802 matches
-
posibilitatea „lepădării de sine”. Creduli și indeciși, când iau o hotărâre, acești oameni o fac cu adâncă disperare, pornită din austeritatea propriei izolări. Căci, printre ceilalți, Scarlat Delureanu (Rătăcire) este „un urs”, iar alte personaje consideră lumea „o sindrofie de streini nepăsători”. Înfruntarea esențială este între lumea „de odinioară” a personajului și prezentul agresiv al colectivității, precum în Rătăcire sau în Pană Trăsnea Sfântul. Mai gravă este ostilitatea unor personaje chiar față de viață, pe care se răzbună deoarece nu-i pot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285867_a_287196]
-
în Dârlos și Valea Lungă, din județul Sibiu. În 1937 se află, ca învățător, în Mediaș. Debutase cu versuri la „Gazeta Hunedoarei” în 1930. În 1933-1934 își face stagiul militar la Cernăuți (și ajunge să îi cunoască pe literații bucovineni Mircea Streinul, Traian Chelariu, Iulian Vesper), iar în 1939 este concentrat tot în Cernăuți, făcând parte din unitatea de pază a frontierei pe Ceremuș. În septembrie 1933, împreună cu Mihail Axinte și alții, scotea, la Mediaș, revista „Lanuri”. Articolul-program, foarte probabil datorat lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
și destinul său linosian, Sibiu, 1942; Mâhniri lângă leagăn, îngr. și pref. V. Fanache, București, 1972. Repere bibliografice: V. Copilu-Cheatră, Oameni: George Popa, „Ogorul școalei”, 1936, 1-2; Horia Stanca, „Plecarea spre legendă”, „Națiunea”, 1936, 270; N. Roșu, Doi poeți: Mircea Streinul și George Popa, CRE, 1936, 3158; Pompiliu Constantinescu, „Plecarea spre legendă”, VRA, 1936, 460; Nicolae Albu, „Plecarea spre legendă”, „Clipa”, 1936, 1; Ion Moldoveanu, „Plecarea spre legendă”, „Freamătul școalei”, 1936, 10-11; Octav Șuluțiu, „Plecarea spre legendă”, F, 1937, 5; Mihail
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
invenție. Toate invențiile și descoperirile de seamă au fost realizate prin eforturi Îndelungate, după mărturiile autorilor invențiilor și a descoperirilor marcante În istoria civilizației. Dar, efortul este necesar și la realizarea imitației. Imitația presupune introducerea În spirit a unei idei streine; ea este o schiță de creație, o creație de leneș sau de neîndemânatec. Ca și invenția, ea presupune tendințe preexistente nesatisfăcute. Imitația cere un efort intelectual pentru părăsirea unor idei preconcepute, rod al invidiei sau sentimentelor rezultate din complexul de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
invenție. Toate invențiile și descoperirile de seamă au fost realizate prin eforturi Îndelungate, după mărturiile autorilor invențiilor și a descoperirilor marcante În istoria civilizației. Dar, efortul este necesar și la realizarea imitației. Imitația presupune introducerea În spirit a unei idei streine; ea este o schiță de creație, o creație de leneș sau de neîndemânatec. Ca și invenția, ea presupune tendințe preexistente nesatisfăcute. Imitația cere un efort intelectual pentru părăsirea unor idei preconcepute, rod al invidiei sau sentimentelor rezultate din complexul de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și închieturi nu cruță nici sex, nici vârstă, nici stare; într-o țară în care istericalile, din zi în zi sporind, struncină și dărâmă sănătatea acelui trup nurliu și frumos carile odineoară au fost în stare a învrăji ochii tuturor streinilor; într-o așa țară, întreb, nu s-ar cădea să avem feredee de apă de râu și izvor, singur mijloc de a ușura boalile numite și de a le vindeca, ba încă și de a le dezrădăcina cu vremea dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
românii erau "nerăbdători a ieși din starea înapoiată în care rămăseseră atâta timp în privința materială, cât și intelectuală, nerăbdători a ajunge Occidentul, alergând să-l ajungă în pasurile repezi ce face către civilizație, rușinați de a sta la porțile Europei, streini de progresurile artelor, științelor și ale industriei..."8. Slujind cu credință, energie, pricepere și devoțiune un astfel de generos obiectiv, vreme de două decenii până atunci, este întrucâtva de neînțeles neincluderea inginerului montanist, hidrotehnician și constructor în cercul colaboratorilor tehnici
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
