497 matches
-
cu Gh. Mihuță), Suceava, 1939; Activitatea poetică a scriitorului Ioan Alex. Bran-Lemeny, Craiova, 1944. Culegeri: Mărgăritarele Banatului Mare, Timișoara, 1925; Basme, istorioare, legende și anecdote, București, 1926; Balade, Timișoara, 1927; Basme și istorioare, Timișoara, 1927; Doine și romanțe, Balade, legende, strigături la joc, Timișoara, 1927; Legende, Timișoara, 1927; Snoave, Timișoara, 1927; Anecdote din popor pentru popor, Timișoara, 1928; Balade bănățene, Craiova, 1938; Ghicitorile bănățene, Craiova, 1941; Anecdote, snoave, legende, Craiova, f.a. Traduceri: Paul Siraudin și A. Brentano, Trei pălării de damă
COSTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
meritoriu studiu, Istoria școalelor centrale române greco-ortodoxe din Brașov (1902), premiat de Academia Română, B. și-a dobândit o meritată faimă prin editarea, împreună cu Jan Urban Jarník, a unei colecții alcătuite plecând de la materialul profesorului blăjean Ioan Micu Moldovanu, Doine și strigături din Ardeal (I-II, 1885). Contribuția lui B. constă în clasarea celor peste 1000 de piese (648 de doine - de dragoste, de dor, de jale, haiducești, ostășești ș.a. - și 359 de strigături), în elaborarea notelor și a prefeței. B. este
BARSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
materialul profesorului blăjean Ioan Micu Moldovanu, Doine și strigături din Ardeal (I-II, 1885). Contribuția lui B. constă în clasarea celor peste 1000 de piese (648 de doine - de dragoste, de dor, de jale, haiducești, ostășești ș.a. - și 359 de strigături), în elaborarea notelor și a prefeței. B. este, de asemenea, autorul mai multor culegeri: Cincizeci de colinde (1890), însumând 23 de colinde religioase și 27 „lumești”, cunoscute și din alte colecții, Din traista lui Moș Stoica. O sută și una
BARSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
27 „lumești”, cunoscute și din alte colecții, Din traista lui Moș Stoica. O sută și una minciuni poporale din Țara Ardealului (1891), remarcabilă prin autenticitatea umorului și a spiritului critic țărănesc, Snoave, chiuituri, povestiri (1925), cuprinzând 42 de cântece și strigături, un colind, o închinare de pahar și o snoavă. Mai puțin cunoscut, studiul său în limba germană, Die rumänische Volksdichtung [Poezia populară românească], publicat în „Die Karpathen” (Brașov, 1908), dovedește, ca și notele și prefața la Doine și strigături din
BARSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
și strigături, un colind, o închinare de pahar și o snoavă. Mai puțin cunoscut, studiul său în limba germană, Die rumänische Volksdichtung [Poezia populară românească], publicat în „Die Karpathen” (Brașov, 1908), dovedește, ca și notele și prefața la Doine și strigături din Ardeal, o profundă cunoaștere a folclorului. Aici autorul examinează problemele de prozodie și mijloacele artistice ale creației populare autohtone, amintește genurile folclorice și dă o imagine asupra folcloristicii românești. Remarcabile sunt cunoștințele sale despre modul specific de interpretare a
BARSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
genuri folclorice. Ca și D. Caracostea mai târziu, B. vorbește despre „un material” sud-est european și despre o formă românească în folclorul autohton. SCRIERI: Istoria școalelor centrale române greco-ortodoxe din Brașov, Brașov, 1902; Grăiește marea, București, 1922. Culegeri: Doine și strigături din Ardeal, I-II, București, 1885 (în colaborare cu Jan Urban Jarník); ed. îngr. C. Ciuchindel, pref. Ovidiu Papadima, București, 1961; ed. îngr. și introd. Adrian Fochi, București, 1968; Cincizeci de colinde, Brașov, 1890; Din traista lui Moș Stoica. O
BARSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
