700 matches
-
de lucru, subliniată de interesul, de încrederea în forțele proprii, susținută de o motivație interioară care le-o oferă bucuria descoperirii. d. Tehnica ceracolor Aceste culori se prezintă sub forma unor batoane. Ele dau un colorit opac, mat, dens și striat. Pentru a face ca acest colorit să strălucească, se freacă ușor cu un material moale: vată, molton, finet etc. Tot în aces scop, se mai poate folosi lama unui cuțit ușor încălzită, care se trece (asemenea unui fier de călcată
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
dar poate fi utilă tuturor celor care urmează o formă de invățământ superior cu profil biologic. Abordează sintetic și corelativ fiziologia mediului intern, a sângelui, aparatului cardio-vascular, respirației și a metabolismului, digestiei, funcția motorie a sistemului nervos și fiziologia mușchilor striați și netezi. Utilă pentru înțelegerea influenței efortului fizic asupra morfofiziologiei mușchilor striați este o trecere prin evoluția filoontogenetică a funcției contractile musculare. Numărul mare de figuri și tabele facilitează înțelegerea explicațiilor din text. Îmi exprim gratitudinea față de referenții științifici care
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
superior cu profil biologic. Abordează sintetic și corelativ fiziologia mediului intern, a sângelui, aparatului cardio-vascular, respirației și a metabolismului, digestiei, funcția motorie a sistemului nervos și fiziologia mușchilor striați și netezi. Utilă pentru înțelegerea influenței efortului fizic asupra morfofiziologiei mușchilor striați este o trecere prin evoluția filoontogenetică a funcției contractile musculare. Numărul mare de figuri și tabele facilitează înțelegerea explicațiilor din text. Îmi exprim gratitudinea față de referenții științifici care mi-au examinat manuscrisul și au făcut valoroase observații ce au permis
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
durată, la fel lactacidemia, iar echilibrul acido-bazic nu se modifică datorită intervenției rapide a sistemelor tampon. În schimb, în eforturi susținute, de durată, glicemia la început scade constant până la 50% din valoarea de repaus (glucoza fiind combustibilul preferat al mușchilor striați), după care sunt mobilizate mecanismele compensatorii și constanta respectivă crește la 80% din valoarea de repaus și se menține la acest nivel. Concentrația sangvină a acidului lactic crește spectaculos, chiar și de 20 de ori, ceea ce creează acidoză. Deoarece în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Mușchiul cardiac are o alcătuire particulară, fiind constituit din fibre musculare mici, dispuse în straturi parțial suprapuse, alcătuind un sincițiu funcțional (o structură unitară din punct de vedere electric și mecanic). Mușchiul cardiac prezintă striații transversale mai estompate decât mușchiul striat, formate tot din filamente de actină și miozină. În jurul miofibrilelor se află reticulul sarcoplasmatic, cu rol de transmitere a excitației. Mușchiul cardiac funcționrează ca un sincițiu datorită a trei tipuri de joncțiuni intercelulare: macula aderens sau desmozomii (care realizează legături
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mai mici de 10 secunde, duce la o amplificare a răspunsului contractil până când acesta se stabilește la un platou, datorită îmbunătățirii randamentului mecanic al miocardului legea inexcitabilității periodice se referă la perioada refractară a miocardului, mai lungă decât a mușchiului striat (durează 0,3 s), fiind astfel împiedicată tetanizarea mușchiului cardiac Potențialul de repaus (de mebrană) a miocardocitului este de - 90 mV. Un stimul care depășește pragul de excitabilitate produce depolarizarea membranei celulare, generându-se potențialul de acțiune. Într-o primă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
excitației cu contracția, depolarizarea membranei fibrei miocardice producând descărcarea intracitoplasmatică a ionilor de calciu care au rol declanșator al contracției realizată de sistemul contractil cu energia furnizată de mitocondrii. Contracția musculară se face după același mecanism ca și la mușchiul striat. Sistemul contractil este alcătuit din sarcomere, formațiuni celulare care conțin fibre de miozină, fibre de actină, tropomiozină, troponină. Sursa de energie este acidul adenozintrifosforic rezultat din fosforilarea oxidativă. În scopul obținerii energiei, fibrele miocardice folosesc oxigenul furnizat de hemoglobină pentru
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
glicogen (în condiții anoxibiotice), grăsimile din depozitele proprii sau acizii grași din sângele circulant, și mai puțin aminoacizi. În cursul efortului fizic inima folosește ca substrat energogenetic în special acid lactic. Deoarece acidul lactic este un produs rezidual al mușchiului striat, după eforturi fizice mari se recomandă alergări ușoare, în cursul cărora frecvența cardiacă crește până la 120130/min și consumă excesul de metabolit muscular. Relaxarea miocardului începe odată cu încetarea potențialului de acțiune, fapt ce determină recaptarea Ca2+ în reticulul sarcoplasmatic, o
