8,296 matches
-
se mai practică prin ogrăzile criticii noastre muzicale) ori știință exersată mecanic (apanaj al unor condeieri cu experiență, dar vădit plictisiți, vlăguiți). Nici prețiozitate umflată de figuri retorice în stare să sfîrșească prin a se comporta ca harfiile din poveste: strică tot ce ating. În schimb, descopeream un stil spumos, pe alocuri frapant, care face capital din ideile intermediare și care nu poate, în nici un caz, ascunde voluptatea scăldatului în marea muzică, a jocului cu valurile ei, a imersiunilor ori surfing
Scrisoare deschisă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11484_a_12809]
-
vorba de zece la sută din populația României, nici mai mult nici mai puțin. Edilii își fac în birou planul la idei clocite să fluidizeze circulației și n-au bunul simț elementar de a vedea dacă nu cumva mai mult strică și cît, prin aplicarea lor. În aceste prostii se multiplică modelul Vanghelie, unul dintre cei mai cinici primari din București. În sectorul lui Vanghelie se dă cu pensula și bidineaua pe fațade, iar pe străzile laterale gunoaie, gropi și mocirlă
Bucureștiul luat în arendă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11509_a_12834]
-
minimalist, să comunice prin intermediul unor detalii minuscule și să creeze atmosferă din ele. Din supranaturalul care îl fascina atât pe Amenabar au rămas doar câteva secvențe onirice, în care regizorul utilizează expert steadicam. Doar ilustrarea sonoră cu arhi-folositul ,Nessun dorma" strică puțin imaginile. H.G. Wells a avut parte la naștere de niște ursitoare prost dispuse. Ultimele ecranizări (americane) ale prozei lui ricoșează din bară în bară, vezi Mașina Timpului, iar acum Războiul Lumilor. Poate e din cauza ,upgradării" protagoniștilor, care nu au
Cursa de pe circuitul cinema by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11524_a_12849]
-
din bară în bară, vezi Mașina Timpului, iar acum Războiul Lumilor. Poate e din cauza ,upgradării" protagoniștilor, care nu au nimic în comun cu cei originali cărora le cam lipsea stofa de eroi. Filmul cu Tom Cruise nu se mulțumește să strice doar personajul, ci și inamicul, stereotipizându-l in extremis: extratereștrii sunt răi, le-a luat mult timp să planifice invadarea Terrei (nu se știe de ce), și, când ea s-a produs, au observat cu stupoare că strategia de-acasă nu se
Cursa de pe circuitul cinema by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11524_a_12849]
-
sensibilitatea nimănui, spunea Baudelaire într-una dintre Rachetele-Artificiile sale, sensibilitatea fiecăruia e geniul său. Astăzi, cînd insensibilitatea, ca să nu spunem mai tranșant, nesimțirea, e geniul (rău) peste care dai pretutindeni, puțin antrenament al sensibilității și sensibilităților proprii nu vă va strica, sperăm, vacanța. Polemici neobișnuite Ajunsă cu bine la numărul 10, revista lunară ID (3 lei) are deja un contur bine definit: actualitate literară și cinematografică, în articole care fac sinteza evenimentelor ultimei luni, articole teoretice și eseuri filozofice, pagini pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
revista ,22", ,Șah la Regele Mihai", sesizează un posibil efect pe termen lung: tulburarea relațiilor diplomatice româno-israeliene. Prin denunțul său (titlul articolului din Jerusalem Post se intitulează chiar așa: ,Prințul român: denunț pe unchiul meu nazist"), Paul Lambrino urmărește să strice echilibrul relațiilor excelente dintre statul român și cel israelian. Și asta în numele a ce? Al banilor la care probabil visa, intrați astăzi în buzunarele omului pe care-l urăște cel mai mult pe planetă. Replica fermă a unui grup important
Prinț și delator by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11533_a_12858]
-
să-și dea seama, în ,familia" fratelui celui mare) să ia investigațiile în serios. Numai că lămuririle pe care le află n-o să-i ajute la nimic. Rămîne, și după întoarcerea lui din timpul părinților, acela în care s-au stricat, poate fără putință de îndreptare, rosturile, aceeași problemă: cît de bune și cît de libere de trecutul tău sînt alegerile pe care le faci? Viața, trecîndu-se într-o parte, mai ține, ca un vrej de Rubus ideaus, flori în partea
Toate numele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11559_a_12884]
-
îi conferă disciplina narativă de care avea atâta nevoie, comentează criticul american de film Roger Ebert. Nu sunt sută la sută de acord cu această informație dar, ca să explic de ce, trebuie să relatez un pic din film (fără să îl stric pentru viitorii spectatori). Există trei povești, cu trei eroi, încadrate de un prolog și un epilog conectate prin intermediul aceluiași personaj, ucigaș plătit. Prima este cea în care polițistul Hartigan (Bruce Willis) lasă la o parte obligațiile meseriei ca să împuște un
