1,237 matches
-
a mass-media, practicată cu sârg de reporterii de televiziune și de gazetarii din presa scrisă. În spirit postmodern, fiecare fragment din cartea Stelei Gheție se pretează la o serioasă analiză stilistică și de conținut. Ca ansamblu însă, romanul este foarte stufos și, de aceea, destul de dificil de citit și aproape imposibil de interpretat unitar. Cu siguranță, un astfel de roman (altminteri foarte bine scris, la nivelul frazei autoarea nu are nimic din șovăielile stilistice inerente unui debutant) poate face deliciul lingviștilor
Taifun epic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9766_a_11091]
-
metri se zărea lumina cabanei În care avea loc „reuniunea” elevilor aflați În tabără. Așezați la oarece distanță unul de altul, cei doi Începură o discuție de circumstanță. Peisajul, atât cât putea fi zărit, brazii falnici și ferigile Înalte și stufoase dar mai ales susurul apei Uzului sporeau farmecul unei nopți de vis. Au vorbit despre ei, despre școlile lor, despre profesori și procesul de Învățământ. Apoi au trecut În revistă toate cântecele de muzică ușoară, toți cântăreții Îndrăgiți de tineretul
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
tânăr și nu-ți tremură mâna... Au băut fiecare după setea pe care o simțea. Pâcu a sorbit prelung din ulcea, a așezat-o apoi pe masă, însoțind gestul cu un icnet de plăcere și mulțămire. Si-a șters mustățile stufoase cu dosul palmei, a mai supt cu sete din lulea și apoi și-a dres glasul. Acesta era un semn că are de gând să înceapă a povesti. Apoi, măi fraților, să vedeți voi ce înseamnă soarta omului. Pe când eram
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
tine. Ca Într un joc de puzzle, piesele acestea alcătuiesc o anumită figură. Eu cred că așa mi-am format o anume viziune. Sigur, trebuie să mai spunem un lucru: depindem puțin și de vârstă. La primele spectacole, regizorul este stufos; vrea să rezolve toate problemele lumii, Într-un singur spectacol. Un orgoliu al tinereții care, cu timpul, se estompează. Pe de altă parte, mai există o schimbare a mentalității publicului și a criticii. În 1980, când am făcut „O noapte
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
of Fiscal Federalism and Decentralization”, Annual World Bank Conference on Development Economics, p. 325. footnote> conclude că oficialii locali care au atribuții bine precizate e mai puțin probabil să se angajeze în acte de mare corupție, spre deosebire de o birocrație centrală stufoasă și netransparentă. El chiar lansează ideea că descentralizarea în general reduce nivelul corupției, spre deosebire de deconcentrare, care îl poate spori. Pe scurt, există o listă lungă de factori care pot acționa asupra relației dintre corupție și descentralizare, în ambele direcții. Pe
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
foarte clare după care înșfăca găinile. Ei, povestea omul, și chiar în momentul în care vulpoiul se pregătea să răpească o găină suficient de dolofană, care întrunea toate criteriile, el l-a și apucat pe nenorocit de coadă. O coadă stufoasă, superbă. Și vulpoiul s-a zbătut o vreme, s-a zvârcolit până când s-a izbit cu fruntea de o piatră. Omul trăgea într-o parte, vulpoiul în cealaltă. Până când tăietura din frunte s-a tot lărgit, vulpoiul și-a ieșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
cu putere în aerul împrejmuitor. Bulibașa călca meditativ, privind când într-o parte, când în alta.Toate corturile erau întemeiate, așteptându-și stăpânii să le umple cu somn și poate pentru unii și cu vise. Starostele își zâmbi în mustața stufoasă a mulțumire. Primii care puseseră în picioare cortul lor fură și de această dată aceiași voinici Iorgovani tineri, harnici și ambițioși ce țineau să arate șatrei că ei nu sunt oricine. Câteva focuri, încă întețite, mai trimiteau spre înalt trâmbe
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
poziția de privilegiat, i-am făcut cu generozitate, fără a fi misogin, multe șicane surioarei, întreținându-i un plâns continuu, care o înfățișa cam mofturoasă. Plăcerea mea supremă era să-i ascund păpușile în locuri mai greu accesibile, cum erau stufoasele tufe de coacăze și păltinei din grădină, ea rugându-mă, de multe ori cu lacrimi în ochi: Nelu, dă-mi paputa, te ‘og dă-mi paputa! Nu pronunța pe atunci sunetele „ș” și „r”, de exemplu, la mere le zicea
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
