1,498 matches
-
întreagă de ne rupem iar în doi. timpul nostru se tot duce, rana veche bate-n puls, vom fi răstigniți pe cruce într-un veșnic, trist, apus. coborâm în pietre goi, prin cenușa ce ne-apasă și sub formă de strigoi ne vom întâlni la masă. și ne vom spăla de rugi toate colbuite-n veac, răstigniți pe două cruci ca proscrisul cel pribeag. miercuri, 1 mai 2013 Referință Bibliografică: de ne rupem iar în doi / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare
DE NE RUPEM IAR ÎN DOI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 by http://confluente.ro/De_ne_rupem_iar_in_doi_ion_ionescu_bucovu_1367391005.html [Corola-blog/BlogPost/348041_a_349370]
-
mea cărare, nu tot pe cea bătută; Acolo să decidă dacă-s înger sau drac, Și pentru tot efortul să dau viața la vrac. Cum o să fie oare la -ntoarcearea de-apoi, Când voi veni la tine ori înger, ori strigoi Și ți-oi veghea tot somnul și buza ți-oi atinge, Ai râde iar în barbă, sau ai începe-a plânge? De-atăta încordare, simt un parfum al florii Ce râde în fereastră c-au apărut iar zorii... Chiar dacă-aud întruna
SUNT ÎNGER SAU DRAC? de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/elena_spiridon_1485631174.html [Corola-blog/BlogPost/353917_a_355246]
-
mieii și locul viitoarei stâne; tot atunci se pregătesc oile pentru muls și se prepară primul caș. Spiritele malefice sunt alungate cu ajutorul plantelor magice Totodată, în ajunul praznicului, gospodarii sunt prudenți și iau măsuri care să alunge spiritele malefice și strigoii care umblă noaptea prin gospodării pentru a fura mana laptelui de la vaci. Prin tradiție, spiritele rele pot fi alungate cu ajutorul unor plante, precum : usturoiul, rugul de măceșe, pelinul, rostopasca sau leușteaul. Ritualul numit ”colacul oilor” sporește producția de lapte În
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi by http://uzp.org.ro/sambata-praznicul-sfantului-gheorghe-traditii-pentru-noroc-si-sanatate-de-ce-e-bine-sa-ne-cantarim-in-aceasta-zi/ [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
Îi voi plivi cu blând cuvânt Ca-n Tine să răsară Rodi-vor oare înspre Înalt? Sau iar m-or răstigni... VAMPIRII DE VISE Verticale cimitire se-nalță-n bulevarde Cu morți care-și fac veacul în case-acum pustii. Secați strigoi, Siluie-n noi Pe cei ce-s duși, cât și pe cei ce-s vii. Neagră lumina e-n a lor privire, Buznind călări pe monștrii, sacri sau profani, Sclavi și stăpani, Sfinți și păgâni, Măduva vieții, suptă peste ani. Căci
LECŢIA DE ISTORIE (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Daniel_ionita_lectia_de_i_daniel_ionita_1365146624.html [Corola-blog/BlogPost/345685_a_347014]
-
magiei și religiei. După lumea aceasta, se întinde „lumea nevăzută“, a lui Dumnezeu, în „înaltul cerului“, sau a diavolului, în „fundu' pământului“. În afara acestor două lumi, mai există credința în „celălalt tărâm“, un loc misterios de unde apar făpturi supranaturale precum strigoii, ielele sau joimărițele. Aceste lumi nu sunt străine una de alta, ci se influențează reciproc, oferind experienței un caracter tainic: „lumea nevăzută dă suflu cosmic și mistic celei văzute, iar aceasta din urmă dă celeilalte consistență. De aceea poporul român
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Ernest_bernea_ganditor_crestin_pr_stelian_gombos_1331024889.html [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
cu regi shakespearieni, iar combinația aceasta insolită nu distonează deloc. Alteori, întâmplările se petrec sub bolți de biserici, între făclii de ceară și pe lângă solemne și înnegrite de fum catapetesme, cu dangăt de clopote și preoți solemni apuseni (ca în „Strigoii” ori „Veneția”)[21] sau în peșteri de sihaștri („zăhastri”), cu iz bizantino-oriental (ca în „Povestea magului călător în stele”)[22]. Apare iubirea galantă a Evului Mediu occidental (l’amour courtois), garnisită cu menestreli și trubaduri, înzestrați cu ghitare și voci
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