chipul minăriile, de vreme ce aceste netăgăduit sînt cele mai sigure izvoară, din care nu numai se poate păstra capitalul țărei, dar și a se înmulți foarte. Cunoscut este, și nu se poate tăgădui, că Moldova este nevoită a aduce din țări streine mai toate lucrurile pentru straie, pentru lux și alte neapărate trebuințe, deci firește trebuie să piardă bilansul cătră națiile comerțiale a<le> Evropei, pentru că exportația deosebitelor producturi nelucrate și a vitelor, care este comerțul de acum al Moldovei, nicidecum nu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lux și alte neapărate trebuințe, deci firește trebuie să piardă bilansul cătră națiile comerțiale a<le> Evropei, pentru că exportația deosebitelor producturi nelucrate și a vitelor, care este comerțul de acum al Moldovei, nicidecum nu se cumpenește cu importația. Deci, țările streine sug din Moldova, pe fieșcare an, mari some de bani și numai desvălirea unei mai mari industrii în țară, îmbunătățirea agriculturei, ce din nenorocire se află încă într-un grad foarte îngiosât, iar mai ales deschiderea minelor îmbelșugate în țară
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
produc toate, sau cele mai multe articule trebuitoare, cum și obiecturi pentru lux, acele fabrici produc asemene lucruri și anume nu numai pentru trebuința țărei, apoi prin aceasta, în o asemine industrioasă țară nu numai că se împiedică ieșirea banilor în țări streine, dar încă dinprotivă, și din alte țări se aduc some mari pe tot anul pentru exportatele producturi de industrie și, în acest chip, se sporește capitalul țărei. Însă acest izvor tot nu este așa de sigur ca minăriile, căci exportația
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
anul pentru exportatele producturi de industrie și, în acest chip, se sporește capitalul țărei. Însă acest izvor tot nu este așa de sigur ca minăriile, căci exportația unor asemine producturi de industrie în alte țări lesne poate înceta dacă țerile streine vor înființa fabrici și manufăpturi și ar opri sau ar îngreuia importația producturilor streine; însă isvorul înavuțirei ce curge din minării nu se poate astupa prin nici o punere la cale contrarie a țărilor streine. Nime<ni>, de pildă, nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Însă acest izvor tot nu este așa de sigur ca minăriile, căci exportația unor asemine producturi de industrie în alte țări lesne poate înceta dacă țerile streine vor înființa fabrici și manufăpturi și ar opri sau ar îngreuia importația producturilor streine; însă isvorul înavuțirei ce curge din minării nu se poate astupa prin nici o punere la cale contrarie a țărilor streine. Nime<ni>, de pildă, nu poate opri astăzi, pe o țară înzăstrată cu munți metalici și cu minării, de a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
țări lesne poate înceta dacă țerile streine vor înființa fabrici și manufăpturi și ar opri sau ar îngreuia importația producturilor streine; însă isvorul înavuțirei ce curge din minării nu se poate astupa prin nici o punere la cale contrarie a țărilor streine. Nime<ni>, de pildă, nu poate opri astăzi, pe o țară înzăstrată cu munți metalici și cu minării, de a le scoate din măruntaele pământului și prin aceste, pe tot anul, a-și înmulți averea națională și pe lângă aceste, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
gre boală când nu are chiar propriile sale mine de fier și este nevoită nu numai pe tot anul a trimite în țări străine însămnătoare some de bani pentru acest neapărat trebuitori metal, dar încă și a atârna de la țările streine în privirea culturei, propășirilor în agricultură, în măestrii și arte. Industria cea foarte înflorită a Angliei, nemărginitul ei negoț în toate părțile lumii, a ei putere și înavuțire derează mai cu samă de la a<le> sale mine și fabrice de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de folos, dar încă și neapărat de trebuință a înființa, în sfârșit, și aice în Moldova, după putință, manufăpturi de tot felul, spre a scăpa de întristătoarea nevoie de a aduce pân și cele mai neînsămnate producturi fabricate din țeri streine și, pe lângă aceste, a întrebuința cea mai mare îngrijâre pentru înflorirea mineriilor. În cea dintâi întâmplare, s-ar împuțina ieșirea banilor din țară, iar în a doua, ar spori capitalul țărei și s-ar înavuți statul; de asemine, foarte mult
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și închieturi nu cruță nici sex, nici vârstă, nici stare; într-o țară în care istericalile din zi în zi sporind strucină și dărâmă sănătatea acelui trup nurliu și frumos, carele odineoară au fost în stare a învrăji ochii tuturor streinilor; într-o așa țară, întreb, nu s-ar cădea să avem feredeie de apă de râu și izvor, singur mijloc de a ușura boalile numite și de a le vindeca, ba încă și de a le dezrădăcina cu vremea dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în dar sute asemenea izvoară? Au, doară, câștigă apa la putere dacă fieștecare pahar ține sute de lei? Câștigă ea la energie dacă o bem departe de iubiții noștri fii, departe de iubitele noastre rude și prieteni, în mijlocul unor oameni streini de limba noastră, streini de deprinderea, streini de dorințele noastre? Cea mai mică parte a somelor ce se varsă din partea betejiților prin țeri streine agiunge la rădicarea unor feredee de apă răce, în care, pe lângă câțiva înavuțiți, ar putea găsi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
