1,252 matches
-
observare.<footnote Ibidem, p. 505. footnote> Metodele de eșantionare probabilistice sunt următoarele:<footnote C. Dobre, C. Negruț, M. Venczel, op. cit., pp. 154-158. footnote> sondajul aleatoriu simplu sau la întâmplare; sondajul „ciorchine”; sondajul aleatoriu (geografic); sondajul cu mai multe grade; sondajul stratificat; b) metodele de eșantionare empirică - sunt folosite atunci când cercetătorul dispune de informații care îi permit să estimeze probabilitatea de selecție a componentelor colectivității studiate și de includere a acestora în eșantion.<footnote I. Cătoiu (coordonator), op. cit., p. 522. footnote> Astfel
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
lecție despre caracterul endemic al patriarhatului în absența unui feminism politic de anvergură, care să încerce să păstreze o justă balanță între „ceea ce este personal este politic” și „ceea ce este politic este personalxe "„ceeaceestepolitic,estepersonal"”. Într-o societate atât de stratificată și de marcată de lipsuri pentru majoritatea populației, feminismul pare un lux, mai ales când nu este un „feminism victimistxe "„feminismvictimist"”, ci unul al autoafirmării. Acest „lux” este însă reprezentativ pentru interesele multor femei, care își construiesc o existență în
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
este „mai bună” decât cea simplă aleatorie, în sensul că, dintre două eșantioane de volum egal, cel realizat prin stratificare are o reprezentativitate superioară celei a eșantionului obținut prin tehnica simplă aleatorie. Așadar motivul principal pentru care se folosesc eșantioanele stratificate este legat de sporul de calitate, substanțial uneori, pe care acest gen de selecție îl aduce. Există însă și o altă rațiune care poate reclama folosirea acestei tehnici. Dacă necesitățile cercetării impun realizarea unor comparații între caracteristicile diferitelor subpopulații (de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de pildă, că populația unei zone se distribuie, după naționalitate, astfel: români 60% maghiari 30% germani 5% romi 4% alte naționalități 1% Să mai admitem că eșantionul general este format din 2.000 de persoane. Dacă se face o eșantionare stratificată proporțională, atunci în eșantion vom avea: români 1.200 maghiari 600 germani 100 romi 80 alte naționalități 20 Dacă subeșantioanele de români și maghiari ar putea avea o reprezentativitate satisfăcătoare pentru nevoile cercetării, cele de germani și romi sunt cu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de eșantionat, succesiv: centre universitare, institute de învățământ superior, facultăți, secții, ani de studii, grupe de studenți. Ajungându-se cu alegerea la nivelul grupei, aceasta poate intraintegral în eșantion. Se vede clar că eșantionul multistadial se deosebește fundamental de cel stratificat, chiar dacă uneori același factor poate fi folosit și pentru grupare, și pentru stratificare. În cazul eșantionării multistadiale, scopul principal îl constituie reducerea costului și timpului reclamate de culegerea informației. Pentru acest motiv, de multe ori, abordarea integrală a ultimului nivel
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
generalizări pripite, îndrăznim totuși să spunem că eficacitatea practică a acestui tip de eșantionare prevalează asupra inconveniențelor teoretice, eșantioanele multistadiale fiind extrem de des folosite în anchete și sondaje, pentru ameliorarea reprezentativității lor procedându-se aproape întotdeauna la îmbinarea cu eșantionarea stratificată, după modelul sugerat în exemplul cu județele. 3.4. Eșantionarea multifazicătc "3.4. Eșantionarea multifazică" Ideea acestei proceduri - tot probabilistice - are la bază constatarea că reprezentativitatea eșantionului este legată de caracteristica studiată, respectiv că nu este aceeași, la un volum
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
fi suplinită cu ajutorul unor proceduri de delimitare de areale sau zone pe suprafața geografică ocupată de populația de cercetat. Această suprafață se împarte într-o mulțime de zone mai mici, care devin ele însele obiecte de selecție aleatorie, simplă sau stratificată. În cadrul zonelor alese, se poate proceda la un nou stadiu de selecție sau, dacă unitățile sunt mici, se anchetează toți indivizii surprinși aici. Această procedură are posibilități de aplicare tot mai largi, pe măsura progreselor realizate în tehnicile de cartare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
s, atunci valoarea medie din populație este corect estimată de mărimea: (5) altfel este necesară următoarea formă de calcul: (5') unde mărimile i sunt valorile medii ale variabilei pe cele s subeșantioane. În ceea ce privește eroarea standard, se arată că pentru eșantioanele stratificate valoarea sa e dată de formula: (6) sau, în cazul sondajului proporțional: (6') Iar dacă e vorba de estimarea unei proporții q, să zicem, tot prin sondaj proporțional, vom avea, evident, formula: (7) unde qi reprezintă proporția în stratul i
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