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ml. Adaptarea periferică la efortul fizic presupune în primul rand scăderea rezistenței periferice vasculare (vasodilatația), ceea ce duce la creșterea fluxului sangvin spre fibrele musculare. Această vasodilatație periferică are drept consecință o redistribuție a debitelor sangvine locale, în efort maximal mușchii striați ajungând să beneficieze de 80-90% din debitul cardiac, față de 20% în condiții de repaus. Mărirea în timpul efortului a diferenței în oxigen între sângele arterial și sângele venos are ca substrat o utilizare mai mare a oxigenului la nivelul mușchiului striat
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
striați ajungând să beneficieze de 80-90% din debitul cardiac, față de 20% în condiții de repaus. Mărirea în timpul efortului a diferenței în oxigen între sângele arterial și sângele venos are ca substrat o utilizare mai mare a oxigenului la nivelul mușchiului striat aflat în activitate, la care se adaugă creșterea debitului sangvin local. Creșterea presiunii arteriale în efortul fizic se face diferit pentru cele două componente, sistolică și diastolică. Astfel, tensiunea arterială sistolică crește marcat, la sportivii de performață, care dispun de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
a sângelui arterial nu se modifică în timpul efortului, în schimb în sângele arterial scade concentrația O2 și crește cea a CO2, ceea ce face să apară acidoza (contribuie și acidul lactic produs de mușchi), ceea ce stimulează ventilația. În ceea ce privește etapa tisulară, mușchii striați consumă de 30 de ori mai mult oxigen decât în repaus, proces mai accentuat la persoanele neantrenate (la indivizii antrenați metabolismul celular este mai economic). Crește coeficientul de utilizare a O2 la nivel tisular (a cantității de O2 extrase din
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Uricemia (concentrația acidului uric în sânge) este de 4 mg%. Acidul uric se elimină prin urină, sub formă de urați, în cantitate de 0,5-1 g/zi. Creatina, produs al metabolismului protidic aflat mai ales în fibrele rapide ale mușchilor striați, este eliminată prin urină până la pubertate, după care doar femeile prezintă creatinurie intermitentă (la gravide și lehuze eliminarea este continuă). Prin deshidratarea creatinei rezultă creatinina, ce este eliminată prin urină de către ambele sexe. Eliminarea urinară de creatinină se face independent
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
limită incompatibilă cu supraviețuirea. Raportul dintre CO2 eliberat și O2 consumat constituie coeficientul respirator (CR). CR este diferit pentru diferitele substanțe oxidate în organism. Astfel, glucidele au un CR egal cu 1, lipidele 0,703 iar proteinele 0,82. Mușchiul striat este un mare consumator de energie. Pe baza determinărilor coeficientului respirator la om și la câine s-a stabilit că mușchiul scheletic nu utilizează drept combustibil doar glucidele, ci și lipide. Rezervele energetice la un om de 70 kg dintre
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
fiziologice care produc căldură (procesul de 89 89 termogeneză) și a unor mecanisme care elimină căldură (procesul de termoliză). Termogeneza are loc în toate celulele, prin oxidarea substraturilor energogenetice. Procesul este mai intens în ficat, iar în timpul efortului în mușchiul striat (75% din energia produsă aici se transformă în căldură). Ca mecanism de adaptare la frig crește tonusul muscular, iar la o scădere cu 0,6˚C a sângelui apare frisonul care este o succesiune rapidă de contracții și relaxări ale
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
din energia produsă aici se transformă în căldură). Ca mecanism de adaptare la frig crește tonusul muscular, iar la o scădere cu 0,6˚C a sângelui apare frisonul care este o succesiune rapidă de contracții și relaxări ale musculaturii striate. Termoliza se realizează prin procese fizice care se află sub controlul unor mecanisme fiziologice. Procesele fizice prin care se produce pierderea de căldură din organism sunt: Radiația infraroșie. Radiațiile infraroșii emise de corpul uman transferă căldura spre corpurile mai reci
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
rolul unui sistem oxidoreducător în metabolismele glucidic și protidic, are o acțiune antiaterosclerotică prin mobilizarea lipidelor din pereții arteriali iar prin protejarea eritrocitelor față de agenții oxidanți are și un efect antianemic, are un efect trofic la nivelul sistemului nervos, musculaturii striate și aparatului genital. Se găsește în germenii de cereale și uleiuri comestibile. Carența produce degenerescență musculară și tulburări ale aparatului reproducător. Vitaminele K. Vitaminele K, numite și vitaminele antihemoragice, cuprind vitamina K1 sau fitomenadiona, de origine vegetală (se găsește în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
alcoolică, lactică), datorită proceselor chimice specifice, scad conținutul alimentelor în glucide și proteine. Fermentarea alcoolică distruge majoritatea vitaminelelor - de exemplu conținutul în vitamina C al produsului final ajunge să fie zero. 6. Funcția motorie a sistemului nervos și fiziologia mușchilor striați și netezi 6.1. Funcția motorie a sistemului nervos central și periferic Prin funcția reflexă, care stă la baza activității sistemului nervos, se realizează motricitatea atât a musculaturii striate cât și a celei netede. În activitatea motorie a organismului sunt
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
