KorAP: Find »[drukola/base=streptococic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 10 >

246 matches

Corola-publishinghouse/Science/491_a_931

gangrena. Erizipelul se poate suprainfecta, mai frecvent cu stafilococi, bacili gram negativi sau anaerobi. Streptococul sau germenii de suprainfecție pot disemina septicemic, determinând localizări secundare (meningeană, pulmonară, osoasă). Cea mai impresionantă complicație după celulitele streptococice, descrisă și după alte infecții streptococice severe, este sindromul șocului toxic streptococic (STS), cu caracteristici similare sindromului șocului toxic stafilococic. Leziunile sistemice din STS sunt explicate de eliberarea excesivă de citokine inflamatorii mediate de superantigene, reprezentate de exotoxina streptococică. Complicațiile imunologice ale erizipelului apar după 2-3

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
frecvent cu stafilococi, bacili gram negativi sau anaerobi. Streptococul sau germenii de suprainfecție pot disemina septicemic, determinând localizări secundare (meningeană, pulmonară, osoasă). Cea mai impresionantă complicație după celulitele streptococice, descrisă și după alte infecții streptococice severe, este sindromul șocului toxic streptococic (STS), cu caracteristici similare sindromului șocului toxic stafilococic. Leziunile sistemice din STS sunt explicate de eliberarea excesivă de citokine inflamatorii mediate de superantigene, reprezentate de exotoxina streptococică. Complicațiile imunologice ale erizipelului apar după 2-3 săptămâni și sunt comune altor infecții

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
celulitele streptococice, descrisă și după alte infecții streptococice severe, este sindromul șocului toxic streptococic (STS), cu caracteristici similare sindromului șocului toxic stafilococic. Leziunile sistemice din STS sunt explicate de eliberarea excesivă de citokine inflamatorii mediate de superantigene, reprezentate de exotoxina streptococică. Complicațiile imunologice ale erizipelului apar după 2-3 săptămâni și sunt comune altor infecții streptococice (reumatismul articular acut, glomerulonefrita acută, eritemul nodos). Tratament Erizipelul poate fi izolat și tratat în spital sau la domiciliu. Tratamentul etiologic de elecție în formele obișnuite

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
STS), cu caracteristici similare sindromului șocului toxic stafilococic. Leziunile sistemice din STS sunt explicate de eliberarea excesivă de citokine inflamatorii mediate de superantigene, reprezentate de exotoxina streptococică. Complicațiile imunologice ale erizipelului apar după 2-3 săptămâni și sunt comune altor infecții streptococice (reumatismul articular acut, glomerulonefrita acută, eritemul nodos). Tratament Erizipelul poate fi izolat și tratat în spital sau la domiciliu. Tratamentul etiologic de elecție în formele obișnuite este Penicilina G, administrată în doze de 3-4 MU/zi, timp de 7 zile

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
Considerații epidemiologie Anginele au incidență generală crescută, apar sporadic sau epidemic, mai frecvent în sezonul rece. Bacteriile cauzează mai puțin de 45% dintre angine. Diagnosticul și tratamentul antibiotic adecvat al anginelor bacteriene se impune deoarece: au potențial transmisibil ridicat (angina streptococică, difterică, meningococică) pot evolua clinic sever (forme toxice, septice, toxico-septice) anginele streptococice (90% dintre anginele bacteriene) prezintă risc pentru dezvoltarea sindroamelor poststreptococice (nefrita, RAA, valvulopatii). Etiologia anginelor este dominată de infecțiile virale. În consecință, tratamentele antibiotice abuzive, administrate de rutină

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
frecvent în sezonul rece. Bacteriile cauzează mai puțin de 45% dintre angine. Diagnosticul și tratamentul antibiotic adecvat al anginelor bacteriene se impune deoarece: au potențial transmisibil ridicat (angina streptococică, difterică, meningococică) pot evolua clinic sever (forme toxice, septice, toxico-septice) anginele streptococice (90% dintre anginele bacteriene) prezintă risc pentru dezvoltarea sindroamelor poststreptococice (nefrita, RAA, valvulopatii). Etiologia anginelor este dominată de infecțiile virale. În consecință, tratamentele antibiotice abuzive, administrate de rutină pentru orice angină, fără a avea dovada etiologiei bacteriene, conduc la apariția