Gavril Bichigean și Ion Tomuța, Bocete și descântece din ținutul Năsăudului, Bistrița, 1936; C. Brăiloiu, Bocete din Oaș, București, 1938; Folclor din Oltenia și Muntenia, I, București, 1967; Folclor din Moldova, II, București, 1969; Alexiu Viciu, Flori de câmp. Doine, strigături, bocete, balade, îngr. și introd. R. Todoran și I. Taloș, Cluj-Napoca, 1976, 250-253; A.S. Hâncu și V.S. Zelenciuc, Folclorul obiceiurilor de familie, Chișinău, 1979, 238-269; Ion H. Ciubotaru, Folclorul obiceiurilor familiale din Moldova (Marea trecere), introd. edit., cu un capitol
BOCET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285773_a_287102]
-
sat din ținutul Romanului (în colaborare), Iași, 2003. Culegeri: Teatru folcloric din județul Iași, pref. Vasile Adăscăliței, Iași, 1969 (în colaborare cu Vasile Adăscăliței); Folclor din ținutul Rădăuților, pref. Vasile Adăscăliței, Suceava, 1969 (în colaborare cu Vasile Adăscăliței); Cântece și strigături din județul Botoșani, pref. edit., Botoșani, 1980; Ediții: Petru Caraman, Literatură populară, introd. edit., Iași, 1982, Descolindatul în Orientul și în sud-estul Europei, postfața edit., Iași, 1997, Studii de etnografie și folclor, postfața edit., Iași, 1997 (în colaborare cu Ovidiu
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
postfața edit., Iași, 1997, Studii de etnografie și folclor, postfața edit., Iași, 1997 (în colaborare cu Ovidiu Bârlea). Repere bibliografice: Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; I.C. [Ion Cuceu], Folclor poetic. Cântece și strigături din județul Botoșani, AAF, 1981; Ion Cuceu, Caietele Arhivei de Folclor, AAF, 1983; Nicolae Bot, Caietele Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei, AAF, 1987; Nicolae Bot, Mihai Coman, O remarcabilă realizare a folcloristicii contemporane - Arhiva de Folclor a Moldovei
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
că în satul lor se mai organizează manifestări, cu ocazia sărbătorilor mari, la care participă tot satul. 67,7% din respondenți cunosc cântece populare specifice satului, 82,9% cunosc jocuri populare, 36,2% cunosc poezii populare, iar 66,8% cunosc strigături specifice folclorului local. Toate acestea arată că oamenii din Tălmăcel trăiesc încă în universul fascinant al exprimării prin tradiții, acestea fiind un mod de interrelaționare și comunicare în sat. Sărbătorile de iarnă. Ineditul și unicitatea culturii populare a Tălmăcelului se
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
obiceiuri care nu mai există în alte sate, cum ar fi călărașii sau balul castraveților. În ce privește folclorul, 61,2% din ludoșeni cunosc cântece populare specifice satului, 68,6% cunosc jocuri populare, 41,5% cunosc poezii populare, iar 50,2% cunosc strigături specifice satului. 72,3% din respondenți afirmă că în satul lor nu se organizează manifestări la care să participe tot satul, cu ocazia sărbătorilor mari. De asemenea 81,4% spun că nu fac și nu au făcut parte dintr-un
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ca acest grai să sufere schimbări, având în vedere faptul că limba este un fenomen viu, ce se înnoiește permanent. Sătenii din ambele sate consideră că graiul lor este cel specific Mărginimii Sibiului. În ce privește limbajul specific anumitor ocazii ceremoniale (cântece, strigături, poezii populare) și limbajul ritual din utilizat în actele religioase și magice menit să distingă și mai mult sacrul de profan (Bernea, 2004: 412) -, din nou cei în vârstă sunt păstrătorii de drept ai acestor elemente, tinerii declarându-se necunoscători
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cei în vârstă sunt păstrătorii de drept ai acestor elemente, tinerii declarându-se necunoscători (există o mare discrepanță, semnificativă statistic, mai ales între grupele de vârstă 18-25 și 58-65 de ani, în ce privește cunoașterea cântecelor, jocurilor, a poeziilor populare și a strigăturilor). Dintre variabilele dependente, doar etnia mai produce date semnificative, rromii declarând în mod semnificativ că nu cunosc jocuri populare. Analiza comparativă pe cele două sate dă la iveală faptul că tălmăcenii cunosc semnificativ mai multe cântece și jocuri populare sau