dezordine: Teodor Mazilu, Mircea Horia Simionescu, Marcel Gafton, Mihai Ursachi, Dan Laurențiu, Marcel Mihalaș, Virgil Mazilescu, Marius Robescu, N. Prelipceanu, Petru Popescu, Ștefan Bănulescu, N. Breban, Ioan Petru Culianu, Alexandru George, Dorin Tudoran - și câți alții încă... Unii din acești "strigoi" (dar nu mai puțin strigoi le păream eu lor, fără îndoială!) ai trecutului meu de scriitor pe cale de a se îndepărta încercau, în mod mișcător, să-mi dea impresia că eu continuam a face parte din peisajul literar românesc. Dar
Agende rupte (1998) by Ilie Constantin [Corola-website/Imaginative/15200_a_16525]
-
Simionescu, Marcel Gafton, Mihai Ursachi, Dan Laurențiu, Marcel Mihalaș, Virgil Mazilescu, Marius Robescu, N. Prelipceanu, Petru Popescu, Ștefan Bănulescu, N. Breban, Ioan Petru Culianu, Alexandru George, Dorin Tudoran - și câți alții încă... Unii din acești "strigoi" (dar nu mai puțin strigoi le păream eu lor, fără îndoială!) ai trecutului meu de scriitor pe cale de a se îndepărta încercau, în mod mișcător, să-mi dea impresia că eu continuam a face parte din peisajul literar românesc. Dar, pe măsură ce timpul se depunea între
Agende rupte (1998) by Ilie Constantin [Corola-website/Imaginative/15200_a_16525]
-
în grădini și pe mormintele din cimitire. Se credea că, astfel, oamenii, vitele și semănăturile erau protejate de forțele malefice, ce deveneau extrem de active în acest moment de început a anului pastoral. Măsurile de protecție se luau mai ales împotriva strigoilor și strigoaicelor care, conform tradiției, furau mana vitelor cu lapte. În Bucovina, brazdele și ramurile verzi erau păstrate peste an pentru a fi folosite drept leacuri împotriva frigurilor sau pentru a fi amestecate în hrana animalelor (în credința că acestea
Obiceiuri de Sfântul Gheorghe. Ce se întâmplă în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe () [Corola-website/Journalistic/102107_a_103399]
-
vitelor cu lapte. În Bucovina, brazdele și ramurile verzi erau păstrate peste an pentru a fi folosite drept leacuri împotriva frigurilor sau pentru a fi amestecate în hrana animalelor (în credința că acestea vor fi protejate de puterea malefică a strigoilor) și pentru a fi puse în cuibarele cloștilor (pentru a avea pui cât mai mulți și pentru a le feri de boli și ulii). O alta practică era împodobirea donițelor de muls vacile cu multă verdeață și flori de primăvară
Obiceiuri de Sfântul Gheorghe. Ce se întâmplă în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe () [Corola-website/Journalistic/102107_a_103399]
-
prind și să te fac pândar Pe toate vorbele ce nu s-au spus - Să le păzești cu veghe de ogar. Din ele eu apoi să împletesc Minune de lumină și noroi, Stindarde cu argint împărătesc Și noapte cu luceferii strigoi. Nu vămuiesc tratate și comori - Istoria-i bolnavă de eres. Tu să-mi aduci din soare și din nori Hambare de cuvinte cu’nțeles. Te-oi pune autor, deopotrivă, Cu mine pe coperte, pe uluci, Dar, iată, ți-este glezna
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_pena/canal [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
susCa să te prind și să te fac pândarPe toate vorbele ce nu s-au spus -Să le păzești cu veghe de ogar.Din ele eu apoi să împletescMinune de lumină și noroi,Stindarde cu argint împărătescși noapte cu luceferii strigoi.Nu vămuiesc tratate și comori -Istoria-i bolnavă de eres.Tu să-mi aduci din soare și din noriHambare de cuvinte cu’nțeles.Te-oi pune autor, deopotrivă,Cu mine pe coperte, pe uluci,Dar, iată, ți-este glezna colestivăși aripa
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_pena/canal [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
-s de creștini. În urma lor rămâne pe zăpadă Doar umbra celei care am iubit. Ca să constate și-uneori să vadă Că nu-s tot timpul tocmai fericit. Se plimbă uneori așa de-ncet De zici că este-o umbră de strigoi. Când te deștepți să vezi cât mai concret Atunci constați ... urma pașilor tăi. Brăila, iulie 2016 Referință Bibliografică: URMA PAȘILOR TĂI / Florin Cezar Călin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2030, Anul VI, 22 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