rând, Întrebă pe un domn cu mustață dacă aici trebuia să stea pentru a-l vedea un doctor. Domnul, după ce Îi studie ținuta curioasă, remarcă uimit ochii săi de un verde foarte intens și buzele roșii, Înconjurate de o barbă stufoasă, În valuri, pieptănată Îngrijit. Domnul celmustăcios Îl Întrebă dacă are trimitere și-i spuse că trebuie să se prezinte cu ea la triaj, apoi, de acolo, va fi direcționat spre un anume cabinet, unde va fi consultat și diagnosticat. Nepricepând
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
țineau tot timpul legat, pentru că fuseseră avertizați de foștii săi stăpâni de fioroșenia sa. Mi-am dat drumul pe spate, chiar În preajma acestuia, rotindu-mi cu frenezie brațele, căutând să scot Îngerul la iveală. Atins cu vârful degetelor la coada stufoasă, animalul sări ca ars, mârâind scurt, apoi, cu un lătrat strașnic, se repezi spre mine cu sălbăticie. I-am simțit respirația fierbinte și colții perforându mi palma Înghețată. La vederea sângelui șiroind, am țipat derutat, zăpăcit de-a binelea. Apoi
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
nu-l va da nimănui, căci așa îl învățase tata când plecase în parc să se joace. BLUNT Primul lucru pe care vecinul meu îl face după ce se trezește este să-și cumpere ziarul. Îl alege întotdeauna pe cel mai stufos, cu paginile mari și titlurile de-o șchioapă. Cumpără apoi o pungă specială ca să-l ocrotească de celelalte lucruri. El urcă apoi cu liftul cât mai repede la etaj. Descuie grăbit, dar ține mereu în mâna stângă punga în care
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
bătrâne tăifăsuiau, aprinzând lumânări, majoritar în secțiunea destinată pentru răposați. Petrică își făcu la repezeală câteva cruci, cu ochii iscodind în dreapta și-n stânga. Până la urmă, îl găsi pe cel căutat, un bărbat nebărbierit, cu o față osoasă și sprâncene stufoase, în șopronul alăturat, la "vii". "Salut, bre, nea Tăsică!" " Hai, să trăiești, Petrică!", se salutară cei doi. Nea Tăsică era femeie de serviciu la biserică. În virtutea acestei funcții, tocmai aduna resturile de lumânări, precum și ceara topită, pe care o râșcâia
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
parcă a zăbovit mai mult, iar ochii i-au clipit cumva anume... Dar pe urmă poate și-a tras de seamă că nu-i bine ce face și... a plecat la bucătărie. Ochii lui Pâcu nu ședeau degeaba. Pe sub sprâncenele stufoase, îi urmăreau pe Măriuța și pe Hliboceanu...Nu i-a scăpat nimic, dar nu a dat nici un semn că ar fi priceput ceva... După ce și-a terminat plăcinta, a întrebat pe neașteptate: Ia să-mi spuneți voi unde am ajuns
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
altădată, dar... cu fără voia ei, privirile îi fugeau spre geamul dinspre poartă al bucătăriei... Îl vedea pe Hliboceanu cu înfățișarea lui de haiduc: înalt, bine legat, cu chip negricios, ochii tăciunii înfipți sub fruntea înaltă și străjuiți de sprâncene stufoase, ușor încruntate... Părul - cât se vedea de sub borurile întinse ale pălăriei - înspicat, la fel ca și mustața frumos croită deasupra buzelor pline... Sub cămașa albă de in i se ghicea fiecare mușchi, iar chimirul lat, ghintuit cu ținte lucitoare, îi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
grilaj de fier aflat la etajul al doilea al vechii clădiri. Arăta exact ca În poza din dosar, cu părul lung și barba albe, de sfânt bizantin, Înconjurând o față prelungă, cu nasul coroiat și ochii ascunși sub niște sprâncene stufoase. Purta un capot vechi, boieresc. Cum stătea În loja sa, gălăgia străzii nu părea să-l deranjeze, mai degrabă Îi ținea companie. De partea cealaltă a străzii, unde Înainte era cinematograful Mir, un hotel se sprijinea posac cu cotul de
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
de aruncat la coș, chestii fără relevanță, dar nu se-ndură. Și dă-i iar pe FF și rewind, fast din nou, zoom, copy și paste la greu. Tot inventariază și categorisește detalii cotidiene, senzații - științific, cu metodă. Cea mai stufoasă, clasa Foto, cu subdiviziunile ei - Memoria contingenței, Vise și viziuni, Eterice și Întâmplări din realitatea imediată. De aici la un moment dat ar putea selecta câteva serii magnifice, cu care să-i pună în fund pe ăia, cu salonul lor
Încercarea prozatorului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9225_a_10550]
-