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Dintre variabilele dependente, doar etnia mai produce date semnificative, rromii declarând în mod semnificativ că nu cunosc jocuri populare. Analiza comparativă pe cele două sate dă la iveală faptul că tălmăcenii cunosc semnificativ mai multe cântece și jocuri populare sau strigături specifice, pe care le-au învățat de la alți oameni din sat decât ludoșenii (transmisie culturală mai eficientă). În ambele sate există o conștiință a unei istorii locale îndelungate chiar dacă oamenii nu au cunoștințe detaliate legat de aceasta cu care localnicii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
existat obiceiuri și tradiții care astăzi s-au pierdut); În Tălmăcel toți respectă aceste tradiții, în Ludoș doar bătrânii; ▪ Tălmăcelul are obiceiuri unice, care nu mai există în alte sate; ▪ Tălmăcenii cunosc semnificativ mai multe cântece și jocuri populare sau strigături specifice, pe care le-au învățat de la alți oameni din sat decât ludoșenii (transmisie culturală mai eficientă); ▪ Costumul popular (simbol cultural) este mult mai frecvent în Tălmăcel, locuitorii acestuia spunând că îl îmbracă de două trei ori la ocazii speciale
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
totală explicată de cei trei factori: 57,7 %, din care Primul factor Al doilea factor Al treilea factor 30 % 16 % 11 % Factorul Indicatori (saturații) Descriere posibilă a factorului Factorul 1 Cunoaște cântece populare specifice satului (0,71) Dimensiunea tradițional-artistică Cunoaște strigături specifice satului (0,65) Cunoaște jocuri populare specifice satului (0,59) Cunoaște poezii populare specifice satului (0,52) Factorul 2 Obișnuiește să meargă la biserică (0,64) Dimensiunea religioasă Obișnuiește să postească (0,59) Obișnuiește să se spovedească (0,56
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Care? 2. Nu există. 38. În satul dumneavoastră, cu ocazia sărbătorilor mari, se organizează manifestări la care participă tot satul? 1. Da, se organizează. 2. Nu, nu se organizează 9. Nu știu. 39. Dumneavoastră cunoașteți cântece populare, jocuri, poezii sau strigături specifice satului dumneavoastră, pe care le-ați învățat de la părinți sau de la oamenii din sat? Da, cunosc Nu cunosc 1. cântece populare 1 2 2. jocuri populare 1 2 3. poezii populare 1 2 4. strigături 1 2 40. Dumneavoastră
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
populare, jocuri, poezii sau strigături specifice satului dumneavoastră, pe care le-ați învățat de la părinți sau de la oamenii din sat? Da, cunosc Nu cunosc 1. cântece populare 1 2 2. jocuri populare 1 2 3. poezii populare 1 2 4. strigături 1 2 40. Dumneavoastră aveți costum popular așa cum se poartă în satul în care locuiți? 1. Da, am. 2. Nu, nu am. 41. Dacă aveți obișnuiți să îmbrăcați acest costum la diferite ocazii? 1. Da, îl mai îmbrac. 2. Nu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
între 1926 și 1945 A.-I. devine ziar politic, organ oficial al Partidului Național Țărănesc din județul Albă. Sporadic se tipărește aici literatura populară din zona Albei. În 1934 redacția salută apariția volumului Pe Mureș și pe Târnave, doine și strigături culese de Horia Teculescu. Din 1934 ziarul are un „Colț literar”, unde semnează, în genere, necunoscuți. La moartea lui I. Slavici, O. Goga și Al. Lupeanu-Melin sunt publicate necrologuri. În numărul 7/1937 Corneliu Coposu semnează articolul Sub valul de
ALBA-IULIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285214_a_286543]
-