URMA PAȘILOR TĂI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1469160859.html [Corola-blog/BlogPost/370634_a_371963]
-
plângeți Și de lacrimi v-ați uscat, Ura și revolta-nfrângeți, Mușcați pumnul mult mușcat, Resemnați-vă, deplângeți Sângele în van vărsat. Plângeți bieți români cu jale, Cu lacrimi de kilowat, Cu cenușa din furnale, Cu codrul ucis, tăiat, Cu strigoii-n case goale, Cu pământu-nstrăinat. Plângeți bieți români românii Care plâng rămași în sat, Care plâng în poarta stânii, Care plâng că au plecat Și își șterg la fund stăpânii Și s-au dezromânizat... Plângeți bieți români, atâta V-a
PLÂNGEŢI BIEŢI ROMÂNI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 by http://confluente.ro/Plangeti_bieti_romani_romeo_tarhon_1373859595.html [Corola-blog/BlogPost/364155_a_365484]
-
înălțimilor muntoase”, ci și altceva, acel “ceva” pe care Eminescu îl numea “sămânța de lumină, ...duhul - reflexul energiei divine, loc al împăcării contrariilor: Iar duh dă-i tu, Zamolxe, sămânță de lumină/ Din duhul gurii tale ce arde și îngheață”(Strigoii). Sau poate...era imposibil să nu mă gândesc la Deceneu, marele preot, viceregele dac aflat printre înțelepții despre care vorbesc și Placuțele de la Sinaia, cum e celebra placuță cu numărul 21, care amintește și despre doi (?! ) zei. Alături de “zeul suprem
STEFAN DUMITRESCU ORICE SEMN ESTE O INSULĂ CRONICĂ LITERARĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1431882249.html [Corola-blog/BlogPost/343398_a_344727]
-
știe că-L va întâlni în clipa supremă. Țăranul îi spune fiicei sale, cu oarecare grijă paternă și cu umor vânos și plin de sevă, din vița lui Marin Preda: Mor, dar nu te teme, eu n-am să fiu strigoi niciodată . De unde avea putere să-i încurajeze pe ceilalți ? De la Duhul Sfânt, bineînțeles. De la Iisusul de tinichea vopsit cu vopsele de prăvălie de fierarul satului, cel care zăcea cu trup împuținat din tablă zincată, pe șifonier printre rămurele de tei
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Intepretari_scrisul_ca_jertfa_de_sine_si_eliberare_de_umbre_melania_cuc_isus_din_podul_bisericii_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
pietrele din înaltul zid al unei vechi foste mănăstiri germane, apoi indiferent de faptul ca posibil unele ajungeau chiar și pană/peste 50 kg le luăm și le cărăm la un loc prestabilit (poate de asta și sunt atât de strigoi la o primă privire, dar a fost motivul pentru care foarte mulți ani evitam să fac ulterior ceva fizic). Jumătate din această imensă construcție se surpa din cauza unui super-beci cât jumătate din suprafața construcției, de aceia și necesitatea demolărilor a
TATĂL MEU... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1418594348.html [Corola-blog/BlogPost/343465_a_344794]
-
în taină dansul Și, cu trupul de felină, Pe alei își plimbă pasul. Toamna, răvășită de poeme, Umblă despletită, cu figuri boeme. Păsările nopții, în straie parfumate, Pândesc pe la colțuri, de vers înfometate. Bardul, cu câinii albi și iuți, Alungă strigoii prin munții cărunți. La castel, prinți și Ilene Cosânzene Se prind în joc, cu brâu de sânzâiene. Cu buzele dulci, ca boabele de struguri, Zânele-și ard, în lumini, miresme de ruguri. Ecoul iubirii, ferit de blestem, Se pierde pe
FEMEIA SUFLETULUI MEU (2) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gavril_moisa_femeia_sufletul_gavril_moisa_1390135054.html [Corola-blog/BlogPost/359833_a_361162]
-
Printre cearceafuri parfumate. VA VENI UN TIMP Va veni un timp Când noi, Doi porumbei Cu aripi diferite, Vom fi doar Niște fluturași, Trădați De florile strivite. Vom fi Doar niște mielușei, Ce prin poieni Nemaicălcate, Decât de lună și strigoi, Vom rătăci Pierduți de turmă, Cu nebuniile din noi. Prinși de iubire Ca-ntr-o carapace, Nestingheriți Ne-om face jocul, Ducând Și îngeri-n ispită, Jucându-ne - râzând - Cu focul. Va veni un timp, Iubito, Pe care nu-l
