577 matches
-
acasă și să nu te mai văd în viața mea! Obosită, nevasta se bagă în pat, lângă bărbatu-său, și, dimineață, ăla se trezește primul, crede că lângă el e tânăra amantă balerina, întinde mâna spre ea și vede deodată, stupefiat, că e cu nevasta în pat. Are așa un șoc, e atât de speriat, că nu mai poate vorbi. Niciodată n-a mai putut vorbi de atunci. Și astăzi e mut... După aia, peste câțiva ani, m-am însurat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
adevărat că și fără greață, era un fel de serviciu la care mergeam, care mă făcuse, dintr-odată, foarte atent la felul în care jucau ceilalți, râdeam în sinea mea, mă amuzam și apoi cădeam într-o stare de perplexitate stupefiată. Beligan se luase de gânduri chiar, l-am auzit eu cum îi spunea lui Horea că este îngrijorat, că are impresia că nu-mi mai revin. Era posibil, la urma urmelor, șocul a fost dur de tot dacă stau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
panică, fiecare din motivele lui. Chiar și cele 12-14 persoane prezente în sală, străine de cauza aflată în discuție, auzind vocea fermă a judecătoarei cum se înăsprește la un moment dat adresându-i-se avocatului, au tresărit și au rămas stupefiate. - Domnule avocat, v-am ascultat pledoaria cu multă atenție și îngăduință. Resping cu hotărâre argumentele dumneavoastră! În mare parte, ele nu se înscriu în prevederile legale și nici chiar în principiile de drept invocate. Și, în consecință, resping solicitarea făcută
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361281_a_362610]
-
golească desaga de gânduri și dureri, stând în picioare, cu brațele ridicate și tot corpul lipit de bariera ușii, ca de un Zid al Plângerii. Povesti, argumentă, cerși, promise, făcu jurăminte. Se trezi brusc, cu lacrimile șiroindu-i pe obraz, stupefiată că nu se gândise la copil, ci numai la ei doi, la dragostea lor pe cale să se stingă și a cărei flacără pâlpâindă ar fi dat orice să o salveze. Ce se va întâmpla cu Hayim Jakob? Ce soartă va
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
bine stabilit. Le atenționă din nou, dar fără rezultat. Într-un târziu, coborî de pe scară pe muntele de cărți și, în mirosul acela înțepător, adormi... Fu trezit apoi, de un glas dulce de femeie, extrem de cunoscut. Deschise ochii și rămase stupefiat. Crezu că visează și strigă : - Micuțablondăpeltică ! - la care balerina din fața lui, acoperită numai cu un voal aproape incolor și cu un surâs fermecător, lui răspunse zâmbind : - Chiar ea e... - Incredibil...- murmură Sinu încercând să-și acopere goliciunea. - Nimic nu e
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
de sanvișuri și o cană cu lapte.Domnul Gigi era în exercițiul funcțiunii, călărind programele cu telecomanda. Mârâia și scâșnea din măsele:așa,așa,bine le-a făcut,că nu se mai satură!Silvica a înțepenit cu tava-n mâini,stupefiată: -Ce este,dragă,cine te-a supărat? -Ăștia! Că nu se mai satură! Iar noi...cât să-i mai răbdăm? -Cred că ești tare flămând, dacă spui asta.Nu-i nimic.Ți-a adus mama păpica.Lasă telecomanda și ține
FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]
-
Gaz” sovietic cu patru uși întunecă viața familiei preotului. Se dau jos cinci securiști care cer permisiunea preotului să facă o perchiziție. Punct ochit, punct lovit. Urcă în fânar, merg la un loc binecunoscut de canalii, unde descoperă pistolul. Preotul, stupefiat, surprins de cele întâmplate, s-a blocat. Și-a dat seama ce făcuse Neagu. Liniștea familiei preotului s-a transformat în lacrimi și tristețe. Interogatorii, anchete, bătăi și alte metode securiste împotriva unui om nevinovat care, nu-i mai puțin
ION BERCA – PREOT VICTIMĂ A COMUNISMULUI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360843_a_362172]
-
Telu nostru nu a mai apărut la lucru. Cineva a venit și ne-a spus simplu că se lichidează, și nu l-am mai văzut. După ceva timp m-am dus la cadre să întreb de soarta lui. Am rămas stupefiat când mi s-a spus că nu aveau nici un angajat cu numele și marca pe care o căutam eu. Am luat fișa de instructaj și am distrus-o. Dacă știam că va veni într-o zi revoluția, aș fi păstrat
CIRIPITORUL...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367366_a_368695]
-
Clientul care dorea să vină nu era primit imediat, ci cu programare, jecmănitorul cerându-și iertare că sunt aglomerați, că nu au timp, și alte asemenea. Era de fapt un dublu interes. Primul era că cel care cerea serviciul rămânea stupefiat că nu e primit de îndată, incitându-l, punându-l pe jar, deoarece poziția sa socială și averea aferentă i-ar fi permis să cumpere orice aproape. În al doilea rând, până ce era primit cel vizat, haruspex-ul nostru aduna vești