o înmormântare (în nuvela Soare cu dinți, de pildă) dau prilejul desfășurării unui ritual consfințit de tradiție, iar adunările de veselire colectivă ori de taifas, în cârciumă sau în alte locuri, comportă și ele „ritualul” lor, mai lax, cuprinzând cântece, strigături, ca și vorbe de spirit spontane, inedite, motivate contextual. Toate acestea sunt „consemnate” de narator ca observator avizat al acestor manifestări. Interesul e dat în primul rând de culoarea lingvistică, de savoarea comunicării orale între locuitorii unui sat muntenesc-oltenesc de
IOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]
-
în trei categorii: prezentarea și descrierea amănunțită a obiceiurilor ce țin de sărbătorile calendaristice sau de ritualuri la naștere, nuntă, înmormântare, dar și prezentarea unor superstiții și a practicilor legate de ele (descântece, vrăji, vindecări), studierea textelor de folclor (proverbe, strigături, cântecul haiducesc, Vifleimul ca dramă populară, colinde) etc. Nu în ultimul rând, este vizibilă preocuparea pentru arhitectura unor case țărănești existente în zonele în care locuiesc românii. Studiile de folclor se bazează în special pe publicarea in extenso a textelor
IZVORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287661_a_288990]
-
jocuri populare moldovenești (1975), Studiu asupra folclorului moldovenesc din perioada războiului. 1941-1945 (1975), Deslușiri. Articole despre folclor (1989). J. analizează dezvoltarea istorică a unor motive, caracterul sincretic al creațiilor folclorice, similitudinile tipologice. A alcătuit antologiile Cântece populare de dragoste (1977), Strigături, amintiri și scrisori versificate (1978), Proverbe și zicători (1981), toate însoțite de studii introductive, glosare, note și comentarii. Este coautor al cursurilor Creația populară și Crestomație de folclor, destinate instituțiilor de învățământ superior, și al lucrării Cât îi Maramureșul (1993
JUNGHIETU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287678_a_289007]
-
folclorul rus și ucrainean. SCRIERI: Studiu asupra folclorului moldovenesc din perioada războiului. 1941-1945, Chișinău, 1975; Deslușiri. Articole despre folclor, Chișinău, 1989. Culegeri: Cântece și melodii de jocuri populare moldovenești, Chișinău, 1975. Antologii: Cântece populare de dragoste, introd. edit., Chișinău, 1977; Strigături, amintiri și scrisori versificate, introd. edit., Chișinău, 1978; Proverbe și zicători, introd. edit., Chișinău, 1981; Cât îi Maramureșul, Chișinău, 1993 (în colaborare). Repere bibliografice: Grigore Botezatu, Folcloristul Efim V. Junghietu, „Revista de etnologie”, 1995, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 289
JUNGHIETU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287678_a_289007]
-
poezii populare alcătuită de Vasile Alecsandri, povestirile lui Ion Creangă și basmele lui Petre Ispirescu. Se distinge între româniști tocmai prin foarte buna cunoaștere a graiurilor populare, ceea ce îi înlesnește și editarea unei ample colecții de lirică populară, Doine și strigături din Ardeal (1885), realizată în colaborare cu Andrei Bârseanu. Pe lângă participarea la selecția și clasificarea pieselor folclorice, culese de Ioan Micu Moldovanu cu elevii săi blăjeni, J. contribuie la elaborarea unui erudit glosar în limba franceză, care se referă la
JARNÍK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287668_a_288997]
-
Glossaire des chansons populaires roumaines de Transylvanie, Praga, 1885; Drumul pe care am mers, București, 1909; Însemnări cu privire la limba basmelor populare românești, Bârlad, 1913; Șezători românești de pe muntele Sion din Praga, Praga, 1915; Între români, Sibiu, 1917. Culegeri: Doine și strigături din Ardeal, București, 1885 ( în colaborare cu Andrei Bârseanu); ed. 2, Brașov, 1895; ed. îngr. și introd. Adrian Fochi, București, 1968. Traduceri: Fr. Pravda, Pavel Catană, Brașov, 1881; Bozena Nemcová, Bunica, Sibiu, 1885; Marie Majerová, O zi la lazaret, Arad
JARNÍK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287668_a_288997]