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
examenului faringian și a examenului general. 2. Diferențierea categoriei etiologice, pe baza datelor de laborator nespecifice (hemoleucograma, viteza de sedimentare a sângelui, fibrinogenul, proteina C reactivă) și evidențierea (neobligatorie) germenului cauzal. De cele mai multe ori este necesar să diferențiem angina eritematoasă streptococică de cea virală. Riscul etiologiei streptococice în faringitele infecțioase poate fi estimat pe baza scorului Centor modificat, recomandat de anumite ghiduri de terapie. Complicații Complicațiile anginelor pot apare prin: Extinderea în vecinătate a procesului inflamator: adenita sau adenoflegmonul, otita, laringita

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
2. Diferențierea categoriei etiologice, pe baza datelor de laborator nespecifice (hemoleucograma, viteza de sedimentare a sângelui, fibrinogenul, proteina C reactivă) și evidențierea (neobligatorie) germenului cauzal. De cele mai multe ori este necesar să diferențiem angina eritematoasă streptococică de cea virală. Riscul etiologiei streptococice în faringitele infecțioase poate fi estimat pe baza scorului Centor modificat, recomandat de anumite ghiduri de terapie. Complicații Complicațiile anginelor pot apare prin: Extinderea în vecinătate a procesului inflamator: adenita sau adenoflegmonul, otita, laringita, bronșita, sinuzita, meningita Suprainfecția bacteriană sau

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
antiseptice, comprese ușor alcoolizate aplicate pe fața anterioară a gâtului, administrarea de picături nazale Medicație simptomatică: administrarea orala, rectală sau parenterală de antipiretice, antialgice (Paracetamol, Aminofenazonă), antiinflamatorii nesteroidiene (Ibuprofen). Administrare de antibiotic in cazul anginelor bacteriene sau suprainfecțiilor; pentru etiologia streptococică se preferă Penicilina G sau V timp de 7 zile, urmată de Moldamin. 5.3 Mononucleoza infecțioasa Definiție Mononucleoza infecțioasă („febra glandulară”, boala Pfeiffer, „boala sărutului”) este o boală infecțioasă și contagioasă exclusiv umană, produsă de primoinfecția cu virusul Epstein-Barr

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
identificați se face clasic prin testul de toxigeneza (imunoprecipitare) Elek-Outcherlony sau prin inoculare la animale de laborator (efect letal). Aceste metode sunt înlocuite astăzi de tehnicile moderne de fenotipare. Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al anginei difterice se face cu anginele streptococice, mononucleoza infecțioasă, anginele cu Mycoplasma pneumoniae, Chlamidia pneumoniae, fuzospirili sau fungi, leziunile faringiene postcaustice. Diagnosticul diferențial al crupului difteric se face cu laringita obstructivă virală, epiglotita, edemul glotic alergic, corpii străini laringieni. Tratament Difteria este o boală cu izolare și

BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune (2011) [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566

pericardică este indispensabilă pentru a preciza diagnosticul. Se constată un lichid serofibrinos, clar sau hemoragic, cu predominența limfocitelor la examenul citologic. Pericardita reumatismală Mai frecventă la tineri, apare în cursul unui puseu de reumatism articular acut, precedat de o angină streptococică. Este prezent întotdeauna un sindrom biologic inflamator: ASLO crescut, VSH accelerat, fibrinogen crescut, PCR prezentă. Evoluția este în general benignă. Pericardita acută idiopatică Ea realizează un tablou clinic și evolutiv destul de particular, dar etiologia rămâne adesea necunoscută. Debutul este brusc

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
Corola-publishinghouse/Science/403_a_932

poarta de intrare, apare un răspuns inflamator local, care poate stinge infecția la acest nivel. În aceste situații răspunsul imunologic al organismului este slab, ulterior fiind posibile reinfecții cu același microb, așa cum se întâmplă după virozele respiratorii și intestinale, angina streptococică, unele salmoneloze. Diseminarea precede sau urmează multiplicării germenilor. În funcție de tipul agentului infecțios, diseminarea se poate realiza pe mai multe căi:  Directă în țesuturile vecine (stafilococ)  Limfatică (streptococi, brucele, ricketii, adenovirusuri) ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 13  Sanguină (S. typhi, B.