izvoară? Au, doară, câștigă apa la putere dacă fieștecare pahar ține sute de lei? Câștigă ea la energie dacă o bem departe de iubiții noștri fii, departe de iubitele noastre rude și prieteni, în mijlocul unor oameni streini de limba noastră, streini de deprinderea, streini de dorințele noastre? Cea mai mică parte a somelor ce se varsă din partea betejiților prin țeri streine agiunge la rădicarea unor feredee de apă răce, în care, pe lângă câțiva înavuțiți, ar putea găsi și mii de săraci
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
câștigă apa la putere dacă fieștecare pahar ține sute de lei? Câștigă ea la energie dacă o bem departe de iubiții noștri fii, departe de iubitele noastre rude și prieteni, în mijlocul unor oameni streini de limba noastră, streini de deprinderea, streini de dorințele noastre? Cea mai mică parte a somelor ce se varsă din partea betejiților prin țeri streine agiunge la rădicarea unor feredee de apă răce, în care, pe lângă câțiva înavuțiți, ar putea găsi și mii de săraci și nevoieși vindecare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
bem departe de iubiții noștri fii, departe de iubitele noastre rude și prieteni, în mijlocul unor oameni streini de limba noastră, streini de deprinderea, streini de dorințele noastre? Cea mai mică parte a somelor ce se varsă din partea betejiților prin țeri streine agiunge la rădicarea unor feredee de apă răce, în care, pe lângă câțiva înavuțiți, ar putea găsi și mii de săraci și nevoieși vindecare și sănătate! Înavuțitul, printr-a căruia îndemn și agiutor s-ar înființa asemenea scăldători, s-ar vedea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și a vitriolului; însă acea de la Tarcău pentru producerea unei petre acre foarte curată și bune. Deci, fiind că însemnătoarea câtime de piatră acră trebuincioasă pentru boiele, medicamente, fabrică de hârtie ș.a. ce se aduce pe tot anul din țeri streine și piatra acră aflătoare lângă Bisericani și Tarcău fiind într-o poziție favorabilă, între păduri mari, care, neîntrebuințate, cea mai mare parte putrezesc, apoi așezarea și înființarea unei fabrici de piatră acră nu cere mare capital, nici este complicată. Din
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
trebuitor în țară pentru fiecare cui, plug etc. se va aduce din Germania, Anglia, ba însuși din Siberia, cu transport scump și alte cheltuiele grele, iar uneltile agronomice mai bune, cu mari cheltuiele și greutăți, se vor aduce din țeri streine. Însă, cât de mult se poate înainta avutul național prin băi arată exemplul învecinatei fabrici de la Iacobeni, care cu 50 ani înainte era numai o pustietate muntoasă, nelocuită. După înștiințări autentice publicate în anul 1853, au produs 25.223 cântare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fiecare antreprenor patriot de a înființa o mică fabrică de fier, c-un rezultat sigur și folositor pentru zilnica producere a 200 ocă de fier, c-un capital de 2.000 galbeni, care fabrică mică, ca și altele în țeri streine, în viitorime s-ar dezvolta și întinde. Și pentru a cărui scop, subscrisul și în viitorime ar hărăzi experiențele sale. Din toate mineralele aice espuse, s-au trimis câte o mică câtime la Expoziția de <la> Paris. Com<is> M
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
căpăta fără vreo [...]27, lucrătorii și materialul trebuitor [...] stejar, spre tălpăluirea șinilor s-ar [...] plată de către înaltul guvern. Însă [...] lucrarea pământurilor și a materialului trebuitor pentru drumurile de fer, de asemenea și plata salahorilor, drumurile de fer înființate în țerile streine nu fac nici a treia parte din suma totală cheltuită. Prin urmare, că și alte obiecte la înființare de drumuri de fer cer cele mai mari mijloace să vede din următoarele devizii de la trii drumuri de fer înființate. a) La
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
va trebui să costisască mai mult decât peste 1 milion de lei și cu atât mai mult cu cât, în Moldova, recvizitele trebuitoare, instrucția, cum și personalul tehnic al drumului de fer ar fi mult mai costisitori decât în țerile streine. Prin urmare, să vederează și aceasta că adunarea capitalului trebuitor pentru acest drum de fer proiectat cu greu este de a se realiza în Moldova. De asemenea, se prevede că dacă drumurile de fer care unesc capitaliile Germaniei cu politiile
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]