4,034 matches
-
o supără, îi fierb că într-un ceaun cu untura dată în undă. Simte pe viu descăr narea pe oase, suporta căldură care i-a aburit ochii, a făcut-o să transpire la subsioara așa că o jupâneasa pe care o strivește, între pernele patului, fiul stăpânului paralitic. De ce, atunci, trupul său tremura că sub ger teribil? I s-a făcut iar piele de găină pe brațe, pe gât, pe coapse... Nu mai este sigură pe șine. Și... psoriazisul acela tâmpit, maladia
Vara leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
membrana de săpun, zborul, reverberate vizual, să fie însoțite de sunet, de multiplicare prin tot ceea ce poate oferi imaginația și tehnica modernă. Doar că... o observare atât de atentă a naturii duce, firesc, la atitudini descrise de Blaga, temător să strivească, din neatenție, din prea multă curiozitate, corola de minuni a lumii. Prolog „După peregrinări de zece ani, simțeam nevoia să mă întorc la pictură“, mărturisește Constantin Flondor, deși nu-și renegă nici una dintre perioadele de creație și chiar e mândru
Agenda2004-37-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282858_a_284187]
-
interpretează nu balerini, cum am fi tentați să credem, ci actori. De aceea, este cu adevărat o performanță ceea ce se întîmplă timp de o oră și zece minute pe scena Studio a Teatrului Nottara. Față, mîinile, corpul vorbesc împreună cu cuvîntul, strivind tipare, întrecîndu-se pe muzica ce cultiva curentul dada în a provoca emoția, în a stimula gîndul și mintea să intre în joc, în convenție. Este puțin obișnuit pentru actor să fie solicitat pînă la performanță pe o altă valentă, cum
O altă generatie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17768_a_19093]
-
profesorul se adaptează aici imediat. Realist, cinic, adept al unei vieți confortabile, el critică sever creștinismul în varianta românească, socându-le pe gazde. În mod special îi stigmatizează pe conducătorii bisericii ortodoxe: "știți, voi, copii ce specimene au fost ierarhii ăștia, striviți sub vestmintele lor grele, orientale. Amețiți de mirosul de tămâie, călcau greoi și fără simțire pământul gingaș al patriei, spunând că-l apară, când în realitate erau primii care-l trădau ca sa-si umple mai bine burtă." Tot profesorul Bălan
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
clopoței și măceși se încolăceau în jurul membrelor ei, ciorchini de coacăze i se scurgeau de pe buze, libelule cu aripi albastre-violet își luau zborul de pe pleoapele ei, galbenele aurii și șopîrle de un verde acid i se înlănțuiau pe degete. Îi strivea căpșuni pe feșe, îi îmburuiena sexul și i-l acoperea cu iedera, îl înstela cu albastrele, lăsînd să se ivească întotdeauna din mijlocul acestui hătiș un bulb roz și cărnos că un boboc de trandafir gata să se deschidă. Acoperi
Seductia violentă by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17780_a_19105]
-
După această bornă, reală dar și literară, romancierul desfășoară scene de viață palpitantă, mai mult întunecată, tristă, în care tragedia rămânea placa turnantă a ceea ce încă se mai numea viață. Ultima bornă, intitulată Repetiție după Iov, descrie însingurarea care-l strivește pe elevul Petia. Descumpănit, la răscruce de drumuri, se reazemă pe... poezie! Citim: „simțindu-mă cu totul părăsit, puneam tot sufletul în încercările mele poetice. Grație acestui lucru, existența mea părea să se justifice cumva [...] doar poezia era unica mea
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
glasul mierlei sau șoaptă vântului în frunze,/ învechita poveste pentru morți./ Ce muzică-i în țăcănitul/ clapelor de calculator,/ în ritmul rappului, obsesia/ zilei până în noapte/ și noaptea până în zori" - Poezia se ascunde în țărâna), teama de un destin numeric ("strivit de mii de cuvinte sub cer,/ în bocetul planetelor încrucișate/ pier" - Pietonii), nostalgia nocturnului romantic ("Tace în mine noaptea la fericită/ oră când nu mă mai cunosc/ Doar ghemuri de-ntuneric salța/ pe podele dar nu spre lumină./ Lăstuni cu
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