productie Administrația devine astăzi un enorm angrenaj, un aparat tentacular, cu articulații complexe și diversificate; dezvoltarea diferențelor interne este însoțită de integrarea crescândă în mediu; administrația nu se prezintă deloc precum un bloc unificat și omogen, ci ca un ansamblu stratificat și eterogen, care retranscrie în cadrul sau clivajele sociale. Această evoluție compromite pertinenta modelului birocratic pe care sistemele administrative contemporane au fost construite. Administrația publică, în accepțiunea de activitate, este guvernată de câteva principii fundamentale: * principiul legalității care impune că toate
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
artei populare, e pentru că aceasta din urmă este "lipsită de instanțele specializate în producerea, transmiterea și consacrarea operelor"; în contrast cu bunurile simbolice consacrate, care refuză evaluările cantitative ale legitimității (audiență, rating, vânzări, succes), "popularul" se caracterizează prin publicul său numeros, puțin stratificat, și prin măsurarea calității sale pe baza extensiei sociale. Expozițiile: un exemplu de mobilizare greoaie Marile expoziții necesită bugete tot mai astronomice. Totul a început în 1992, când Reuniunea Muzeelor Naționale (RMN) a lansat o serie cu Toulouse-Lautrec (700 000
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
secundar a fost efectuat de Direcția de evaluare și prospectivă (DEP) din Ministerul Educației Naționale prin tragere la sorți pe două niveluri. Pe primul nivel, un eșantion de 450 de unități a fost tras la sorți în prealabil, acestea fiind stratificate după trei criterii: tipul unității: gimnaziu, liceu profesional sau liceu de învățământ general și tehnologic; apartenența la o zonă de educație prioritară (ZEP) sau nu; localizarea (unitate situată în mediul rural sau urban). Fiecare unitate avea o probabilitate de a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
referitoare la împăcarea guvernării efective cu democrația. Dar există și probleme specific franceze, de exemplu, fenomenul millefeuille institutionnel, care se referă la obiceiul de crea noi instituții de guvernare și administrație fără abolirea celor deja existente. Această natură contradictorie și stratificată a instituțiilor administrative franceze are consecințe atât pentru funcționarii civili cât și pentru "utilizatorii" sistemului. Un raport din 200372, întocmit de Jean Courtial de la Consiliul de Stat, pentru ministrul administrației publice, a pus în lumină problema reconcilierii noțiunii de serviciu
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
complex al administrației teritoriale a creat obstacole "utilizatorilor" sistemului în perceperea complexității acestuia, neștiind cum să se folosească de el pe deplin. Raportul a generat conștientizarea nevoii aplicării unor simplificări pentru a face sistemul mai eficient (evitându-se disfuncția instituțiilor stratificate) și mai transparent. Dată fiind istoria dezvoltării instituționale care a fost examinată de-a lungul cărții, este puțin probabil că va fi luată o acțiune decisivă în această privință în viitorul apropiat. Concluzii Sondajul de opinie al evoluției dimensiunii teritoriale
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
ci că ponderea mai mare o au statusurile dobândite. Afirmația este validată de studiile asupra mobilității sociale în societățile cu clase. 8.4. Mobilitatea socială Mobilitatea socială se referă la mișcarea oamenilor de la o poziție socială la alta în cadrul ierarhiei stratificate. Există două tipuri de mobilitate socială: orizontală și verticală. Mobilitatea orizontală se referă la o schimbare a poziției care nu implică o schimbare corespunzătoare în status. Fiul unui doctor care devine el însuși doctor ori funcționarul dintr-un magazin care
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de speranță și pierd orice rol în productivitatea economică. Dacă inegalitatea poate avea unele beneficii este însă clar că ea are costurile ei atât pentru ansamblul societății cât și pentru cei care se află în partea de jos a sistemului stratificat. În concluzie, funcționaliștii și teoreticienii conflictului sunt în dezacord cu privire la cauzele stratificării. În concepția funcționaliștilor stratificarea există deoarece ea este folositoare pentru societate; aceasta motivează oamenii să dobândească instruire ridicată și să muncească numeroasele ore cerute de anumite profesiuni dificile
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
inechitabilă a resurselor, inegalitățile fiind substanțiale în societățile agricole și în cele industriale la începutul dezvoltării acestora. Lenski recunoaște că unele inegalități pot fi funcționale pentru societate, dar de asemenea acesta argumentează că cele mai multe societăți sunt de departe mult mai stratificate decât ar fi nevoie pentru a supraviețui. Când puterea intră în jocul distribuirii bunurilor, acei care au deja putere acumulată vor obține cea mai mare parte a surplusului. Mai mult, odată inechitățile stabilite, acestea tind să persiste mult în timp
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mare parte a surplusului. Mai mult, odată inechitățile stabilite, acestea tind să persiste mult în timp după ce au servit unor scopuri folositoare. Deși funcționalismul ar putea argumenta necesitatea unor inegalități, nu este suficient pentru a explica întreaga inechitate prin sistemele stratificate. Abordarea lui Lenski este uneori considerată ca evoluționistă deoarece presupune că societățile se mișcă prin etape, secvențe de dezvoltare care influențează sistemele lor de stratificare. Astfel tipul de schimbare a producției economice face ca în societatea dată să găsim o