fie zero. 6. Funcția motorie a sistemului nervos și fiziologia mușchilor striați și netezi 6.1. Funcția motorie a sistemului nervos central și periferic Prin funcția reflexă, care stă la baza activității sistemului nervos, se realizează motricitatea atât a musculaturii striate cât și a celei netede. În activitatea motorie a organismului sunt implicate două componente ale sistemului nervos: a) Sistemul nervos somatic. Prelucrarea impulsurilor ajunse pe căile aferente la diferite nivele ale sistemului nervos central duce la apariția senzațiilor și reacțiilor
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ale sistemului nervos: a) Sistemul nervos somatic. Prelucrarea impulsurilor ajunse pe căile aferente la diferite nivele ale sistemului nervos central duce la apariția senzațiilor și reacțiilor conștiente și inconștiente, implicit a motilității voluntare și involuntare (reflexe). Chiar în repaus, mușchii striați se află într-o stare de ușoară contracție, necesară menținerii posturii și realizării mișcărilor, numită tonus muscular, menținută prin impulsurile eferente sosite de la scoarță, cerebel și unii nuclei mezencefalici. Reflexele motorii simple se realizează la nivel medular, reacțiile motorii mai
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
somatosenzitive, temporale și chiar occipitale. Tractul piramidal este organizat somatotopic - în sens anteroposterior ordinea fibrelor nervoase corespunde regiunilor inervate: cap, mână, picior. Din el pleacă colaterale spre: scoarța cerebrală, cu scopul exercitării unui retrocontrol al comenzilor mișcării nucleul roșu, corpii striați și putamen (formațiuni de origine ale tractului extrapiramidal) formațiunea reticulată (impulsurile motorii contribuie la menținerea autoexcitării scoarței cerebrale) nucleii pontini, de la care pleacă tractul pontocerebelos, și nucleii olivari inferiori, de unde pleacă tractul olivocerebelos, deci conexiuni cu cerebelul, care coordonează echilibrul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cele voluntare asociate mișcărilor automate, mersului, vorbitului, alimentației, actelor comportamentale și stărilor emoționale, dar și impulsurilor cu rol inhibitor pentru motilitatea voluntară. Neuronii de origine ai căii sunt situați în unele arii corticale motorii și somatosenzitive, având conexiuni în corpii striați, nucleul roșu, tuberculii cvadrigemeni, nucleii vestibulari, nucleii olivari, formațiunea reticulată. Unitatea motorie. Axonii mai multor motoneuroni spinali intră în alcătuirea unui nerv motor. Motoneuronul spinal, nervul motor corespunzător și totalitatea fibrelor musculare pe care le inervează alcătuiesc o unitate motorie
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
formațiunea reticulată. Unitatea motorie. Axonii mai multor motoneuroni spinali intră în alcătuirea unui nerv motor. Motoneuronul spinal, nervul motor corespunzător și totalitatea fibrelor musculare pe care le inervează alcătuiesc o unitate motorie, care este unitatea funcțională de bază a mușchiului striat. O unitate motorie poate conține de la câteva sute de fibre musculare inervate de un singur axon până la câteva mii. Unitățile motorii mici caracterizează mușchii ce execută mișcări fine, ca de exemplu mușchii globului ocular, în timp ce unitățile motorii mari se întâlnesc
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
este compusă din mai multe fibre musculare), și forța dezvoltată va fi mai mare. Joncțiunea neuromusculară sau placa motorie este o formațiune anatomică specializată la nivelul căreia se realizează contactul dintre o fibră nervoasă motorie somatică și o fibră musculară striată sau o fibră nervoasă vegetativă și o fibră musculară netedă. Elementele constitutive ale joncțiunii neuromusculare sunt prelungirea axonală nemielinizată cu butonul terminal (în apropierea sinapsei axonul se ramifică), fanta sinaptică cu lărgimea de 200-500 A° și porțiunea membranei fibrei musculare
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
acetilcolină din veziculele conținute în acesta, cuantele de mediator difuzând în spațiul sinaptic, fixându-se pe receptorii membranei musculare (receptori postsinaptici) și determinând contracția prin mecanisme specifice. Mediatorul din fanta sinaptică este inactivat apoi de acetilcolinesterază. 6.2. Fiziologia mușchilor striați și netezi Mușchii sunt organe ce au proprietatea de a transforma energia chimică în energie mecanică. Țesutul muscular prezintă proprietăți comune cu celelalte țesuturi (excitabilitatea), precum și proprietăți specifice (contractilitatea, extensibilitatea, elasticitatea, tonicitatea). Pornind de la mușchiul primitiv multifuncțional s-au diferențiat
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
au proprietatea de a transforma energia chimică în energie mecanică. Țesutul muscular prezintă proprietăți comune cu celelalte țesuturi (excitabilitatea), precum și proprietăți specifice (contractilitatea, extensibilitatea, elasticitatea, tonicitatea). Pornind de la mușchiul primitiv multifuncțional s-au diferențiat filogenetic trei tipuri de mușchi: neted, striat și cardiac. 6.2.1. Mușchiul striat Mușchii striați, numiți și mușchi scheletici, au rol în deplasarea corpului, realizarea unor activități motorii voluntare și reflexe, vorbire, respirație, digestie, excreție (prin sfinctere), realizarea mimicii faciale, precum și în termogeneză. Mușchii scheletici reprezintă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]