Orașul Păcatului, zis și al Virtuozității by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11591_a_12916]
-
Hauptstraße și găsește totul la locul lui, mai puțin Teatrul Național. Altceva, în Bucureștii anului 2000, nu l-a mai surprins? Nu. Toate bune. Interesanți sînt Bărbatul și Femeia, un cuplu care vorbește tot timpul aparte (și pe lîngă...). Le strică farmecul retro, de ființe simple și boeme, preocuparea Bărbatului, aceea de-a "tricola", de-a face, adică, un aparat care nici nu decolează, nici nu stă pe loc. Cu țintă clară (de ne-am gîndi numai la al treilea gen
Români vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11602_a_12927]
-
îi trage covorul de sub picioare, degenerând într-un soi de tragedie cu marionete. Ceea ce arată că devreme în cariera lui Nichols începuse să facă eroarea a cărei încununare e "Ispita". }i se rupe inima când vezi că un regizor poate strica într-atât niște scenarii excelente... A fost odată ca niciodată un film violent cu gangsteri, de fapt cel mai violent din epoca sa: Scarface de Howard Hawks. Apoi Brian de Palma l-a transformat din nou pe Pacino în mafiot
Violența de la ordinea zilei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11637_a_12962]
-
greșeala contrară, aceea de a pune pe hîrtie tot ce-ți trece prin cap, fără un minim control artistic, într-un fel de dicteu automat smuls avangardiștilor și făcut accesibil, în chip democratic, tuturor veleitarilor. Cred că nițel creier nu strică nici unui vizionar. Sînt atâtea volume fără un proiect coerent și o idee, măcar, urmărită de dragul cititorului, dacă nu al poeziei; pagini amorfe în care, oricît ai săpa, nu vei ajunge nicăieri; versificări ce acoperă, sub un bombasticism modernist ori un
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
sfatul martorului - îi cere stăruitor, "ca întîi dar de logodnă, renunțarea la duel". Nu numai "plictiseala" l-a pus în mișcare pe martorul pacificator, ci și teama că Pașadia o să-l omoare pe Pantazi în duel și o "să-i strice bietei fete tot rostul" Încă un duel ratat în spațiul cultural românesc. Pînă la urmă, conflictul se rezumă la o bătaie sănătoasă, o trîntă fără urmări ireversibile. Cei doi crai își trag unul altuia "palme, pumni și picioare", ca doi
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
Rodica Zafiu Am mai scris, în această rubrică, despre jargonul computeristic și al Internetului. Cum fenomenul este în plină desfășurare, nu strică să revenim asupra lui pentru a nota cîteva noutăți, în special pe cele care ilustrează tendințele de pătrundere a terminologiei tehnice în limbajul familiar. Prin lărgiri de sens, prin apariția unor semnificații metaforice, multe cuvinte - împrumuturi recente din engleză - intră
Verbe din jargonul informatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11700_a_13025]
-
critice, tipăriți la edituri aparent serioase. E drept că sînt și aspiranți eterni la calitățile enumerate, care vor fi cheltuit o avere ca să-și tipărească, adesea bilingv, aberațiile. Cînd mă gîndesc cît or fi costat pachetele de hîrtie de lux stricate cu versurile lor, mă simt parțial răzbunat pentru tot ce am îndurat citindu-le. N-o să dau numele acestor iluzionați, pentru că n-am nimic personal cu ei. Mi-e doar milă-silă de "opera" lor. Singurul lucru pentru care îi urăsc
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
cu o criminală neglijență. Parchetul și PNA-ul, deprinse să li se arate cu degetul împotriva cui să se autosesizeze, nu sînt deloc impresionate de ceea ce scrie presa, cu probe, despre asemenea sabotaje ale siguranței naționale. La Buzău, apele au stricat două poduri strategige, nu mai știu ce podișcă lăturalnică. În paralel cu reparațiile, ar trebui să se deschidă o anchetă despre aceste poduri. Fiindcă atunci cînd se construiește un pod, normal e ca răul să fie pus înainte, nu la
Ticăloșiile de sub ape by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11709_a_13034]
-
caldă prietenie. Amănunte de istorie literară trăită... Gîndești ca mine, sînt om cu tine?! E zicala de lume nouă (și subțire...) pe care-o întorc pe toate părțile "invitații" Dilemei vechi (ai Simonei Sora) din numărul 69, la tema Ideologia strică omenia? Răspund, în fel și chip, Paul Cernat, Sanda Cordoș, Andrei Cornea, Caius Dobrescu, Alina Mungiu-Pippidi, Carmen Mușat, Sorin Vieru. Încadrat de două citate, din Adrian Marino și din Sorin Antohi (axe, de fapt, ale întregii discuții), unul arătînd că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11711_a_13036]
-
și care au rolul de a-i întrupa punctul de vedere personal: ""știu, nu ești vinovat de nimic, dar am vrut să te sperii ca să te fac să acționezi din nou. Un om cinstit vrea totdeauna să dreagă ce-a stricat. Dar tu n-ai stricat nimic și nici eu, din contră, dacă nu eram noi cei care s-ar simți astăzi ispitiți să ne-acuze, n-ar mai fi avut posibilitatea fizică s-o facă. Asta nu înseamnă că n-