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
nu erau la fel de entuziaști. - Mulțumim, mulțumim, bâigui Marshall uluit. - Dragii mei, masa noastră este acolo, adăugă ea arătând cu degetul locul unde stătuse puțin mai devreme. După ce vă terminați numărul, vă aștept acolo. O.K.? - Da, mulțumim. Marshall o privea stupefiat, crezând că face o glumă proastă. Observându-i însă ținuta cu coada ochiului, își dădu seama că nu avea cum o femeie matură, elegantă, charismatică, să-și bată joc de ei într-un asemenea hal. Ceva trebuia să fie... Cara
DRUMUL CĂTRE SUCCES de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363654_a_364983]
-
în cameră prezentându-i vila. Andreea a rămas perplexă văzând în ce casă locuiau bunicii lui Cristian. Această vizită a avut același impact asupra ei ca cel asupra Săndicăi cu mai bine de douăzeci și cinci de ani în urmă. A rămas stupefiată câtă bogăție puteau să ascundă niște pereți de piatră ai unei vile cu o arhitectură deosebită. Și când se gândea că toate acestea într-o zi îi vor aparține lui Cristian și Andreei... Doamne, cine se gândea că sunt așa
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349459_a_350788]
-
l-am recuperat, după ce a fost refuzat spre editare. Redactorul care mi l-a înapoiat, m-a condus pe scările editurii, spre ieșire și m-a întrebat: “De ce nu mi-ați spus că soțul a fost condamnat politic?” Am rămas stupefiată, nu i-am răspuns, m-am uitat insistent în ochii lui, i-am întins mâna și am plecat. Repet ceea ce am mai spus cu ocazia unui alt interviu : nici nu se putea edita înainte de 1989 ceea ce scrisesem în cărțile mele
CAND IZBANDA PREAPLINULUI DE DRAGOSTE DA CA ROADA BINELE SI RAUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349609_a_350938]
-
un sfert de oră?". "Și cu țeava spartă, cu apartamentul inundat cum rămâne? Ți-ai dat cuvântul că până mâine vei opri catastrofa din apartamentul tău... Dar azi îți este imposibil. Noi ce să mai credem?". "Cum... cum...", se bâlbâi, stupefiată. "Eu nu v-am spus niciodată asta". "Adică ne faci mincinoși?", îi replicară vreo trei dintre colegi, la unison. A stat un pic să se gândească, ca și în cazul anterior. "Oh, băieți, știți ce... îmi cer scuze încă o dată
ENIGMA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350196_a_351525]
-
niciunul dintre sensuri, dar eu sunt vinovat pentru moartea ei, acum știu sigur asta!”. „Salvează-mă, Dannot!”, am rostit, strivit de neputință. „Ne pleure pas, mon fils. Dieu pardonne”(4), rosti, apoi își aținti privirea către cupolă. Am rămas chircit, stupefiat, interzis. Un gol imens mi-a urcat în stomac, făcându-mă să mă tem că voi leșina. „Ce-ai zis, Dannot? Ce-ai zis acum, ultima oară?!”. „Euh... je voulais dire que Dieu a compris tout cela”, rosti, oarecum derutat
ACATIST PENTRU O LUME MAI BUNĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350204_a_351533]
-
Nu te cred”, i-am răspuns. ”Convinge-te singur, dacă vrei. Au venit să te viziteze. Puteți intra”, rosti și făcu un semn către ușă. ”Dansatoarea” și ”polițistul” au intrat și s-au recomandat a fi exact ceea ce spusese doctorița. Stupefiat, le-am mulțumit pentru vizită, apoi am cerut să rămân singur. ”Să urmezi tratamentul”, adăugă misterioasa ”doamnă în portocaliu” și plecă. De necrezut! Și ce voi face când voi ieși de aici? Ce se va întâmpla dacă nu voi mai
UN TRIO DE NEUITAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350226_a_351555]
-
râs triumfător. - Lumină! Lumină! Aprindeți ceva, o lanternă, o lumânare, avem un geamăn! - țipă doctorul luat prin surprindere. Chiar atunci lumina generatoarelor de urgență invadă încăperea. Un băiețel râdea cu poftă. - Așa ceva n-am întâlnit de când practic această meserie! - exclamă stupefiat doctorul, luându-l între palme. De regulă, imediat după naștere pruncii ori tac, ori plâng, dar acesta parcă râde de noi! Sincer să fiu, chiar nu cunosc cauza acestei minuni de nota... super zece! Proaspăta mămică, extenuată de travaliu și
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
presimt acest lucru, aprobă Giorgiana. - Voi femeile aveți un simț acut al premoniției. Înconjurară lacul printre tufișuri și bălării și ajunseră de unde au plecat. - Eu una sunt dezorientată. Nu realizez unde-i răsăritul și nici apusul, constată Giovana. Se priviră stupefiați. Într-adevăr se rătăciseră. - Am trecut peste comoară! - exclamă deodată în culmea fericirii Exporatorul. Din moși-strămoși se spune că atunci când pășești peste locul unde este îngropată o comoară cu aur, te rătăcești chiar dacă ești în plină zi. Dar după ce o
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