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
ÎN BOLILE INFECȚIOASE 41 Tabel 3.8 Clasificarea antibioticelor după structura chimică și spectrul terapeutic Clasa Exemple Indicații Betalactamine Monobactami Aztreonam infecții cu bacili gram negativi aerobi, mai ales cu piocianic Dibactami Penami Peniciline naturale Penicilina G, Penicilina V angină streptococică, erizipel, scarlatină, pneumonie pneumococică, antrax, difterie, gangrena gazoasă, sifilis, listerioză, leptospiroză, actinomicoză Aminopeniciline Ampicilina, Amoxicilina dizenterie, febră tifoidă, listerioză, leptospiroză, boala Lyme; infecții cu germeni sensibili septicemice sau localizate angiocolecistic, urinar, meningial, respirator, pulmonar, endocardic Izoxalipeniciline Oxacilina, Cloxacilina, Dicloxaciclina, Flucloxaciclina

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
eruptivă, cauzată de streptococul βhemolitic grup A, manifestată prin febră, exantem și enantem caracteristice, urmate de descuamație și uneori complicații. 4.1.2 Epidemiologie Scarlatina este mai frecventă în anotimpurile reci. Sursa îmbolnăvirilor o constituie bolnavii cu scarlatină sau angină streptococică. Calea de transmitere este aerogenă directă, mai rar indirectă, prin obiecte contaminate. Receptivitatea maximă se înregistrează între 5 și 15 ani, fiind rară înaintea vârstei de 3 ani. Imunitatea după boală este antitoxică și antibacteriană față de tipul streptococului, dar nu

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
bacteriologic negativ nu exclude scarlatina.  Titrul ASLO crește tardiv, după 2-3 săptămâni de la infecția acută, având valoare redusă pentru diagnostic. 4.1.6 Diagnostic Diagnosticul scarlatinei este susținut pe baza criteriilor:  Clinice: febră + exantem + enantem  Epidemiologice: contactul cu o infecție streptococică βHA toxigenă  Bacteriologice: evidențierea streptococului βhemolitic grup A. 4.1.7 Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al scarlatinei se face cu alte bolile eruptive: rujeola, rubeola, rash-ul preeruptiv varicelic, mononucleoza infecțioasă, sindromul Kawasaki, alte erupții virale determinate de enterovirusuri sau adenovirusuri

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
2 Epidemiologie Anginele au incidență generală crescută, apar sporadic sau epidemic, mai frecvent în sezonul rece. Bacteriile cauzează mai puțin de 45% dintre angine. Diagnosticul și tratamentul antibiotic adecvat al anginelor bacteriene se impune deoarece:  au potențial transmisibil ridicat (angina streptococică, difterică, meningococică)  pot evolua clinic sever (forme toxice, septice, toxico-septice)  anginele streptococice (90% dintre anginele bacteriene) prezintă risc pentru dezvoltarea sindroamelor poststreptococice (nefrita, RAA, valvulopatii). INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 83 Etiologia anginelor este dominată de infecțiile virale. În consecință, tratamentele

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
frecvent în sezonul rece. Bacteriile cauzează mai puțin de 45% dintre angine. Diagnosticul și tratamentul antibiotic adecvat al anginelor bacteriene se impune deoarece:  au potențial transmisibil ridicat (angina streptococică, difterică, meningococică)  pot evolua clinic sever (forme toxice, septice, toxico-septice)  anginele streptococice (90% dintre anginele bacteriene) prezintă risc pentru dezvoltarea sindroamelor poststreptococice (nefrita, RAA, valvulopatii). INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 83 Etiologia anginelor este dominată de infecțiile virale. În consecință, tratamentele antibiotice abuzive, administrate de rutină pentru orice angină, fără a avea dovada

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
subiective, examenului faringian și a examenului general.  Diferențierea categoriei etiologice, pe baza datelor de laborator nespecifice (hemoleucograma, viteza de sedimentare a sângelui, fibrinogenul, proteina C reactivă) și evidențierea (neobligatorie) germenului cauzal. De cele mai multe ori este necesar să diferențiem angina eritematoasă streptococică de cea virală (Tabelul 6.1). Riscul etiologiei streptococice în faringitele infecțioase poate fi estimat pe baza scorului Centor modificat, recomandat de anumite ghiduri de terapie (Anexa 3). 5.2.6 Principii de tratament  Intervențiile curative pentru anginele infecțioase acute

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
etiologice, pe baza datelor de laborator nespecifice (hemoleucograma, viteza de sedimentare a sângelui, fibrinogenul, proteina C reactivă) și evidențierea (neobligatorie) germenului cauzal. De cele mai multe ori este necesar să diferențiem angina eritematoasă streptococică de cea virală (Tabelul 6.1). Riscul etiologiei streptococice în faringitele infecțioase poate fi estimat pe baza scorului Centor modificat, recomandat de anumite ghiduri de terapie (Anexa 3). 5.2.6 Principii de tratament  Intervențiile curative pentru anginele infecțioase acute sunt:  Măsuri igienodietetice:  adaptarea dietei la toleranță și la