pe cap. La prima vedere, nu părea să fie cine știe ce de capul lui. Fața Îi era mică, Încît, dacă n-ar fi fost zbîrciturile și barba crescută În neorînduială, ai fi crezut că e a unui copil. Sprîncenele negre și stufoase ascundeau niște ochi suspicioși, cărora lumina inegală a flăcărilor le deforma conturul. După aceea, cînd se apropie și Îl privi mai pe Îndelete, Pablo constată că avea și cîteva vînătăi pe față. Deocamdată, se aplecă amabil către el. — Hello! zise
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
suferință și s-a văzut copil maimuțărindu-se În oglinda cu ramă aurie de pe peretele dormitorului, apoi s-a văzut Încercând să Închidă pisoiașul cu limbuță aspră și roză În colivie cu papagalul,, pe cele două mătuși gemene, cu sprâncene stufoase, care erau invitate În fiecare duminică la masa de prânz, nudul de Pallady, un creion delicat și expresiv, transparent și misterios, straturile de culori ale toamnei care coborâseră ca niște storuri peste oraș, șirul interminabil de autori cu litera A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
aflat pe masă și le dă drumul În apa fierbinte, amestecând În ea cu o lingură. E ceai de tei, coropișniță bătrână.,, Un zâmbet se zbate la colțurile gurii lui Antoniu, făcându-l și pe bătrân să-și miște barba stufoasă și Încâlcită, semn al unui răspuns la acest semn de afecțiune. Cu mare efort, Kawabata Își mișcă trupul uscat de suferință, și umple plămânii cu aburii parfumați ai ceaiului. În curând, după ce se va mai răci, Îl va bea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Din acest moment, Încăperea se umple de veverițe albe, care sar și aleargă peste tot, și scotocesc cu gheruțele printr-un morman de paie, se urcă pe masă, pe scaune, pe pat, intră pe sub pat, și, apoi, cu cozile lor stufoase, mătură dușumeaua. Tata și mama le aruncă una după alta În foc. Eu plâng și mă zvârcolesc de durere. Mama și tata mă privesc nedumeriți și, de data asta, tatei Îi iese din gură o șuviță de sânge pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Înainte de a vizita clădirea. M-am uitat la Dora ca să-i văd reacția. — O adevărată onoare, nu-i așa? Trebuia să vorbească În numele amândurora. Froehlich se dovedi a fi un tip Îndesat, cu buze mari, lucioase, ascunse după o mustață stufoasă ca din secolul al nouăsprezecelea. Avea niște ochi miopi, dar atenți și constituție viguroasă, pe care o controla cu o delicatețe surprinzătoare. L-am găsit Într-un salon oriental, cu un etaj mai sus, scufundat Într-un scaun voluminos, capitonat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Început să vorbească În rusă și blondul care coborâse scările când l-am vizitat pe Karp la fundație s-a transformat În crăcănatul de Boris. Când a apărut și inspectorul Wickert, cu o insignă sovietică pe guler și o mustață stufoasă, chiar deasupra splendidei sale danturi, m-am simțit obligat să Închid geamul, deși, În câteva minute, temperatura a atins cote insuportabile. Acesta a fost primul lucru pe care l-a observat și Anton când a trecut pe la mine. — Ce dracu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
în gît, scapă o înjurătură printre dinții încleștați, schimbă furios viteza și calcă accelerația. Cursa pornește cuminte, supusă. Ninge abundent, așa cum a mai nins cîndva, demult, doar în amintirea părinților sau bunicilor. În dreapta, începe un șir lung de copaci înalți, stufoși, cei mai mulți dintre ei fiind stejari. Apoi, locul stejarilor e luat de sălcii mari, pletoase, cu cîte un stejar secular ici și colo. Brusc, desimea copacilor se termină, apar cîteva borne din ciment, marcînd o parcare auto, iar la capătul celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
zile, a plecat la București să cumpere un parbriz de Pobeda cu banii lui de concediu pregătiți să mergem la Sarmizegetusa. h’. H 3 și H 4. Pauză de miracole (piua): ca să am răgazul să repet că miracolul A, cu stufoasele lui puncte și subpuncte, s-a petrecut înainte de viața în Drumul Taberei, a fost practic un miracol pregătitor. Miracolul B: Harun Al Rașid era de ceva timp la război, își iubea țara și vroia s-o apere. Dar își iubea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
ne-am oprit la mânăstirea Țigănești să întrerupem un pic transa mistică a străbunicii, unchiul și-a amintit din senin că fusese ofițer de intendență, că ținuse socoteala gamelelor, bocancilor, bonetelor, petlițelor și lopeților Linemann, a avut revelația că în stufosul inventar cazon nu figura nici o pisică și a luat hotărârea s-o lăsăm acolo cu străbunica, s-o călugărim. Am protestat, am bocit, am zis tot ce mi-a venit la gură, n-am vrut să mă urc înapoi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]