O revizuire convingătoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11722_a_13047]
-
a-i întrupa punctul de vedere personal: ""știu, nu ești vinovat de nimic, dar am vrut să te sperii ca să te fac să acționezi din nou. Un om cinstit vrea totdeauna să dreagă ce-a stricat. Dar tu n-ai stricat nimic și nici eu, din contră, dacă nu eram noi cei care s-ar simți astăzi ispitiți să ne-acuze, n-ar mai fi avut posibilitatea fizică s-o facă. Asta nu înseamnă că n-am comis greșeli. Iubitorii de
O revizuire convingătoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11722_a_13047]
-
Ci prin alta. Căci plânge, postește, suspină. De aceea se numește curvia în chip propriu cădere, nu greșeală. Aceasta cu atât mai mult când e vorba de viețuirea călugărească. Pentru că e proprie călugărului fecioria și făgăduința. Deci cel ce a stricat fecioria a căzut cu adevărat, călcând făgăduința 131, 125 Asist. Constantin C. Pavel, Patimi dăunătoare vieții omenești (desfrânarea, invidia și mânia), în Mitropoliei Moldovei și Sucevei, anul XXXIII (1957), nr.5-6-7, p. 432. 126 Columba Stewart, Cassian Monahul (Învățătura Ascetico-Mistică
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
arată cum această patimă rătăcește mintea omului, îi întunecă, îi tulbură, îi răvășește și îi chinuie sufletul: După cum tâlharii și spărgătorii de ziduri când voiesc a fura ceva de preț, fac aceasta stingând lumânarea, tot așa face și cugetul cel stricat cu cei ce păcătuiesc, căci și în noi este o lumină care arde veșnic și care se numește cuget sau conștiință. Dacă duhul răului intră cu multă grăbire înăuntru și stinge acea flacără, de îndată a întunecat sufletul și l-
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
flacăra desfrânării 174 și, cu toate că acest viciu este unul din păcatele cele mai greu de învins, desfrânatul ori nu se vindecă, ori cu greu se mai poate ridica după prăbușire 175. Gravitatea cea mai mare este că desfrânatul nu-și strică doar trupul său, ci atentează, din cauza patimii dezlănțuite, și la trupurile celor din jur, încercând să le subjuge pentru a-și satisface dorințele păcătoase, iar dacă dă greș, poate recurge la ucideri, adultere, hoție. Unii intră într-un adevărat Joc
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
de plăceri, cărora desfrânatul jertfește chiar fericirea veșnică; 7. Groaza de moarte, care ar însemna sfârșitul plăcerilor; 8. Tristețea și disperarea 200, ce se răsfrâng nu numai celui pătimaș, ci și asupra altora, căci sunt multe cazuri când femeile care strică casele altora nici n-au mai avut nevoie de farmece și de otrăvuri, căci rivalele lor au fost răpite mai înainte din viață, datorită marii lor supărări 201. Desfrânarea perturbă funcționarea, normală, sănătoasă, curată a tuturor facultăților sufletești, precum și a
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
decizia ca ea să aibă și o echipă de fotbal, craiovenii au rămas fideli "Științei". A fost un miracol că "Universitatea" a devenit prima noastră echipă de fotbal cu valoare europeană. Dinamo și Steaua n-au fost lăsate s-o strice, prin ademenirea sau, pur și simplu, prin rechiziționarea jucătorilor în serviciul militar. Nici azi nu se știe cu exactitate dacă marea echipă a oltenilor s-a plămădit fiindcă echipele de București n-au luat-o în seamă decît prea tîrziu
Craiova minima by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11803_a_13128]
-
lucrați dv., Familia, fapt pentru care vă sunt, în continuare, recunoscător). Prejudiciul adus activității editoriale românești, îndeosebi în domeniul tipăririi programatice a operelor scriitorilor români în ediții critice, de înaltă valoare științifică, este greu de evaluat și ceea ce s-a stricat atunci nu știu dacă mai poate fi remediat; o muncă temeinică de decenii s-a risipit în mai puțin de doi ani. - Programul de ediții critice a fost întrerupt prin privatizarea Editurii Minerva, dar e, totuși, bine că a fost
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
vorbește cam c-o jumătate de gură — despre NATO ca forță civilizațională. Nu vreau să spun că de-acum înainte or să vină soldații Pactului Atlanticului de Nord să ne verifice curățenia batistuțelor și lungimea unghiilor (deși poate n-ar strica nici așa ceva!) Spun doar că această organizație politico-militară e constituită pentru apărarea unor valori precise. Adică, democrația și libertatea. Niște valori inefabile, de-o extremă fragilitate, dar în absența cărora viața umană nu valorează doi bani. Pe-o mare suprafață
NATO și îmbogățirea vocabularului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12945_a_14270]