universul personajelor dostoievskiene, dintre care cîteva sînt interpretate liber, bunăoară Raskolnikov: "Spaimă delirul cu ochii sticloși.../ Și iar/ Chinuit de al zecelea gînd:/ Roșu pe roșu nu se cunoaște./ Pornește prin subteranele varului/ Zgomotele îl catapultează-n taverne/ Oamenii il strivesc sub picioare./ Ucigaș pe albul zăpezii". Treptat, bardul ajunge la o emfaza a mizeriei, poza în cauză avînd un substrat de conștiință contradictorie (o expiere prin conștiința roasa de remușcări și totodată exhibiționista). Această singularizare orgolioasa a căderii, aceasta vermina
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
după numele de familie, - odihnească-l Dumnezeu!... Safta venea în goană cu insecticidul în atac, se lasă de-abuselea pe parchet în urmă furnicii impertinente și fîs-fîs după ea, în două secunde o lua ușurel cu două dește, să n-o strivească, si i-o arată, inanimata, stăpînului casei, care se arătă încîntat. Va dati Dvs. seama ce se întîmplă dacă în bucătărie unde își bea dimineață cafeluța, ca mai avea voie, nu multă, insă obiceiul rămăsese obicei, - daca apărea un gîndac
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
sînt siguri că au de a face cu un nebun. Pencă să vedeți dumnealui ce face... El a apucat binișor de pe trotuar o furnicută pe care oastea bestiala a trecătorilor era gata s-o ia pe talpă și s-o strivească de asfalt, îi vorbește, îi spune ceva, ca și cum pe viitor să fie ceva mai atentă cu brutele astea de pe Magheru. Pe urma caută în buzunar o cutiuța special aleasă pentru astfel de intervenții de securitate, viră insectă în ea, bagă
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
vizibile, aidoma flacării unui chibrit care se vede noaptea, din depărtare: "Pe geamul de la baie/ un ochi uriaș de guguștiuc./ Stau prostit, în pijama, lama de ras în mînă:/ o pasare cu un ochi atît de mare/ trebuie să fi strivit orașul" (Geamlîc). Sau: "E neagră de curățenie noaptea" (Aer). Rareori se ivește cîte o mai susținută speculație "poetica", precum e acest pasaj închinat întunericului labirintic, mică insulă pe o mare de proza voita: "Întunericul nu are uși. Ieșire e peste
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
se pare a fi și un constructor. El construiește, din materiale umile adesea, lumile în care ne petrecem noaptea și unde, cu sau fără voie, ne trăim adormiți o bună parte din viață." * Omul de stiință Constantin Bălăceanu Stolnici nu strivește, cum ne-am fi așteptat, corola onirica. Incitat de curiozitatea excepționalului gazetar care e Țîța Chiper, academicianul neurolog vorbește despre zonele cerebrale implicate în fenomenul visului, despre substratul lui biochimic, despre cele 15 minute de vis la fiecare oră și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
ești înspăimîntat - ești pierdut. Pentru că omul înspăimîntat fuge în vale, si in vale e agonia lungă, cu sfîrșit fără sînge... Urcuș pe coasta mărăcinoasa, sub ploaie, cu lipitori pe mîini, pe trup, pe față. Întîi mi-am sfîșiat cămașă, ca să strivesc limba de piele neagră ce-mi scrijela sînul. Apoi mi-am rupt umerii cămășii, apoi ciorapii. Alunecam și lăcrămam, îmi scrinteam degetele și-mi zgîriam genunchii cu pantalonii în zdrențe. Sus, pe poteca lăsată - ne-au întîmpinat alte convoiuri de
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
îi conferă o sensibilitate mai pătrunzătoare, ad secretiora et altiora contemplanda conducit". E adevărat că, așa cum observa Ficino, " Saturn nu desemnează de regulă calitatea și soarta comună a muritorilor, ci pe omul separat de ceilalți, divin sau bestial, blajin sau strivit de o extremă mizerie". Dar fetele bestiala și genială (sinonim renascentist pentru divin), ca și mizeria, nefericirea, formează o platformă pentru marea personalitate creatoare, pentru înălțarea ei în abstracțiune și metafizic. Unul din poeții de curte ai lui Lorenzo de
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
anul 1968, când URSS a oprit cu tancurile desprimăvărarea cehoslovacă și implicit pe a noastră, ca și influența eurocomunismului asupra socialismului real. URSS a mazilit atunci toți liderii comuniști cehoslovaci, dar și mai mult și-ar fi dorit să-i strivească pe ai noștri, primul urmând a fi, bineînțeles, Nicolae Ceaușescu, pentru vituperarea fără egal a marelui stat, ca bastion reacționar al mișcării. Pare straniu cum unii nu înțeleg (sau doar se prefac) nevoia de a-l apăra atunci pe N.C.