FEMEIA SUFLETULUI MEU (2) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gavril_moisa_femeia_sufletul_gavril_moisa_1390135054.html [Corola-blog/BlogPost/359833_a_361162]
-
diferențe; numai la Glossă identific, în ediția mea, diferențe, inclusiv de punctuație, la 37 de versuri din 80). Din volum lipsește poezia Diana, pe care Maiorescu o va recupera mai tîrziu, în ediția a V-a, din 1890, intercalînd-o între Strigoii și Satira I. Iată, așadar, încă trei fisuri. Cît privește grupajul pentru „Familia”, în afară de cele 6 poezii apărute de-a lungul anului 1883, în februarie 1884, simultan cu al doilea grupaj din „Convorbiri literare”, apare poezia Din noaptea; aceasta însă
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu by http://uzp.org.ro/cu-nicolae-georgescu-despre-reeditarea-antumelor-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
Cu alte cuvinte: un poem eminescian are un anumit sens luat în sine - și un sens nou în scenariul definitiv. Iată, de pildă, pe scurt, ciclulSatirelor (1881). Ele descriu degradarea lumii în patru trepte. Ciclul este deschis, în volum, de Strigoii (1876) - unde magul uită de Arald și Maria și se închide în sine, ca un deus otiosus. Ultimul vers de acolo este: „Barba-n pămînt i-ajunge și genele în piept” (citez actualizînd scrierea). Satira I începe chiar așa: „Cînd
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu by http://uzp.org.ro/cu-nicolae-georgescu-despre-reeditarea-antumelor-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
livezi și lanuri întinse de grâu și de porumb găsesc numai mărăciniș... Prin centrele industriale unde lucrau cândva muncitorii în trei schimburi forfotind ca furnicile, acum aleargă șerpii, șopârlele, șobolanii, câinii vagabonzi și stafiile morților... Mi s-au plâns câțiva strigoi care mai umblă prin hrube, gunoaie și canale, că în câteva rânduri niște cerșetori slabi și mizerabili, cu un miros insuportabil, s-au luat cu ei la harță. Unul dintre ei a vrut să-i sperie, dar un cerșetor i-
XXVIII. „IMPERATORUL” (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1430504710.html [Corola-blog/BlogPost/352549_a_353878]
-
și fugi că aici e domeniul nostru. Dacă-mi vin confrații, te snopesc în bătaie!” „Băi, prostănacule, eu sunt vampir!” „Ești pe dracu’! Vampiri sunt cei care ne-au supt sângele și ne-au adus în halul ăsta!” Și săracul strigoi tocmai când voia să-i aducă amărâtului o pâine și o bucată de salam din alimentara patronului din apropiere, numai că apărură copiii străzii și-l luară la goană cu pietre. Se gândise să le dea șansa la o existență
XXVIII. „IMPERATORUL” (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1430504710.html [Corola-blog/BlogPost/352549_a_353878]
-
care erau mai în vârstă, nu numai în ale lăutăriei. Era vremea ca satul să afle de drama părinților părăsiți de copii, a copiilor părăsiți de părinți, a bolilor vindecate miraculos cu buruieni, a babelor care descântau prin farmece, a strigoilor și moroilor care dădeau târcoale rudelor rămase sau... dușmanilor. Erau povești care țineau deschiși ochii ce încercau să vadă dincolo de linia orizontului, orizont care, pentru ei, la vremea aceea, însemna dealul Brâncovenilor. Ei erau, dacă vreți, deștepții de vineri până
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_trasca_taina_scrisului_15_d_marin_trasca_1344294790.html [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
Uite ziua cum e neaua Și iar mor aristoteli Unde ești mamă și tată Ochii plâng pe-o uniformă Dintr-o poză înrămată, Plânsul vostru n-are normă Unde suntem noi și voi Cine pe cine desparte Că visez numai strigoi Care scriu și citesc carte? Nu mai plângeți tată, mamă Nopți de veghe fără rost Chiar când lumea se destramă, Gardienii sunt la post! Goarnă, goarnă ce răstoarnă Țipete ca niște ciori Și la ora cinci le toarnă Din soldați
INTRE ZIDURI de ION UNTARU în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 by http://confluente.ro/Intre_ziduri_ion_untaru_1340178748.html [Corola-blog/BlogPost/357666_a_358995]