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
societăți ierarhii, ranguri sociale, superiori și subordonați. Totodată, aceste perspective pot fi instrumente utile pentru a analiza, înțelege și a discuta din mai multe puncte de vedere stratificarea actuală a societății românești. Bizuindu-ne pe modelul weberian tridimensional al sistemelor stratificate, putem să analizăm structura de clasă a oricărei societăți în termenii bogăției, prestigiului și puterii. Dar pentru aceasta, mai întâi, avem nevoie să arătăm cum sociologii măsoară stratificarea, deoarece oamenii adesea înțeleg lucruri diferite când folosesc termeni ca "status socioeconomic
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și a controlului vamal la Prut. Pentru a vă convinge de acest lucru, vă recomand să călătoriți, măcar o singură dată, cu trenul pe ruta Chișinău-București-Chișinău. Nimic din inconvenientele acestei călătorii lungi - și sunt destule! (vagoane irespirabile, o mizerie bine stratificată, WC-uri impracticabile, însoțitori de tren cu maniere de borfași, vorbind o rusească patentată în mahalaua „Poșta veche”) - nu egalează în intensitate impactul trecerii vămii la frontiera dintre cele două state românești. Mai întâi este problema nepotrivirii ecartamentelor existente în
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
mai mult sau mai puțin similari, trăsătura definitorie a identificării ca membru al unei categorii de membrii echivalenți se face prin atribute similare, iar reproducția e mediată prin instituții impersonale, de standardizare culturală la scară mare. Identitatea are un aspect stratificat: de rudenie, etnică, națională etc., trăsăturile relevante fiind "selectate" în funcție de contexte. Așadar orice identitate care o depășește pe cea de grup de rudenie este categorială, pentru că se bazează pe plasarea membrilor în aceleași "grupări" mai degrabă pe baza similarității decât
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
punctul de plecare al studiului empiric l-a reprezentat individul, iar identitatea colectivă a fost considerată o emergență, o rezultantă a identificărilor comune. Definiția identității socioculturale, de la care am plecat în analize, s-a bazat pe asumpția unei ontologii triplu stratificate și a fost următoarea: identitatea socioculturală este rezultatul unui proces continuu de identificare, similară cu a celorlalți, cu elemente aparținând dimensiunii latente (valori, memorii colective, simboluri etc.), actualizate prin și în anumite (și nu alte) trăiri (emoții, atitudini ș.a.), cogniții
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
În lirică se explorează orizonturile interioare și limitele limbajului (poezia ermetică), în proză se cultivă introspecția, analiza conștientului, a subconștientului. În critica literară, se au în vedere nu analizele reci, conceptualizate, ci intuirea notei fundamentale a discursului artistic, a lecturilor stratificate (critică impresionistă). - Reprezentanți: Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Emil Botta, Camil Petrescu, Hortensia PapadatBengescu, George Călinescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Max Blecher, Anton Holban ș.a. 3.1.5. Tradiționalismul Tradiționalismul (sensul specializat al conceptului) desemnează curentul literar interbelic format
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
familia învăță torului Her delea. Dacă în primul plan se dezbate mai ales o problematică socialeco nomică și psiho logică, cel deal doilea are ca linii de forță problematica națională și cea morală. Roma nul este, așadar, o construcție diegetică stratificată, complexă, reunind trei fire epice și mai multe planuri de referință. Item 2: prezentarea, prin referire la romanul ales, a patru elemente de structură și de compoziție Compoziția romanului urmează legile arhitectonicii clasice, bazate pe principiul simetriei, al circularității și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Bărcuț -, iar în final, la București), timp determinat istoric (anul 1916). Specifice romanului de analiză psihologică sunt însă și reperele spațiotemporale mentale. Astfel, rememorarea poveștii de iu bire de către Ștefan proiectează amintirile întro durată interioară, întrun spațiu psihic. Acest cronotop stratificat devine decor pentru cele două fire epice care alcătuiesc subiectul romanului. Prima serie de evenimente cristalizează romanul de dragoste. Student la Filozofie, Ștefan se căsătorise cu Ela din dragoste, dar moștenirea neașteptată lăsată lui Ștefan de bogatul său unchi, Tache
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
mituri estetice („un Luceafăr întors“), creând epicul pur ori lirismul absolut, fără tangență cu realitatea imperfectă. ÎNCHEIERE În final, toate aceste simboluri interferează, întrun cântec larg de mare modernitate. Destinele eroilor și simbolurile asociate fiecăruia creează o rețea de sensuri stratificate, a căror menire este aceea de a comunica încifrat, alegoric, experiențe ontologice și cognitive fundamentale care pot alcătui chiar „povestea poetului“ (N. Manolescu). - Varianta 2 Filiera teoretică - Profilul real etc. SUBIECTUL I (30 de puncte) 1. sinonime: zâmbind - surâzând; odată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]