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
caute un obiect în portbagaj. Nu a văzut BMW-ul care ieșise de pe șosea și venea direct spre ea. Femeia a fost prinsă între cele două mașini, iar impactul a fost atât de puternic încât ambele picioare i-au fost strivite între fiare. Acum, Dumitra Porceșteanu încearcă să evite că, pe viitor, viața altor persoane să se schimbe atât de dramatic. Vă prezentăm mai jos, integral, apelul lansat de Dumitra Porceșteanu. Mă numesc Dumitra Porcesteanu și am 52 de ani. Lucrez
Apel pentru înăsprirea legilor rutiere, lansat de victima lăsată fără picioare de un puşti de 19 ani cu BMW () [Corola-journal/Journalistic/25020_a_26345]
-
așa cote de aroganță). Se uită la bărbați ca la o turmă, ca la niște satiri grotești și impotenți ce asaltează o Diană, o suverană inaccesibilă a farmecelor. Pune atîta dispreț în privirea pe care le-o aruncă încît îi strivește grămadă și le-ar mai și aplica o pedeapsă degradantă (dar meritată), ca unor animale repugnante. Nimeni în poezia noastră n-a mai îndrăznit să se aburce pe un așa tron inacostabil de feminitate imperială, pe așa scară de superbie
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
aștept/ Să-mi vii răpus și fermecat,/ Să-ți rup chiar inima din piept/ Și fără teamă de păcat.// Iar umilit și fără preget,/ Mă vei lăsa să te privesc,/ Să-mi curgă sîngele pe deget,/ Din sufletul care-l strivesc.// Și tu mă vei simți stăpîna/ Iubirei tale vrînd nevrînd,/ Încet mi se va strînge mîna/ Asupra dorului plăpînd.// Vor pune capăt nemiloase,/ Doar unghile-mi ca și-un cuțit/ Svîcnirei calde dureroase,/ Ce bate tot mai nesimțit.” (Învrăjbire). Strivitul e
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
tu nu știi). Poate-ar face ceva, poate s-ar deda la unele, dar n-o lasă trufia, așa că le retează scurt: „Ce spui și cine ești mata,/ Ce-n mine cauți să plivești?/ Ce vrei în suflet să-mi strivești?/ Eu nu cer ca să fiu a ta.// Nu tremur și nu-ți stau plăpîndă/ În cale. Nu mă judeca./ Așa cum ești îmi poți pleca./ Zadarnic azi îmi stai la pîndă” etc. (Aceluiaș om). E și exigentă inuman, căci nu vrea
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
toate misterele poeziei pentru că sigur introspectează propriile sale stări destinul poporului. Potcoviți-o cu nu vom reuși. De aceea, încheiem cu sufletești, prin imagini artistice potcoave de aur !” În spiritual celor doi spusele poetului-filozof L. Blaga: „în fața încântătoare: „M-am strivit de lacrima mari înaintași, pentru vindecarea de unui adevărat mister, datoria noastră nu ta,/ mi-am mângâiat nisipul/ din pustiul „buruiana sălbatică”, ce năpădește este să-l lămurim, ci să-l adâncim așa tâmplei/ în clipele atârnate în copaci/ și
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
Blaga,„Pietre piatră,/ gustându-mă cu tine ” (Lieduri, căutarea „memor ie i în sensu l pentru templul meu”). Probabil că XIX, p.52) În aceste versuri apare gramatici i”, pentru valorif icarea acesta este și țelul poetului George imaginea poetului strivit de lacrima tezaurului de limbă moștenit. Prin Baciu, de a adânci și mai mult „misterul” iubirii, metaforă care impresionează și simboluri semnificative, poetul sporește poeziei sale. Să-l ajute Dumnezeu ! 41
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
dar și mulți alți cetățeni ai acestei țări, că nu ne veți umbri mândria de a fi români. Trăim vremuri grele, n-avem o viață lipsită de griji, ne-au mai rămas, însă, constiinta, demnitatea și sufletul. Nu ni le striviți, facandu-ne părtași la o vărsare de sânge nevinovat ! Nu faceți asta acum, în preajma Sfintelor Sărbători, n-o faceți, atât cât va sta în putere, niciodată ! Dumnezeu să vă aducă gândul cel bun în minte și în inima! PS :Și
Apelul personalităţilor către Băsescu pentru salvarea maidanezilor. Vezi aici semnatarii () [Corola-journal/Journalistic/24311_a_25636]
-
culoarea și rostul. Poate tatăl meu știa dar el nu era să-l ??, plecase lăsându-mi doar o durere fierbinte gâlgâind în urna trupului. Fructele negre, mai încet, mai ușor de cules nu mă nchinam decât la nevoie îndată ce le striveam coaja cu dinții cădeam într-un somn ciudat, înțepenit în aceeași poziție din care mă trezeam fără nici un pericol căci nimeni, niciodată nu cădea și nu se rărea din somnul fructului negru. Într-o zi, nu știu ce zi era, din copac
Gânditorul. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_77]
-
n-am timp, trag de clipe ca de armăsari, curge spațiul prin ferestre, curg podelele prin hornuri, încerc să opresc vârtejul ce iese prin brațe, prin artere, cu chin, dar arborii și stâncile și cerbii mă doboară, se rostogolesc, mă strivesc. V Și ca să mă regăsesc, mă întorc între pietre și fiare, între forme și poame de flăcări. Nisipul frige tălpile, aerul mângâie pielea și ochii plăpânzi dispar în oglinzi. Mă înfrupt din durere, din pântece pline de fructe amare. Mă
Un poem by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/2455_a_3780]
-
Joi diminieața, la cariera de piatră din localitatea Nicolae Bălcescu a avut loc un accident de muncă mortal, informează Replica Online. Autor: Adrian Stroescu Din primele informații, se pare că un muncitor a murit strivit între o basculantă și o grămadă de pietre din cauza unei greșeli de manevrare. La fața locului s-a deplasat un echipaj de pe ambulanță, dar care nu a mai avut ce să facă decât să constate decesul bărbatului. Potrivit conducerii IPJ
Accident de muncă mortal la cariera de piatră Nicolae Bălcescu () [Corola-journal/Journalistic/24659_a_25984]