și ulcioare din lut, putinei, lămpi, copăiță din lemn, vase din aluminiu și aramă, tăvi și bidoane de argint, căldărușe, fiare de călcat, foarfeci. Sunt amplu reprezentate principalele ocupații ale locuitorilor: țesutul (darac, suveică, spată, scripeți), munca la câmp
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1421523184.html [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]