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
de picături nazale INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 87  Medicație simptomatică: administrarea orala, rectală sau parenterală de antipiretice, antialgice (Paracetamol, Aminofenazonă), antiinflamatorii nesteroidiene (Ibuprofen).  Administrare de antibiotic in cazul anginelor bacteriene sau suprainfecțiilor. Tabel 5.3 Diagnosticul diferențial al anginelor eritematoase streptococice și virale Criterii de diagnostic Angine streptococice Angine virale Epidemiologic Vârstă Context epidemic Copii mari și adulți Infecții streptococice Sugari și copii Viroze respiratorii Clinic Debut Febră Catar respirator Aspect faringian Disfagie: Brusc Înaltă Absent Eritem intens, delimitat pe palat

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
87  Medicație simptomatică: administrarea orala, rectală sau parenterală de antipiretice, antialgice (Paracetamol, Aminofenazonă), antiinflamatorii nesteroidiene (Ibuprofen).  Administrare de antibiotic in cazul anginelor bacteriene sau suprainfecțiilor. Tabel 5.3 Diagnosticul diferențial al anginelor eritematoase streptococice și virale Criterii de diagnostic Angine streptococice Angine virale Epidemiologic Vârstă Context epidemic Copii mari și adulți Infecții streptococice Sugari și copii Viroze respiratorii Clinic Debut Febră Catar respirator Aspect faringian Disfagie: Brusc Înaltă Absent Eritem intens, delimitat pe palat, aspect lucios Intensă Brusc /insidios Variabilă Prezent

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
Aminofenazonă), antiinflamatorii nesteroidiene (Ibuprofen).  Administrare de antibiotic in cazul anginelor bacteriene sau suprainfecțiilor. Tabel 5.3 Diagnosticul diferențial al anginelor eritematoase streptococice și virale Criterii de diagnostic Angine streptococice Angine virale Epidemiologic Vârstă Context epidemic Copii mari și adulți Infecții streptococice Sugari și copii Viroze respiratorii Clinic Debut Febră Catar respirator Aspect faringian Disfagie: Brusc Înaltă Absent Eritem intens, delimitat pe palat, aspect lucios Intensă Brusc /insidios Variabilă Prezent Eritem moderat, difuz, aspect granulat Moderată Laborator Număr de leucocite Sd. inflamator

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
identificați prin cultură se face clasic prin testul de toxigeneza (imunoprecipitare) Elek-Outcherlony sau prin inoculare la animale de laborator (efect letal). Aceste metode sunt înlocuite astăzi de tehnicile moderne de fenotipare. Diagnosticul diferențial al anginei difterice se face cu anginele streptococice, mononucleoza infecțioasă, anginele cu Mycoplasma pneumoniae, Chlamidia pneumoniae, fuzospirili sau fungi, leziunile faringiene postcaustice. Diagnosticul diferențial al crupului difteric se face cu laringita obstructivă virală, epiglotita, edemul glotic alergic, corpii străini laringieni. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 98 5.4.6

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
outcomes: the hazards of adjustment, Crit Care., 2006; 10(5): 164. Bibliografie 195 Anexa 2: Scorul CENTOR modificat pentru evaluarea faringitelor cu Streptococ grup A Scorul Centor este recomandat de ghidurile terapeutice din America de Nord și CDC pentru evaluarea probabilității etilogiei streptococice în infecțiile faringiene. Scorul Centor se calculează adunând câte 1 punct pentru prezența fiecăreia dintre următoarele criterii: 1. Febră 2. Absența tusei 3. Adenopatii cervicale sensibile 4. Exudat amigdalian. Corecția scorului în funcție de vârstă se face astfel: + 1 punct: vârsta ≤15

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
cervicale sensibile 4. Exudat amigdalian. Corecția scorului în funcție de vârstă se face astfel: + 1 punct: vârsta ≤15 ani 0 puncte: vârsta între 15 și 45 ani -1 punct: vârsta peste 45 de ani Interpretarea scorului Centor modificat Scor (puncte) Probabilitate infecție streptococică Atitudine 0 1-3% Nu este necesar antibiotic sau cultură Tratament simptomatic 1 <4-8% 2 9-18% Antibiotic pe baza culturii sau strepto-testului rapid 3 21- 38% 4 or 5 43-63% Antibiotic empiric Sursa: Centor RM, Allison JJ, Cohen S. Pharyngitis management

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]