să pâlpâie la rădăcina a doi stejari. - Asta este clipa mult așteptată! - exclamă Artistul. Se apropie tiptil de flacăra care în pâlpâiri fascinante se ridică de la pământ cam la înălțimea unui om. - Nu seamănă deloc cu un foc normal, rosti stupefiat Exploratorul. - Nici eu n-am văzut așa ceva până acum. Știam de jocul aurului doar din legendele bătrânilor. Focul se depărtează și dintr-o dată se formează o dâră gălbuie către iaz. - Ohooo! - exclamă Artistul! - Ce-i? - se nedumeri Exploratorul în timp ce fetele
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
unde sunt vestitele construcții. Cardul ICOM ne salvează, și aici, de la o coadă incredibilă. Datorită lui am câștigat o zi la Paris, prin facilitarea accesului direct. Parcurgerea sălilor are loc în pas domul. De la încet la încetinel. O clipă rămân stupefiat uitându-mă la capodopere moderne plasate aici, pentru atragerea copiilor (!?!). Adevărate monstruozități, subiectul fiind mult dezbătut. Atât de turiști, cât și de media pariziană. Te faci că nu le vezi și totul intră în normalul secolelor trecute, când viața pulsa
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
prindă ceva, găinile erau ținte prea mari pentru amărâtul de el. Atunci, se resemnă, și, văzând lângă grajd cușca goală a dulăului, intră în ea și se așeză să se odihnească. Când reveni din promenada sa din preajma gospodăriei, dulăul rămase stupefiat, văzând o făptură ciudată, firavă, cu botișor cu mustăți lungi și ochișori vioi, care-i ocupase cușca. La rândul său, vulpișorul, trezindu-se, nu schiță nici cel mai mic semn de deranj sau de frică în fața fălcosului și fiorosului dulău
POVESTEA PUIULUI DE VULPE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347663_a_348992]
-
acea muțenie de pește curățat de solzi. Am încercat să mângâi disperatele speranțe din jurul lui, să le alin durerea, dar au sărit pe mine revoltate, reproșându-mi că eu sunt vinovat de ce i se-ntâmplă tânărului aurolac. Le-am răspuns stupefiat: cu ce v-am greșit stimate speranțe părăsite? Nici măcar nu-l cunosc pe dumnealui. -Nu-l cunoști? Cum ți-ai permis să mănânci somon și curcan, să bei șampanie, să benchetuiești nepăsător și egoist alături de dragul nostru flăcău, flămând și părăsit
APROAPELE MEU, AUROLACUL de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350087_a_351416]
-
zgomot, apoi ușa se deschise și în pragul ei apăru, teafără și plină de viață, ba chiar și fardată... Delia, actrița cu care colaborasem, cea pe care o văzusem moartă în acea zi blestemată. „...Cum... cum este posibil?”, am întrebat, stupefiat, bâlbâindu-mă. „Stai, că nu au intrat toți. Petru, Silviu, veniți și voi, vă rog!”. În cameră și-au făcut apariția Petru (alias polițistul care mă acostase în gară) și Silviu (cel gras care mă amenințase în bar). „Ce e
SCENARIUL DIN CARE NU SE POATE IEŞI de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350193_a_351522]
-
ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului S-a așezat pe marginea scaunului și a început să vorbească. Tristețea întipărită pe fața ei și durerea cuprinsă-n fiecare frază rostită, au mișcat-o mult pe doamna avocat. Nu a întrerupt-o. Era stupefiată și o privea pe Violeta cu multă milă. Scena consumării violului, deși în profesiunea ei cunoscuse și întâmplări cu mult mai zguduitoare, i s-a părut oribilă, dat fiind faptul că victima a fost o copilă inocentă, neștiutoare, de bună
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361968_a_363297]
-
afaceri nevoit să călătorească foarte des cu avionul în interes de serviciu, solicită unui institut de cercetări matematice să calculeze probabilitatea de a nimeri într-un avion cu un terorist înarmat, nedectat la urcare. Când i se spune rezultatul, rămâne stupefiat, atât de mare era probabilitatea. Și cum aș putea să micșorez acest coeficient al morții, să zicem la jumătate? Umblați, i se spune și dvs. cu o șarjă explozivă pe dedesubt, că șansa ca doi din ăștia să nimerească în
PRIETEN CU TERORIŞTII de ION UNTARU în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364880_a_366209]
-
dar am mers... și a meritat; au fost câteva ore plăcute de destindere. La un moment dat, vorbind despre propria-i viață, despre diverse situații literare, despre arta scrisului Landero a folosit un termen: baciyelmică!!! și apoi baciyelmo... am rămas stupefiat: ce vrea să zică?!? Dar când a rostit „Don Quijote” m-am luminat... explicația care a urmat mi-a dat dreptate: cuvintele spaniole bacin (vas, lighean, printre alte sensuri) și yelmo (coif), baciyelmo sau altfel spus, faimosul ligheano-coif al lui Quijote
BACIYELMICĂ... de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365646_a_366975]